Page 105 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 105
MAJORAREA RETRIBUŢIILOR Şl A PENSIILOR
Vie satisfacţie, angajare fermă in muncă
începînd de mîine, 1 august Primele categorii de oameni
i ai muncii şi pensionari vor beneficia de majorare
OBGAIII ftl COMITETULUI JUPUIAM HUNEDOARA AI P C.B Potrivit prevederilor majorată. Este vorba de retribuţii sub 2 000 lei)
Legii n,r. 4 şi Legii nr. oameni care lucrează în închcindu-so cu majora
$I ftl CO Bl Ş U I U L U I P O P U L A R J U O E T E A N 5/1988 şi Decretelor Con industria minieră, în ac rea de la 1 octombrie
siliului de Stat pentru a- tivitatea geologică, în do a.c. a retribuţiei persona.
plioarea majorării retri meniul energeticii, me lului muncitor încadrat
buţiilor personalului mun talurgiei, construcţiilor de în celelalte activităţi e-
Anul XL, nr. 9 550 DUMINICĂ, 31 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani citor şi pentru aplicarea maşini şi asistenţei teh conomice şi sociale.
majorării pensiilor, înce nice service, în industria Majorarea retribuţiei
pînd eu 1 august prime uşoară, electrotehnică, în minime po economie de
le categorii, de oameni chimie, în industria lem la 1 500 lei la 2 000 lei
ai muncii şi pensionari nului şi materialelor de lunar va aduce, în spe
vor beneficia de majo construcţii, în cercetarea cial în familiile tinere,
rare. ştiinţifică, în informati în care ambii soţi s-au
în judeţul Hunedoara, că şi proiectare. Acesto încadrat recent în activi
puternic industrializat, ra li se vor adăuga, de tate, venituri suplimen
sânt încadraţi în diferi la 1 septembrie, oameni tare substanţiale, întru
te activităţi retribuite ai muncii cu retribuţii cât, potrivit prevederilor
•peste 220 000 de oameni de asemenea sub 2000 lei legii, retribuţiile minime
ai muncii. Circa 15 000 lunar din industria ali urmează să crească în
dintre oamenii muncii mentară, agricultură, sil procent de 33 la sută,
hunedoreni cu retribuţii vicultură, construcţii, e- — cea mai substanţială
sub 2 000 Ici lunar vor conoiriia apelor, trans majorare de retribuţie de
Rentabilitatea — obiectiv major beneficia, începînd dc la porturi şi telecomunicaţii, (Continuare in pag. a 3-a)
1 august, de retribuţie
etapa I de majorare (la
al întregului colectiv EXPRESIE CONCRETĂ A POLITICII PARTIDULUI
Prin dimensiunile şi im 2000 de lei. Desigur, ase re au o încadrare tarifa
Pon.lru Combinatul side In rentabilizarea activită ducţie fizică şi îmbunătă plicaţiile lor economice şi menea tuturor celor aflaţi ră sub 2000 de lei. Aşa
rurgic „Victoria" Călan, ţii combinatului, am iden ţirea calităţii producţiei sociale, măsurile privind in situaţii similare, mă dar, ca lucrător comercial,
problema rentabilităţii se tificat, mai îutîi, eîtcva realizate, prin valorifica majorările de retribuţii şi bucur nespus de mult să încă din acest an voi be
pune cu deosebită acuita din cauzele care au deter rea prin vânzare a fontei pensii pun din nou în evi constat că noi, tinerii, vom neficia de o substanţială
te. Pot să afirm că preo minat înregistrarea de declasate, rezultată din denţă, cu forţa de necon beneficia printre primii de creştere a venitului obţi
cuparea de bază a colec pierderi, în loc de benefi ,,urşi" şi iaufuri, care poa testat a faptelor, esenţa majorarea retribuţiei. Am nut prin muncă, puţind
tivului nostru este, în a- cii : • Nercalizarea volu le aduce, un spor de pro politicii partidului nostru contribui şi eu mai bine
ceastă etapă, creşterea e- mului planificat dc pro comunist, al cărei ţel su primit cu viu interes şi sa la cîşligul lunar al fami
fieien.ţei întregii activităţi, ducţie e Depăşirea costu ducţie marfă dc 5—6 mi prem este creşterea conti tisfacţie recentul Decret liei pe care am inteme-
atingerea unui potenţial rilor • înregistrarea dc lioane lei lunn.r şi redu nuă a niv-elulul de trai al Consiliului de Stat, in iat-o de curind.
real care să permită com cheltuieli neeconomicoase cerea pierderilor la turna material şi spiritual al în care se precizează că, in-
binatului să-şi acopere din pc rezultatele financiare rea fontei pe bandă prin tregului popor. Sint înca cepind cu 1 octombrie a.c,. DANIELA TOMA,
veniturile proprii toate drată in muncă doar de in cadrul etapei I se ma lucrător comercial
cheltuielile efectuate. în doi ani şi, ca la orice jorează retribuţiile perso la I.C.S.A. Hunedoaro
început de drum in mese■
acest context, subliniez că MECANISMUL ECOWOMICQ-FiNĂNCIAR i muncitor din ramu
nalulu
activitatea noastră îndrep rie, retribuţia este sub ra circulaţia mărfurilor, ca- (Continuare în pag. a 3-o)
tată spre redresarea eco • Cunoaştere • Aplicare • Eficienţă
nomică a primit un impuls
deosebit prin sarcinile şi
indicaţiile formulate de respectarea tehnologici dc
secretarul general al parti exploatare.
