Page 102 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 102
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI > NR
întreaga activitate economico-socialâ Cei trei „R“—importanta
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL cale pentru sporirea
tJICOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNI! ta, >;nt.
m i a oi;
tiu., inuiili
cotelor Iii
§1 FAPTEI REVOLUŢIONARE tem inforr
fi bazei materiale rloaila car
acest an,
oameni ai
derurglşti,
In climatul îusuflcţitor RECUPERAREA Şl REFOLOSIREA FIERULUI — Deoarece în judeţul structori,
do muncă rodnică în care nostru există marele com • Pe lingă multiple a- industria
întregul popor, sub condu VECHI - SARCINĂ PRIORITARĂ binat siderurgic de la Hu vantaie economice, fo beneficiat
Ir» odihni
cerea partidului, acţionea Expunerea prezentată la dezvoltăm, trebuie, mai refolosibile din metale fe nedoara, care foloseşte o losirea fierului vechi in in staţiui
ză cu răspundere şi spirit şedinţa Comitetului Politic mult chiar, să mărim a- roase, cupru, nichel, fero mare parte din fierul vechi oţelării seduce cu 80 la matcrico i
gospodăresc pentru înde Executiv al C.C. al P.C.R. ceastă recuperare. Există aliaje, cauciuc şi mase recuperat pe plan naţional, sută poluarea atmosferi
plinirea şi depăşirea, zi do din 29 aprilie a.c., secre încă rezerve şi pe această plasilice, uleiuri minerale, am dori să cunoaştem cum că şi cu 75 la sută po
zi, decadă de decadă, a tarul general al parti cale trebuie să asigurăm o cărămizi refractare, hîrtii şi-a realizat sarcinile, la luarea apei. In aceiaşi
sarcinilor de producţie, o dului, tovarăşul Nicolae bună aprovizionare. Este şi cartoane, sticlă, textile acest capitol, unitatea timp, se realizează o e-
atenţie sporită se acordă Ceauşescu a ■ subliniat eu necesar .ca pe fiecare între şi alte resurse. Este nece dumneavoastră ? conomie de 50 la sută
dezvoltării bazei proprii pregnanţă faptul că în în- prindere să se revadă pro sar, de asemenea, ca cel — Planul valoric la ma fa consumul de apă ne • 13,00
de materii prime şi resur • trecerea socialistă, dar şi gramele existente şi să fie puţin G0—70 la sută din terialele .refolosibile meta cesar elaborării unei şar
se .energetice — obiectiv în ' aprecierea generală a urmărite zilnic — aceasta necesarul do piese de lice a fost depăşit cu pes je • In circa 2 mc de La sfirşit
de cea mai mare însemnă oricărei activităţi, criteriul fiind o latură foarte im schimb al economiei să fie te 12 milioane lei, iar la gunoi menajer se găsesc Din suma
tate al planului pe acest fundamental trebuie să fie portantă a activităţii pen asigurat pe calea recupe materiale din oţel de la importante cantităţi de „Floarea i
an. Un rol deosebit, în a- calitatea şi eficienţa pro tru buna aprovizionare rării şi recondiţionăm. populaţie avem un plus resturi de polietilenă. Re Cu spirit i
•cest context, revine acţiu ducţiei. Mereu trebuie să tehniep-materială. — Să ne referim, acum, de aproape 9000 tone. De ciclarea unei tone de ast Din unit
