Page 10 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 10

’nq                                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 5




                                                                                                                 Anotimp de aur

                                                                                               Holdele se unduiesc în valuri,       FrCamălu-i ascuns prin mine a trecut
                                                                                               Miroase-a fîn cosit şi-a pîine nouă.   Ca apa printre pietrele fîntînii.
                                                                                               Privirea mi-am oprit-o Ia margine de
                                                                                                                             lanuri  In rodnicia boabelor de aur
                                                                                               Şi spicele-am cuprins cu braţclc-    îşi scrie vara, iar, poemul devenirii,
                                                                                                                         amîndouă.  Căci fiecare anotimp e faur               DUMINICĂ,
                                                                                                                                    Al vieţii, bucuriei şi luminii.           «  11,30  t
                                                                                               Căuşul palmelor mi l-am umplut                                                piilor  *  T
                                                                                               Cu mîngîierea caldă a ţărînii.                   VERGHELIA CHIFOR             de  ghiozdar
                                                                                                                                                                             -   producţie
                                                                                                                                                                             rilor  polone:
                                                                                                                                                                            Viaţa   satul
           CRONICA PLASTICĂ                                                                                 La Teatrul de estradă Deva                                       Telex  •  13,
                                                                                                                                                                             duminical  :
              Expresie a unei creaţii valoroase                                                                O activitate intensă                                         pe  aleea  tine
                                                                                                                                                                             meat  orches'
                                                                                                                                                                            sene  animate
                                                                                                                                                                             museţile  pa
             Galeriile   de   artă   din   artei   vizuale.   Vorbind   in   Dintre  lucrările  de  pic­                                                                     vim  anii  de
            Deva  găzduiesc  de  cîlova   cadrul   vernisajulu',   criti­  tură   prezente   în   expo­      şi în perioada estivală                                         ment  poetic
            zile   expoziţia   retrospecti­  cul   Gheorghe   Vida.   din   ziţie,  o  deosebită  impresie                                                                   rii  *  Virtuoz
