Page 10 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 10
’nq DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 5
Anotimp de aur
Holdele se unduiesc în valuri, FrCamălu-i ascuns prin mine a trecut
Miroase-a fîn cosit şi-a pîine nouă. Ca apa printre pietrele fîntînii.
Privirea mi-am oprit-o Ia margine de
lanuri In rodnicia boabelor de aur
Şi spicele-am cuprins cu braţclc- îşi scrie vara, iar, poemul devenirii,
amîndouă. Căci fiecare anotimp e faur DUMINICĂ,
Al vieţii, bucuriei şi luminii. « 11,30 t
Căuşul palmelor mi l-am umplut piilor * T
Cu mîngîierea caldă a ţărînii. VERGHELIA CHIFOR de ghiozdar
- producţie
rilor polone:
Viaţa satul
CRONICA PLASTICĂ La Teatrul de estradă Deva Telex • 13,
duminical :
Expresie a unei creaţii valoroase O activitate intensă pe aleea tine
meat orches'
sene animate
museţile pa
Galeriile de artă din artei vizuale. Vorbind in Dintre lucrările de pic vim anii de
Deva găzduiesc de cîlova cadrul vernisajulu', criti tură prezente în expo şi în perioada estivală ment poetic
zile expoziţia retrospecti cul Gheorghe Vida. din ziţie, o deosebită impresie rii * Virtuoz
vă de pictură şi grafică Bucureşti, accentua că i lasă: „Tinerii", „Suplimen Teatrul de estradă De Brad, Orăşlie, Haţeg, cu lae Crişu, Nicodim Ungu- mentelor p
semnată de Iosif Tellmann, ....In centrul preocupărilor tul", „Saltul", „Printre co va, apreciată instituţie ar participarea unor apreciaţi reanu, Angliei Ian eseu ş.a. Secvenţe d
membru al U.A.P. Artist sale se află omul, scenele pii", „La şezătoare", „Ţă tistică hunedoreană, des solişti de muzică uşoară tn repertoriu mai inclu cinematograf
cu o creaţie ce se întinde de muncă şi de sărbătoa rance", „Munţii noştri" — făşoară în această perioa şi actori din Bucureşti. In dem un concert cuprinzînd grafe muzici
de-a lungul mai multor re, viaţa aspră a minerilor peisaje, portrete, compozi dă o susţinută activitate perioada 25 iulie — 14 au melodii în primă audiţie sport * Lun
decenii, Iosif Tellmann pe care artistul le cunoaş ţii. Acestora li se adau de spectacole prezentate gust, teatrul nostru este ce vor fi lansate la Fes pei muzica
rămîne unul dintre mem te în fibra lor intimă, re- gă lucrări de grafică pre în diverse localităţi ale prezent cu „Succesele re tivalul de muzică uşoară mente din
brii de bază ai Filialei confirmîndu-le în ample cum: „înaintare" (în sub judeţului şi în afara a- vistei" pe litoral. In toată „Mamaia ’88", la care am cia di Lamm
Deva-Petroşani şi deopo desfăşurări potenţate de teran — n.n.), „Abataj cesluia sau pregăteşte pre perioada estivală organi cinstea să particip şi eu Dinozetti *
trivă un atent îndrumă succesiuni rafinate, sec mecanizat", „îşi cîntă ţa mierele stagiunii viitoare. zăm, în zilele de joi şi ca membru în juriul na telespectatori
tor ai creaţiei plastice a venţiale de alb-negru. El ra", „Burebista", lucrări Despre acest lucru ne-a sîmbălă ale fiecărei săp- ţional. Publicul va avea închiderea ţ
artiştilor amatori din ora orchestrează simfonic su cu tematică de muncă şi vorbit compozitorul şi di tămîni, „Discoteca tinere posibilitatea să-i cunoască • 19,00 Ti
şul Lupeni şi din întrea prafeţele structurate mul- deopotrivă istorică şi do rijorul Gheorghe David, tului pe stadion". cu acest prilej pe noii 19.20 Cinta
ga Vale a Jiului, un acti tifaţetat, uneori cu efecte actualitate. Toate acestea directorul instituţiei. — Ce întreprindeţi pen laureaţi ai celui mai auto niei. Omagi
vist obştesc care şi-a pus apropiate do op-art, cu fac din expoziţia deschisă — în luna iulie vom tru înnoirea repertoriului? rizat concurs de interpre conducătorul
cunoştinţele, competenţa sugestii perspectivale ori do Iosif Tellmann la gale susţine în judeţ spectaco — Deşi agenda noastră tare a muzicii uşoare ro 20.20 Film
in slujba promovării fru ginale, fără a se pierde riile devene de artă un le cu „Succesele revistei". artistică este destul de mâneşti. ..Dragoste
mosului artistic. din vedere nici un 'mo adevărat eveniment ar Acestea vor fi prezentate bogată în spectacole, vom —- Alte gînduri pentru Producţie a
Fişa biografiei sale ar ment unitatea monolitică tistic. MINEL BODEA în staţiunea balneoclima pregăti, deopotrivă, o noua stagiune ? lor mvietice.