nilor do intensificare a re ridicăm nivelul calităţii, — Vă rugăm să ne spu la rezultatele obţinute de asemenea, au fost recupe fel de deşeuri conduce lui anima
cuperării şi valorificării al eficienţei cu tot coca ce neţi în ce proporţii tre I.J.R.V.M.R. Hunedoara— rate circa 7000 tone de la economisirea a 8 tone terpreţi i
materialelor rofolosibile, cuprinde aceasta. între buie să contribuie activi Deva ? materiale din fontă peste de ţiţei, iar din aceeaşi şoară * T
tograf mu
astfel ca şi pe această cale _ condiţiile esenţiale ale ri tatea de recuperare Ia a- — In perioada care a prevederile planului. Deşi. cantitate de mase plas
să se asigure, în cit mai nei eficiente economice ri copcrirea necesităţilor de trecut din acest an, unita gur, considerăm că mai tice recuperaie se pot Săptâmînc
mare măsură, acoperirea dicate, figurează la loc de aprovizionare ale indus tea noastră • şi-a îndeplinit fabrica 6000 mp iolie de 15,00 Inel
necesarului de materii pri frunte şi recircu.itarca ma triei ? şi depăşit sarcinile la prin avem multe resurse neva- gramului
me, materiale, piese de terialelor refolosibile". , — Gradul de participa cipalii indicatori economici lorificate în această direc • jurnal • 1
schimb şi subansamblc din — Ce este necesar, mai re a resurselor recupera Astfel, planul valoric a ţie •şi ne răinine, pentru BUNE clopedia •
resursele interne. întîi şi întîi, în domeniul bile şi refolosibile la aco fost depăşit cu aproape 9 viitor, sarcina să acţionăm orchestreli
Film artisl
Pentru a afla cît mai recuperării ? perirea necesarului econo la sută, la colectarea re cu toată răspunderea pen DE RETINUT visată" •
multe amănunte din acest — Aşa clini a subliniat mici naţionale trebuie să surselor fizice refolosibile tru recircuitărea a cit mai nai • 22,
domeniu, am avut o convor conducătorul partidului şi ajungă, în cel mai scurt s-a obţinut un plus de 6,9 mult fier vechi, pentru bat D *<
bire cu tovarăşul Ion Va- statului nostru, în cadrul . timp. !a 50—60 la sută. la sută, iar ia activitatea sporirea contribuţiei noas polietilenă netransparen rict ave
silc, directorul I.J.R.V.M.R. tuturor unităţilor econo Sporuri mult mai a.ccen de prelucrare a acestora tre la obţinerea unor can tă, sau 3000 de saci pen chiderea
Hunedoara—Deva. Interlo mico, avem programe dc tuate trebuie realizate la sarcinile au fost depăşite tităţi tot mai mari de oţel tru ambalaje • O fami
cutorul ne-a declarat: „In recuperare, trebuie să le valorificarea materialelor cu peste 1G la sută. de către C.S. Hunedoara. lie compusă din patru
persoane poate colecta,
intr-o lună, circa 20 kg [Cine
de maculatură • Pentru
Una din subunităţile semnate cantităţi de'me tru colectarea şi valori o tonă de liîrtie sint
COLABORARE cu po-ndere în activitatea tal. Pină Ia începutul a- ficarea altoi-. materiale ( PRIN HĂRNICIA ,,consumaţi" 5 arbori ma
întreprinderii judeţene de cestci luni aici s-a co- refolosibile. turi (in vîrstă de 80-100 m:vA:
STRÎNSĂ | recuperare: şi valorifica Merită subliniată con \ OAMENILOR j ani !). Aceşti arbori pro trio); Unei
rie...