            vă  de  pictură  şi  grafică   Bucureşti, accentua că i  lasă:  „Tinerii",  „Suplimen­  Teatrul   de   estradă   De­  Brad,   Orăşlie,   Haţeg,   cu   lae  Crişu,  Nicodim  Ungu-   mentelor   p
            semnată  de  Iosif  Tellmann,   ....In centrul preocupărilor  tul",  „Saltul",  „Printre  co­  va,  apreciată  instituţie  ar­  participarea   unor   apreciaţi   reanu,  Angliei  Ian  eseu  ş.a.   Secvenţe   d
            membru   al   U.A.P.   Artist   sale  se  află  omul,  scenele   pii",  „La  şezătoare",  „Ţă­  tistică   hunedoreană,   des­  solişti   de   muzică   uşoară   tn   repertoriu   mai   inclu­  cinematograf
            cu  o  creaţie  ce  se  întinde   de  muncă  şi  de  sărbătoa­  rance",  „Munţii  noştri"  —   făşoară  în  această  perioa­  şi  actori  din  Bucureşti.  In   dem  un  concert  cuprinzînd   grafe  muzici
            de-a   lungul   mai   multor   re,  viaţa  aspră  a  minerilor   peisaje,   portrete,   compozi­  dă   o   susţinută   activitate   perioada  25  iulie  —  14  au­  melodii   în   primă   audiţie   sport  *  Lun
            decenii,   Iosif   Tellmann   pe  care  artistul  le  cunoaş­  ţii.  Acestora  li  se  adau­  de   spectacole   prezentate   gust,   teatrul   nostru   este   ce  vor  fi  lansate  la  Fes­  pei   muzica
            rămîne  unul  dintre  mem­  te  în  fibra  lor  intimă,  re-   gă  lucrări  de  grafică  pre­  în   diverse   localităţi   ale   prezent  cu  „Succesele  re­  tivalul   de   muzică   uşoară   mente  din
            brii   de   bază   ai   Filialei   confirmîndu-le   în   ample   cum:  „înaintare"  (în  sub­  judeţului   şi   în   afara   a-   vistei"  pe  litoral.  In  toată   „Mamaia  ’88",  la  care  am   cia  di  Lamm
            Deva-Petroşani   şi   deopo­  desfăşurări   potenţate   de   teran   —   n.n.),   „Abataj   cesluia  sau  pregăteşte  pre­  perioada   estivală   organi­  cinstea  să  particip  şi  eu   Dinozetti   *
            trivă   un   atent   îndrumă­  succesiuni   rafinate,   sec­  mecanizat",  „îşi  cîntă  ţa­  mierele   stagiunii   viitoare.   zăm,  în  zilele  de  joi  şi   ca  membru  în  juriul  na­  telespectatori
            tor  ai  creaţiei  plastice  a   venţiale   de   alb-negru.   El   ra",   „Burebista",   lucrări   Despre   acest   lucru   ne-a   sîmbălă   ale   fiecărei   săp-   ţional.   Publicul   va   avea   închiderea ţ
            artiştilor  amatori  din  ora­  orchestrează   simfonic   su­  cu  tematică  de  muncă  şi   vorbit  compozitorul  şi  di­  tămîni,   „Discoteca   tinere­  posibilitatea   să-i   cunoască   •  19,00 Ti
            şul  Lupeni  şi  din  întrea   prafeţele   structurate   mul-   deopotrivă   istorică   şi   do   rijorul   Gheorghe   David,   tului pe stadion".  cu   acest   prilej   pe   noii   19.20   Cinta
            ga  Vale  a  Jiului,  un  acti­  tifaţetat,   uneori   cu   efecte   actualitate.   Toate   acestea   directorul instituţiei.  —  Ce  întreprindeţi  pen­  laureaţi  ai  celui  mai  auto­  niei.   Omagi
            vist  obştesc  care  şi-a  pus   apropiate   do   op-art,   cu   fac  din  expoziţia  deschisă   —   în   luna   iulie   vom   tru înnoirea repertoriului?  rizat  concurs  de  interpre­  conducătorul
            cunoştinţele,   competenţa   sugestii   perspectivale   ori­  do  Iosif  Tellmann  la  gale­  susţine  în  judeţ  spectaco­  —   Deşi  agenda  noastră   tare  a  muzicii  uşoare  ro­  20.20   Film
            in  slujba  promovării  fru­  ginale,   fără  a  se  pierde   riile   devene   de  artă   un   le  cu  „Succesele  revistei".   artistică   este   destul   de   mâneşti.  ..Dragoste
            mosului artistic.          din  vedere  nici  un  'mo­  adevărat   eveniment   ar­  Acestea   vor   fi   prezentate   bogată  în  spectacole,  vom   —-  Alte  gînduri  pentru   Producţie   a
              Fişa  biografiei  sale  ar­  ment   unitatea   monolitică   tistic.  MINEL BODEA  în   staţiunea   balneoclima­  pregăti,   deopotrivă,   o   noua stagiune ?  lor  mvietice.