— în dorinţa diversifi
tistice, cuprinsă în cata a ansamblului, evitînd fă terică Geoagiu-Băi. Pri nouă premieră, cu „Bimbo cării repertoriului, extin pe ă e 2
logul editat cu prilejui râmiţarea şi decorativis- mul a şi avut loc deja', şi Pantera roz", o conti derii posibilităţilor de lapii- ..<,,xnsul
a
de
spectacolului
expoziţiei, oferă date ale mul facil. Pictura sa, pre bucurîndu-se, din partea nuare succes pentru copii exprimare ale colectivului Telejurnal
mare
unei activităţi bogatei a ţuind aceleaşi teme şi mo oamenilor muncii aflaţi şi tineret „Unde este Bim artistic, preconizăm o co LUNI, 4
la odihnă şi tratament, de
fost prezent în 220 expo tive (poale cu o deschi Iosif Tellmann — „Mi un deosebit succes. în pe bo?" al actualei stagiuni. medie muzicală. Un obiec e 20,00 T
ziţii dintre care 17 perso dere mai apăsată spre un ner" (xilogravură). rioada 5—10 iulie prezen Vor evolua nume cunos tiv dificil dar perfect po 20,00 Ştiinţa
nale; a realizat, împreu peisaj dramatic) oferă o tăm un spectacol de varie cute alo teatrului deveani sibil dacă avem în vede Sistemul p
nă cu Elena Bianu, apre altă latură a creativităţii tăţi muzical-umoristice Ileana Zanke, George Ca- re calităţile pe care le po • 20,50 Idei
ciate lucrări monumentale sal" mereu în căutare de pentru locuitorii oraşelor san, Izabela Roşea, Nico- sedă artiştii noştri. Mă Proba anga
la Petroşani, Vulcan, De noi teritorii. Este o pic gîndesc, atît la orches toreşti • 2
va; este deţinătorul pre tură centrată pe esenţia- tră, soliştii vocali şi in folcloric in
miului al II-lca al U.A.P. lizarea mişcării, i dansu strumentişti, cit şi la cor 21,35 Tinere
in anul 1908, precum şi lui popular adesea, cu pul de balet şi prozişti. tinereţea Ep<
autorul unui album c-u- surprinderea unor repeti Un spectacol care va da Ceauşescu.