(Ari;
CU UNITĂŢILE j re a materialelor refolo- CENTRU tribuţia de scamă ce j Intre cele şase centre t duc in fiecare oră oxige R A: Exter
■sibiio. mai ales în ceea şi-au adus-o o serie do l ale întreprinderii, cel din / nul necesar pentru 320 ffonţio (M
Vinfitorui
înscrie
ECONOMICE j ce priveşte colectarea CU PONDERE lucrători din cadrul con- \ Brad se meritorii, eu re/.ul- i \ de oameni şi purifică dern — lî)
lucrătorii
tale
metalelor' este centrul . Irului la realizarea' sar ! de aici îndeplinindu-şi cu ) 24 000 mc de aer. Sufi ritului di
(ii 1 ocăra);
La Centrul din Orăştie, j din municipiul Hunedoa ÎNSEMNATĂ cinilor de plan. între a- ţ conştiinciozitate atribuţiile t cienţe argumente pentru Yrî. ct de
le
ce
cale mai mari cantităţi { ra, condus de Adrian ce.ştia se remarcă loan i ţ lucrătorilor revin. la Activitatea 1 ţ a salva de la pieire ar MoromcţU
subuni-
de
de materiale refolosibile ' Mihuţ. Lucrătorii acestui leetat . peste. 70 Ia sută Bobora, ' Vasile Tihan, i tatea din această zonă se l borii prin una din cele iembrie);
sint preluate de la in- | centru, printr-o bună or din cantitatea- de metal Floare Bicutescu şi loan I concretizează în recupera- l mai simple metode : co (Unirea);
ganizare a muncii şi o care s-a preluat de la Jibotean, care constituie l rea, în fiecare lună, a 1 truiatul I
treprinderile economice, ' con lucrare f ructuoasă eu cetăţeni. Evident, în pa exemple demne do ur 1 circa 100 tont! materiale l lectarea maculaturii • (Cultural);
nova
respectiv de la I.M.O. şi | populaţia au ştrîns în ralel s-a acţionat şi pen mat. 1 refolosibile, urmărindu-se i intr-o benă obişnuită de be.şte ocoli
(But
„Chimica", precum şi do - ! îndeaproape ca la flecari; ) gunoi menajer se găsesc NEA : Ct
sortiment
materiale
şi
la I.M.M.R. Simeria. Da- | ) în fiecare de localitate să fie i j 6 la sută resturi de lemn, (Minerul);
/
toritâ bunei colaborări J TOATE SORTIMENTELE SÎNT IMPORTANTE tăţilor de. alimentaţie pu I strln.se şi reintroduse în ( 18 la sută hirtii şi car Şcoala tine
(Muncltorc
cu aceste unităţi şi preo- 1 blică cu 200 incipienţi mc. l circuitul economic tonte .' toane, 21 la sută metale, Alo, ateriz
cupării perseverente a J în activitatea de bază a cioburilor de sticlă.-Drept taliei, în care se depun ' resursele . existente., \ 3,5 la sulă mase plasti ca (ISetezf
ce, 13 la sută sticlă şi
Vulcanul
Prin
răspunderea
/actorilor de răspundere » Centrului de recuperare aî-guni'ent poate servi fap spărturile şi sticlele atipi ţ i conştiinciozitatea dovedite şi t ) roş' OI
pentru Îndeplinirea obi- » din Deva ponderea o de tul că aici s.-au adunat ce, Tovarăşii Aurel Băcea- 1 in muncă se iletaşează lu- ^ altele. Adevărate bogăţii «*a ;; \
activelor stabilite, se ob- | ţine. cum este şi firesc, peste 450 tone spărturi de ii u, şeful centrului, Petru \ erătorii Troian i.azăr. au- t de materii prime care nu (Flacără);t cîi
trebuie să ia drumul ram
Regina
ţin rezultate notabile în * * metalul. Dar, intrucît toate sticlă, care sint livrate be Matoş. Gheorghe Trifan, [ rella Bulz, loan Filimon, 1 pelor de gunoi, ci al cen do cultură);
eşti,
realizarea programelor, j sortimentele de materiale neficiarilor, respectiv fa Petru Dini.ş şi alţii depun / l.eontin Bulfcn şi Itimboi ^ trelor şi punctelor de co BRAZI: copil;
strădanii susţinute în în
To
urmărindu-se indeaproa- I recuperabile şi refolosibi- bricilor de sticlă. Cc s-a deplinirea-în bune condi ) Pasc, în frunte, cu şeful i lectare ale U.R.V.M.R. — III * I
pe sortarea, pregătirea lo sini importante, nu se întreprins în acest scop ? l centrului, Troian (Juga. Hunedoara-Deva. tlantic; ei
şi depozitarea resurselor | Conducerea centrului s-a ţii a sarcinilor de plan ce vara Uobo
neglijează nici colectarea preocupat de dotarea uni le revin. cultură);
materiale recuperabile. ' nova acolc
In unităţile amintite e- ] Peşte (Mui
Anotimpul
xistă spaţii special ame- - mina).