                                                                                                                                                    —  în  dorinţa  diversifi­
            tistice,   cuprinsă   în   cata­  a  ansamblului,  evitînd  fă­                 terică   Geoagiu-Băi.   Pri­  nouă  premieră,  cu  „Bimbo   cării   repertoriului,   extin­  pe  ă  e  2
            logul   editat   cu   prilejui   râmiţarea   şi   decorativis-                  mul  a  şi  avut  loc  deja',   şi  Pantera  roz",  o  conti­  derii   posibilităţilor   de   lapii- ..<,,xnsul
                                                                                                                             a
                                                                                                                                             de
                                                                                                                                 spectacolului
            expoziţiei,   oferă   date   ale   mul  facil.  Pictura  sa,  pre­              bucurîndu-se,   din   partea   nuare   succes   pentru   copii   exprimare   ale   colectivului   Telejurnal
                                                                                                                       mare
            unei   activităţi   bogatei   a   ţuind  aceleaşi  teme  şi  mo­                oamenilor   muncii   aflaţi   şi  tineret  „Unde  este  Bim­  artistic,  preconizăm  o  co­  LUNI, 4
                                                                                            la  odihnă  şi  tratament,  de
            fost  prezent  în  220  expo­  tive  (poale  cu  o  deschi­  Iosif Tellmann — „Mi­  un  deosebit  succes.  în  pe­  bo?"   al   actualei   stagiuni.   medie  muzicală.  Un  obiec­  e 20,00 T
            ziţii  dintre  care  17  perso­  dere  mai  apăsată  spre  un   ner" (xilogravură).  rioada  5—10  iulie  prezen­  Vor   evolua   nume   cunos­  tiv  dificil  dar  perfect  po­  20,00 Ştiinţa
            nale;   a   realizat,   împreu­  peisaj   dramatic)   oferă   o                 tăm  un  spectacol  de  varie­  cute   alo   teatrului   deveani   sibil  dacă  avem  în  vede­  Sistemul p
            nă  cu  Elena  Bianu,  apre­  altă   latură   a   creativităţii                 tăţi      muzical-umoristice   Ileana  Zanke,  George  Ca-   re  calităţile  pe  care  le  po­  •  20,50 Idei
            ciate   lucrări   monumentale   sal"  mereu  în  căutare  de                    pentru locuitorii oraşelor  san, Izabela Roşea, Nico-  sedă   artiştii   noştri.   Mă   Proba  anga
            la  Petroşani,  Vulcan,  De­  noi  teritorii.  Este  o  pic­                                                                          gîndesc,   atît   la   orches­  toreşti  •  2
            va;   este   deţinătorul   pre­  tură   centrată   pe   esenţia-                                                                      tră,  soliştii  vocali  şi  in­  folcloric  in
            miului  al  II-lca  al  U.A.P.   lizarea  mişcării,  i  dansu­                                                                        strumentişti,  cit  şi  la  cor­  21,35  Tinere
            in  anul  1908,  precum  şi   lui   popular   adesea,   cu                                                                            pul   de   balet   şi   prozişti.   tinereţea  Ep<
            autorul   unui   album   c-u-   surprinderea   unor   repeti­                                                                         Un  spectacol  care  va  da   Ceauşescu.
                                                                                                                                                                             ni,._  a  fi  re
            prinzînd  lucrări  de  grafică   ţii   alternante.   Aceste   ca­                                                                     satisfacţie   atît   spectatori­  în  lumina
            cu   tematică   minerească   lităţi  şi  procedee  au  pu­                                                                            lor,   dar   şi   colectivul   li   muncă  şi  t
            apărut în 1959.            tut  fi  amplificate  în  mo­                                                                              nostru.                    rii  în  societ
              In   expoziţia   deveană   zaicurile   realizate   de   ar­                                                                                       B. MIREL     Telejurnal
            sînt   prezentate   36   lucrări   tist,  dintre  care  se  deta­
            de  grafică  .şi  20  de  pictură   şează  „Arcaşii"  de  ia  Ani-
            elaborate   în   perioade   di­  noasa,  din  plăci  de  dimen­                                                                       CRONICA DISCULUI
            ferite  ale  creaţiei  sale,  ca­  siuni  mari,  unde  o  subtilă
            re  aduc  în  prim-plan  na­                                                                                                                                      DEVA:   L
            tura  umană,  munca  eroică   gradare  cromatică  şi  inge­                                                                                 Două creaţii         familie   (Pi
            a   minerilor,   vădind   un   nioasa   iluzie   volumetrică                                                                           reprezentative ale lui    liberă   (Ari
                1
            îrtist    complex   care   şi-a   acţionează  cu  o  reală  fas­                                                                       Constantin C. Nottara     DOAHA:   To
                                                                                                                                                                             te   (B*   '"rn
             •xtins   mijloacele   de   ex­  cinaţie,   cmanînd   forţa   şi                                                                                                 plan    a:
                                                                                                                                                   Cunoscut   îndeaproape   dc   (Mod.   —
            presie in toate domeniile  plenitudinea vitală".                                                                                      Iubitorii   muzicii   culte   roma­  si   fraţii   î
                                                                                                                                                  neşti   prin   lucrările   „Sicilia­  i-11  (FI  acar
                                                                                                                                                  na   pentru   vioară   şi   pian"   op.