ni,._ a fi re
prinzînd lucrări de grafică ţii alternante. Aceste ca satisfacţie atît spectatori în lumina
cu tematică minerească lităţi şi procedee au pu lor, dar şi colectivul li muncă şi t
apărut în 1959. tut fi amplificate în mo nostru. rii în societ
In expoziţia deveană zaicurile realizate de ar B. MIREL Telejurnal
sînt prezentate 36 lucrări tist, dintre care se deta
de grafică .şi 20 de pictură şează „Arcaşii" de ia Ani-
elaborate în perioade di noasa, din plăci de dimen CRONICA DISCULUI
ferite ale creaţiei sale, ca siuni mari, unde o subtilă
re aduc în prim-plan na DEVA: L
tura umană, munca eroică gradare cromatică şi inge Două creaţii familie (Pi
a minerilor, vădind un nioasa iluzie volumetrică reprezentative ale lui liberă (Ari
1
îrtist complex care şi-a acţionează cu o reală fas Constantin C. Nottara DOAHA: To
te (B* '"rn
•xtins mijloacele de ex cinaţie, cmanînd forţa şi plan a:
Cunoscut îndeaproape dc (Mod. —
presie in toate domeniile plenitudinea vitală". Iubitorii muzicii culte roma si fraţii î
neşti prin lucrările „Sicilia i-11 (FI acar
na pentru vioară şi pian" op.
1 nr. t dedicată maestrului ŞANX: Und
George Enescu şi corul „Co lârle (Parii
de aur — :
lindă" (din Hunedoara), Con Noiembrie);
NOTE DE LECTURĂ stantin C. Nottara (1890— Nemeşi s (U
1951) este prezent ini maga
zinele noastre de specialita PENI: laco
te prin înregistrarea altor VULCAN: 1
două creaţii reprezentative dlrigenţie
LONEA:
0 atentă cercetare alo sale: orchestră tn pentru mi seriile I-JI
„Poem
vi
Ia
şl
oară
nor" şi „Concert pentru vioa P E T 13 I L/
ră şi orchestră în re minor". Chirlţa <
a realităţii politice Constantin al Nottara (1859— cui — serii
ANINOASA
actorului
Fiu
român
1985), personalitate de seamă eitoresc); x
a teatrului românesc — dis durea de f
In viziunea şi practica argumentelor, de justeţea tinsul violonist, compozitor, BRAD: Toi
te (Steaua i
socială românească, pro politicii partidului nostru pedagog şi critic muzical a BARZA: o
cu
sa
blema drepturilor omului privind asigurarea tuturor contribuit la efortul întreaga moderni reşti (Mim
de
fiinţa
este abordată în lumina cetăţenilor patriei a liber zare a vieţii muzicale româ TIE: Vul
(Patria);
afirmată
de
politicii partidului nostru tăţii şi egalităţii sociale, CRONICA FILMULUI neşti atît înfăptuirea viu întregirii Nemesis
după
comunist, a ideilor şi o- a dreptului la muncă. De naţionale din 1918. GEOAGIU-1
rientărilor formulate de asemenea, demonstrează că Fondutor al Cvartetului de ţii — seri
secretarul general al numai proprietatea socia „Flăcări pe malul mării n coarde „Nottara" (1914), par de cultură)
nwndă uri
întemeierea
la
p a r t i d u l u i , tovarăşul listă poate asigura drep ticipant activ compozitorilor ro BRAZI: ra
Societăţii
NIcolae Ceauşescu, într-o turi egale tuturor cetăţe mâni (1920), a cărui princi GALANT: G>
concepţie esenţial diferită nilor la învăţătură, acce Coproducţie bulgaro-po- urmăreşte peripeţiile a lor interesantă şi o muzi pal obiectiv estetic era „în (casa de
MERI A: D
.le modul simplist cum sul la valorile culturale, lonă, „Flăcări pe malul cinci poloneze exilate in că în acord cu expresivi florirea unei arte din originale Vegas (Mi
viaţa
organic
crescute
este aceasta tratată în ţă la conducerea societăţii. mării" surprinde un epi tr-un sat bulgăresc de pe tatea întregului, ambele sufletească a poporului nos Ciuleandra
rile capitaliste occidenta In capitolele doi şi trei, sod al luptei rezistenţei malul mării. Gestapoul, purtînd amprenta şcolii tru", fondator şi dirijor al
Orchestrei
municipiului
le. Acest lucru îşi propu se demonstrează raportul poloneze împotriva fascis aflat pe urmele lor, în poloneze de film. reşti (1920—1992), dirijor Bucu al
ne să-l evidenţieze în lu care există între sistemul mului. Plasîndu-.şi acţiu cearcă să le aresteze şi Distribuţia ne face să Orchestrei Kadio-Bucureştl iVREf
crarea sa „Omul şi drep statal şi obştesc al socie nea în Bulgaria anului să pună mina pe fetiţa e- reîntâlnim actori expresivi, (1933—1938), Constantin C.