najate - boxe şi plat- j IN FRUNTEA ÎNTRECERII PREVEDERI LEGALE PRIVIND RECUPERAREA
forme — destinate aces- J F.valuîncl realizările di;; tentă pentru buna gos
tui scop. Ca urmare, u- | anul trocul, pe baza punc podărire a subunităţii. SI VALORIFICAREA MATERIALELOR REFOLOSIBILE
nităţih de recuperare îşi J tajului stabilit,-pe pri La realizarea şi depă Reglementarea unitară a sortarea, depozitarea, gos numai .pe bază de repar
îndeplinesc lună de lună t mul loc în întrecerea so şirea lună de lună a sar modului dc organizare şi podărirea, predarea şi pre tiţii emise de coordonato
planul de recuperare, în ' cialistă organizată in. ca cinilor de plan un aport funcţionare a mecanismu lucrarea tuturor categorii rul dc balanţă. în confor
Rezultate
conformitate cu contrac- j drul Întreprinderii s-a deosebit il au lucrătorii lui de reciclare a materia lor de resurse materiale mitate cu prevederile de 20 iulie 10:
te/e încheiate. situat Centrul de recu Sabin Morar, V. Stupi- lelor refolosibile este pre refolosibile, rezultate: din plan • Sa întocmească a- i:xlr. I :
Alături de laclorii in- j perare din Haţeg, care neanu. CieU Ionel-Tuţu, văzută în Decretul Consi activitatea proprie • Să nual bilanţurile materiale 70, (io, :u,
vestiţi cu răspunderea | este condus de tovarăşul Eugen Di-Gaşpero şi al liului de Stat nr. 4G5 din asigure tehnologiile, utila în condiţiile prevăzute de Extr. a 1
recuperării materialelor ' Cornel Diconi. Demn de ţii.. 28 decembrie .1979, publi jele şi capacităţile de pro lege. G0, 21, 11,
Fond tot;
relolosibile, se remarcă | relevat-este faptul că şi' cat în Buletinul Oficial ducţie necesare prelucrării în- cazul încălcării obli 070 007 lei,
pe acest an, pî-nă acum, Important de amintii lei, report
şi lucrătorii centrului, în- ' este că aici un accent nr. 1, din 3 ianuarie 1980, in scopul valorificării su gaţiilor legale arătate mai
colectivul de muncă al în Legea nr. 14/1971, mo perioare a resurselor refo sus, persoanelor fizice vi
tre care se detaşează | centrului respectiv conti deosebit se pune pe co novate (în cazul in care
Dumitru Şerban, Dumitru j nuă să se menţină frun lectarea fiecărui sorti dificată şi completată prin losibile, perfecţionarea con faptele nu au fost comise Vrea
Legea nr. 11/1980, în Le
tinuă a proceselor de pre
Oană, Vasile Bercea, Mi- I taş in întrecere. Merită ment de material, la alu gea nr. 1/1985. in alte lucrare, eliminarea " pier-
y ..în altfel ,4e,'condiţii incit,
subliniată, in acest con miniu înregistrîndu-se ce
hai Boian şi alţii. i acte normative, inclusiv în derilor de orice fel • Să potrivit legii penale, sint
text şi preocuparea exis le mai bune rezultate. considerate infracţiuni) li
Legea Planului naţional . stabilească măsuri concre l’entru a
unic de dezvoltare econo- te de instaurare în fiecare se aplică amenzi contra fi predomli
începeţi
la
venţionale între 2000 lei şi
In contul contribuţiei — 15 kg • Mase plastice e Aluminiu — 3 lei • Zinc mico-socială pe anul 1988. secţie, atelier' sau loc de 7000 lei. Conform norme apoi va d*
in muncă, prevăzută de — 10 leg o Cioburi de sti — 1,9 lei • Plumb — 3 lei Cunoaşterea acestor dispo muncă â unui spirit de în partea
tervalului.