                                                                                                                                                  1   nr.   t   dedicată   maestrului   ŞANX:   Und
                                                                                                                                                  George   Enescu   şi   corul   „Co­  lârle   (Parii
                                                                                                                                                                             de  aur  —  :
                                                                                                                                                  lindă"   (din   Hunedoara),   Con­  Noiembrie);
            NOTE DE LECTURĂ                                                                                                                       stantin   C.   Nottara   (1890—   Nemeşi  s  (U
                                                                                                                                                  1951)   este   prezent   ini   maga­
                                                                                                                                                  zinele   noastre   de   specialita­  PENI:   laco
                                                                                                                                                  te   prin   înregistrarea   altor   VULCAN:   1
                                                                                                                                                  două   creaţii   reprezentative   dlrigenţie
                                                                                                                                                                             LONEA:
                    0  atentă  cercetare                                                                                                          alo   sale:   orchestră   tn  pentru   mi­  seriile   I-JI
                                                                                                                                                           „Poem
                                                                                                                                                                        vi­
                                                                                                                                                                    Ia
                                                                                                                                                       şl
                                                                                                                                                  oară
                                                                                                                                                  nor"   şi   „Concert   pentru   vioa­  P  E  T  13  I  L/
                                                                                                                                                  ră şi orchestră în re minor".  Chirlţa   <
                    a realităţii politice                                                                                                         Constantin   al   Nottara   (1859—   cui  —  serii
                                                                                                                                                                             ANINOASA
                                                                                                                                                             actorului
                                                                                                                                                   Fiu
                                                                                                                                                                      român
                                                                                                                                                  1985),   personalitate   de   seamă   eitoresc);   x
                                                                                                                                                  a   teatrului   românesc   —   dis­  durea   de   f
              In   viziunea   şi   practica   argumentelor,   de   justeţea                                                                       tinsul   violonist,   compozitor,   BRAD:   Toi
                                                                                                                                                                             te  (Steaua  i
            socială   românească,   pro­  politicii   partidului   nostru                                                                         pedagog   şi   critic   muzical   a   BARZA:   o
                                                                                                                                                           cu
                                                                                                                                                                        sa
            blema   drepturilor   omului   privind   asigurarea   tuturor                                                                         contribuit  la   efortul   întreaga  moderni­  reşti   (Mim
                                                                                                                                                                 de
                                                                                                                                                  fiinţa
            este   abordată   în   lumina   cetăţenilor  patriei  a  liber­                                                                       zare   a   vieţii   muzicale   româ­  TIE:   Vul
                                                                                                                                                                             (Patria);