ca
turile umane în concepţia tăţii noastre şi libertăţile 1941, filmul are două fire vreică salvată de la de cinematografici, devotaţi Nottara a o lăsat creaţie moştenire Pentru i
bogată
posterităţii
?i practica socială româ cetăţeneşti şi politice ale epice ingenios împletite, portare de către generoa intenţiilor regizorale: Evva ce cuprinde opere, balete, va fi cald*
nească" politologul dr. Ilie omului în România, in pe care le conduce în ma sele poloneze. Intenţiile Szykulska (avea în „Ewa" muzică simfonică şi dc ca Instabilă,
Hădulescu, un profund clusiv libertatea de con niera peliculelor poliţiste urmăritorilor sînt deju un. rol asemănător), Wie- meră. despărţite prin trei temporar aver: j
dea
Deşi
cunoscător al realităţilor ştiinţă. Ultimul capitol şi de acţiune spre un final cate, luptătoarele din re slawa Mazurkiewicz (cu decenii de la conceperea lor, ploaie însi
politice, cu o bogată ex „Drepturile imuabile ale simbolic. Naraţiunea cine zistenţă se salvează şi, o- noscută din „Faraonul”, cele două lucrări concertante vente dcs<
reco
pe
ce şi izolai
perienţă practică. în lu omului, ale popoarelor, matografică se dezvoltă dată cu ele, este salvată „Zosia", „Potopul"), Şte înregistrate astăzi discul legate lat g. iităi
mandat
sînt
crarea mai sus amintită, drepturile la independen prin succesiuni bine rit şi micuţa Noeml. Al doi fan Mavrodiev (cunoscut prlntr-un raport do strînsă depăşi 20
publicată la Editura poli mate de momente psiho lea fir epic urmăreşte ac din „Y-17 acţionează"). unitate, dar şi de varietate va prezen
priveşte
conţinutul
tică, autorul demonstrează ţă, la dezvoltare" arată logice încărcate dc duio ţiunile unui important Din combinarea carac în ceea şi ce mijloacele de rea de scurtă
expresiv
pînă
teze
că numai in socialism se că epoca actuală este fa şie, cu momente în care grup de comunişti oare teristicilor celor două şcoli lizare. „roemul" (1920) — în din sud-v
ooate vorbi cu adevărat vorabilă păcii, că omul acţiunea devine dominan caută să torpileze un sub de film a rezultat o peli cununat cu premiul I de turlle min
„George
compoziţie
de posibilităţi reale pen are dreptul să aspire la tă. Din această dispunere marin nazist afl.it în zo culă care se urmăreşte eu alcătuieşte, împreună cu Enescu", prinse în ti
„Con
tru asigurarea de drep libertate şi independenţă a secvenţelor a rezultat nă. Torpilarea izbuteşte. plăcere pentru virtuţile certul pentru vioară şl or do, Iar ce
tre 27 şi
naţională, la prosperitate un film alert, care ţine Explozia submarinului se sale cinematografice şi, în
timp
peste
turi depline personalităţii soeiul-economică, la pro chestră", un în arc creaţia concer
nu
numai
umane. sub tensiune atenţia spec petrece la propriu, dar şl egală măsură, pentru me tantă a muzicianului, dar şl
gres si civilizaţie tatorului. simbolic. Naraţiunea îşi sajul stenic, umanist pe
în primul capitol, auto Scenariul — o poveste extinde sensurile metafo care-1 transmite. în literatura românească a m J > .
genului.
rut ne convinge cu forţa Prof. OVIDIU POPESCU simplă şi emoţionantă — rice prinlr-o imagine eo- / GHEORGHE POGAN Prof. ELENA TĂMĂŞAN