:
Legea nr. 1/1085, cclăţen i clă — 10 kg. • Cenuşi de plumb — 2,5 ziţii normative, privitoare înaltă .responsabilitate pen lor legale, se limitează şi variabil,
pot recupera şi preda la Totodată, trebuie reţinut lei • Hîrtii, cartoane, cărţi, la recuperarea şi valorifi tru recuperarea tutiuror : livrarea materiilor prime, a doua pa
materialelor,
şi
pieselor
centrele şi punctele de co faptul că toţi cetăţenii ca ziare, reviste etc. — 0,6 lei. carea resurselor materiale resurselor materiale refo produselor noi în raport lulul, cînd
dea ploi c
lectare din subordine-a re recuperează şi predau • Obiecte din mase plas ’ refolosibile, este de mare losibile • Să asigure o e- aversă, în. 1
cu gradul de îndeplinire a
I.J.U.V.M.IÎ. tot felul de tice, pungi, sacoşe, jucării, importanţă pentru dezvol videnţă strictă tehnico-o- obligaţiilor prevăzute în oărcări el;
materialo refolosibile. Ast AVANTAJELE vase de uz casnic, amba tarea bazei de materii pri perativă şi contabil-gestio- planul de recuperare a late rindir
slab
sut:',_,
fel, s a stabilit că pentru laje etc. — 0,8 lei • Ca me a ţării şi asigurarea u- nară a tuturor cantităţilor resurselor materiale refo cu Inter
echivalentul unei zile de RECUPERĂRII mere auto uzate —1,9 lei nei aprovizionări corespun de materii prime vechi, losibile. Iar fapta de a nu toare de
muncă‘poate fi predai unul • Cioburi de stică — 0,1 zătoare a' tuturor unităţi resurse primare, materiale lua măsuri de sistare a li din vest
Temperatu
din următoarele sortimen materiale refolosibile pot lei • La tuburi spray de lor economice. Iată de ce şi produse recuperate, pre vor il cui
te: o Oţel, fontă sau fier primi, imediat, contrava producţie indigenă, com ne-am propus să sublini date şi valorificate pe sor vrărilor de materii prime, şi 19 gradi
vechi — 25 kg o Cupru — loarea lor. Reamintim că plete şi fără deformări sau materiale şi produse în ra grade. intri
xlme
1 kg <5 Alamă — J kg a pentru un kilogram se pri lovituri, se primeşte su em, în continuare, cîteva timente, calităţi, tipuri şi port ou gradul de nereali-
Bronz — 1 kg o Plumb meşte o sumă diferenţiată ma de 1 leu/bucată. Lista sarcini majore ce rezultă categorii de preţ • Să asi zare a planului de recu
2 kg a Cenuşi de plumb după felul materialului, de preţuri completă şi al din actele normative men gure prevenirea distrugerii perare şi valorificare a
5 kg e "Aluminiu — î> kg astfel : o Obiecte metali te amănunte pot fi aflate ţionate. sau degradării materiale materialelor refolosibile se
o Hîrtii, cartoane — 10 kg ce feroase — 0,3 lei • Cu la centrele şi punctele de Unităţile socialiste sint lor refolosibile • Să con sancţionează contravenţio
e Anvelope de autotu pru — 4,5 lei e Alamă — colectare ale T.J-.R.V.M.R. obligate: » Să asigure sume sau să livreze resur nal cu amendă între 2000
rism. camere de aer uzate 0,9 iei » Bronz — 1,4 lei Hunedoara—Deva. identificarea, strângerea şi se materiale refolosibile lei şi 4000 lei. " . i*.