                                                                                                                                                                     afirmată
                                                                                                                                                            de
            politicii   partidului   nostru   tăţii   şi   egalităţii   sociale,   CRONICA FILMULUI                                               neşti   atît  înfăptuirea   viu   întregirii   Nemesis
                                                                                                                                                  după
            comunist,  a  ideilor  şi  o-   a  dreptului  la  muncă.  De                                                                          naţionale din 1918.        GEOAGIU-1
            rientărilor   formulate   de   asemenea,   demonstrează   că                                                                           Fondutor   al   Cvartetului   de   ţii — seri
            secretarul   general   al   numai   proprietatea   socia­         „Flăcări pe malul mării                             n               coarde   „Nottara"   (1914),   par­  de cultură)
                                                                                                                                                                             nwndă uri
                                                                                                                                                                   întemeierea
                                                                                                                                                               la
            p  a r t i d  u  l u  i ,    tovarăşul   listă   poate   asigura   drep­                                                              ticipant   activ  compozitorilor   ro­  BRAZI: ra
                                                                                                                                                  Societăţii
            NIcolae   Ceauşescu,   într-o   turi   egale   tuturor   cetăţe­                                                                      mâni   (1920),   a   cărui   princi­  GALANT: G>
            concepţie   esenţial   diferită   nilor   la   învăţătură,   acce­  Coproducţie   bulgaro-po-   urmăreşte   peripeţiile   a   lor  interesantă  şi  o  muzi­  pal   obiectiv   estetic   era   „în­  (casa de
                                                                                                                                                                             MERI A: D
            .le   modul   simplist   cum   sul   la   valorile   culturale,   lonă,   „Flăcări   pe   malul   cinci  poloneze  exilate  in­  că  în  acord  cu  expresivi­  florirea   unei   arte  din   originale   Vegas (Mi
                                                                                                                                                                       viaţa
                                                                                                                                                          organic
                                                                                                                                                  crescute
            este  aceasta  tratată  în  ţă­  la conducerea societăţii.  mării"   surprinde   un   epi­  tr-un  sat  bulgăresc  de  pe   tatea   întregului,   ambele   sufletească   a   poporului   nos­  Ciuleandra
            rile   capitaliste   occidenta­  In  capitolele  doi  şi  trei,   sod   al   luptei   rezistenţei   malul   mării.   Gestapoul,   purtînd   amprenta   şcolii   tru",   fondator   şi   dirijor   al
                                                                                                                                                  Orchestrei
                                                                                                                                                           municipiului
            le.  Acest  lucru  îşi  propu­  se   demonstrează   raportul   poloneze   împotriva   fascis­  aflat  pe  urmele  lor,  în­  poloneze de film.  reşti   (1920—1992),   dirijor  Bucu­ al
            ne  să-l  evidenţieze  în  lu­  care   există   între   sistemul   mului.   Plasîndu-.şi   acţiu­  cearcă   să   le   aresteze   şi   Distribuţia   ne   face   să   Orchestrei   Kadio-Bucureştl   iVREf
            crarea  sa  „Omul  şi  drep­  statal  şi  obştesc  al  socie­  nea   în   Bulgaria   anului   să  pună  mina  pe  fetiţa  e-   reîntâlnim   actori   expresivi,   (1933—1938),   Constantin   C.
                                                                                                                                                                ca
            turile  umane  în  concepţia   tăţii   noastre   şi   libertăţile   1941,  filmul  are  două  fire   vreică  salvată  de  la  de­  cinematografici,   devotaţi   Nottara   a   o  lăsat   creaţie   moştenire   Pentru i
                                                                                                                                                                      bogată
                                                                                                                                                  posterităţii
            ?i  practica  socială  româ­  cetăţeneşti   şi   politice   ale   epice   ingenios   împletite,   portare  de  către  generoa­  intenţiilor   regizorale:   Evva   ce   cuprinde   opere,   balete,   va  fi  cald*
            nească"  politologul  dr.  Ilie   omului   în   România,   in­  pe  care  le  conduce  în  ma­  sele   poloneze.   Intenţiile   Szykulska  (avea  în  „Ewa"   muzică   simfonică   şi   dc   ca­  Instabilă,
            Hădulescu,   un   profund   clusiv   libertatea   de   con­  niera   peliculelor   poliţiste   urmăritorilor   sînt   deju­  un.  rol  asemănător),  Wie-   meră.  despărţite   prin   trei   temporar  aver:  j
                                                                                                                                                                             dea
                                                                                                                                                   Deşi
            cunoscător   al   realităţilor   ştiinţă.   Ultimul   capitol   şi  de  acţiune  spre  un  final   cate,   luptătoarele   din   re­  slawa   Mazurkiewicz   (cu­  decenii   de   la   conceperea   lor,   ploaie   însi
            politice,  cu  o  bogată  ex­  „Drepturile   imuabile   ale   simbolic.   Naraţiunea   cine­  zistenţă  se  salvează  şi,  o-   noscută   din   „Faraonul”,   cele   două   lucrări   concertante   vente   dcs<
                                                                                                                                                                      reco­
                                                                                                                                                           pe
                                                                                                                                                                             ce  şi  izolai
            perienţă   practică.   în   lu­  omului,   ale   popoarelor,   matografică   se   dezvoltă   dată  cu  ele,  este  salvată   „Zosia",   „Potopul"),   Şte­  înregistrate   astăzi   discul   legate   lat   g.  iităi
                                                                                                                                                  mandat
                                                                                                                                                                sînt
            crarea   mai   sus   amintită,   drepturile   la   independen­  prin   succesiuni   bine   rit­  şi  micuţa  Noeml.  Al  doi­  fan   Mavrodiev   (cunoscut   prlntr-un   raport   do   strînsă   depăşi   20
            publicată  la  Editura  poli­                        mate  de  momente  psiho­  lea  fir  epic  urmăreşte  ac­  din „Y-17 acţionează").  unitate,   dar   şi   de   varietate   va   prezen
                                                                                                                                                             priveşte
                                                                                                                                                                    conţinutul
            tică,   autorul   demonstrează   ţă,   la   dezvoltare"   arată   logice  încărcate  dc  duio­  ţiunile   unui   important   Din   combinarea   carac­  în   ceea   şi  ce  mijloacele   de   rea­  de   scurtă
                                                                                                                                                  expresiv
                                                                                                                                                                                 pînă
                                                                                                                                                                             teze
            că  numai  in  socialism  se   că  epoca  actuală  este  fa­  şie,  cu  momente  în  care   grup   de   comunişti   oare   teristicilor  celor  două  şcoli   lizare.   „roemul"   (1920)   —   în­  din   sud-v
            ooate   vorbi   cu   adevărat   vorabilă   păcii,   că   omul   acţiunea   devine   dominan­  caută  să  torpileze  un  sub­  de  film  a  rezultat  o  peli­  cununat   cu   premiul   I   de   turlle   min
                                                                                                                                                            „George
                                                                                                                                                  compoziţie
            de   posibilităţi   reale   pen­  are   dreptul   să   aspire   la   tă.   Din   această   dispunere   marin  nazist  afl.it  în  zo­  culă  care  se  urmăreşte  eu   alcătuieşte,   împreună   cu   Enescu",   prinse  în  ti
                                                                                                                                                                     „Con­
            tru   asigurarea   de   drep­  libertate   şi   independenţă   a   secvenţelor   a   rezultat   nă.   Torpilarea   izbuteşte.   plăcere   pentru   virtuţile   certul   pentru   vioară   şl   or­  do,  Iar  ce
                                                                                                                                                                             tre 27 şi
                                       naţională,   la   prosperitate   un   film   alert,   care   ţine   Explozia   submarinului   se   sale  cinematografice  şi,  în
                                                                                                                                                                       timp
                                                                                                                                                                 peste
            turi   depline   personalităţii   soeiul-economică,   la   pro­                                                                       chestră",   un   în   arc  creaţia   concer­
                                                                                                                                                  nu
                                                                                                                                                      numai
            umane.                                               sub  tensiune  atenţia  spec­  petrece  la  propriu,  dar  şl   egală  măsură,  pentru  me­  tantă   a   muzicianului,   dar   şl
                                       gres si civilizaţie       tatorului.                 simbolic.   Naraţiunea   îşi   sajul   stenic,   umanist   pe
              în  primul  capitol,  auto                           Scenariul   —   o   poveste   extinde   sensurile   metafo­  care-1 transmite.  în   literatura   românească   a   m J > .
                                                                                                                                                  genului.
            rut ne convinge cu forţa     Prof. OVIDIU POPESCU    simplă şi emoţionantă —    rice prinlr-o imagine eo- /     GHEORGHE POGAN           Prof. ELENA TĂMĂŞAN
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15