dului, tovarăşul Nicolae C.S.V. CĂLAN Altă grupă dc măsuri
Ceauşescu, în Expunerea vizează reducerea cheltu
la şedinţa Comitetului Po ielilor do producţie, în
litic Executiv al C.C. al — şi aşa slabe — ale în primul rînd, prin diminua
P.C.It. din 29 aprilie a.c. treprinderii. rea consumurilor normate
Ne-a.m revăzut şi comple Analizînd în mod exi de materii prime, materia
tat planurile de măsuri gent şi cu simţ dc răs le, combustibili .şi 'energie.
privind rentabilizarea sec pundere cauzele pierderi Principalele depăşiri de
ţiilor şi sectoarelor, a pro lor, s-au putut stabili şi consumuri normate s-au
duselor realizate în com domeniile de acţiune pen înregistrat la : minereu,
binat. tru eliminarea lor şi îm calcar, cocs metalurgic, e-
Am plecat de la adevă bunătăţirea situaţiei fi nergie electrică, gaz me
rul că sîntem o unitate nanciare în perioada urmă tan. Din această cauză s-a
care îşi înscrie încă în bi toare. Astfel, s-a ajuns 1a GHEORGHE MUNTEANU,
lanţ pierderi, în loc de concluzia că este necesar contabil şef la
Jula,
Rabolorul
secţia
maistrul
C.S.
de
beneficii. Pentru funda să crească volumul de C.S.V. Călan Petru Balaj şi „Victoria" Călan, Mihut — mecanică. dintre mem Ionii de nădejde ai acestui schimb
brii
cîţiva
co
maistrul
loan
mentare;! măsurilor şi mi j producţie marfă prin : spo lectiv, verifica cotele de pre lucrare ale unei noi lingotiere. Foto NICOLAE GHEORGH1U
loacelor care să conducă rirea volumului de pro (Continuare in pag. a 3-a)
) 1
Prin ulilizarea cu e-
Restanţele la producţia ficienţă sporită a tim
CAMPANIA pului de lucru, a maşi
de cărbune - recuperate nilor şi utilajelor mo
derne din dotare, cei ce
în cel mai scurt timp ! Ritmuri intense de lucru in fiecare zi, grijă muncesc în cadrul sec
torului IV — investiţii
al întreprinderii minie
tere sensibilă faţă de cea pentru fiecare bob ia secerişul griului re Uricani au raportat,
cu zece zile niai de
obţinută în semestrul I al vreme, îndeplinirea sar
AUTQCONDUCEREA anului trecut. Cu toate a- cinilor de plan aferen
ccstea — se sublinia în I..a C.A.P. Bu-rj-uc, toţi putem raporta finalizarea date la fondul de sta-L 280 te primelor şapte luni
MUNCITOREASCA materialul supus dezbate — de la combineri, coo secerişului". tone de grîu, iar în baza
rii —, volumul producţiei peratori şi pînă la condu în parcela „Nisip" din furajeră au fost clădite în
i N A C Ţ I U N E din prima jumătate a anu cerea colectivă a unităţii brigada Tisa, cei patru şire 220 tone de paie. Planul
lui în curs nu se ridică slut mobilizaţi cu în combineri — Crăciun Cioa_ Pe suprafeţele eliberate
la nivelul planului, exis- treaga răspundere la se ză, Vi-rgil Teodosin, Vasi de paie mecanizatorii pe şapte luni -
tîn-d o mare discrepanţă cerişul griului. „Progra le Porceanu şi Ion Călean Gheorghe Burza şi Mihai
Do la un capăt la altul între realizări şi angaja — secerau din plin. In flakla au pregătit patul realizat
al desfăşurării sale, adu mentele formulate la în mul nostru de lucru, în urma combinelor, inginerul germinativ şi au tnsămîn- în avans
narea generală a oameni ceputul imului 1988. „Ne- această perioadă de recol ţat culturi duble.
lor muncii de ia întreprin realizarea sarcinilor pla tări —• sublinia Ionel To- şef al unităţii. Cornel Stoi Concomitent, se acţio
derea minieră Livezeni a nificate — se arată în ra ma, preşedintele unităţii, ca, verifica să nu rămînă na la recoltatul şi depo din anul în curs. Din
fost străbătută de spiritul port — are la bază rezul este ziua-lumină, ba chiar boabe în spice, iar paiele zitatul trifolienelor şi al cele relatate de ing.
exigenţei in . analizarea tatele slabe din abataje, mai mult, deoarece dese să fie tăiate cît mai aproa finului de pe pajiştile na Ioan Topa, şeful secto
modului în care organul realizări mult inferioare ori rămînem şi după ce pe de sol. turale. Mecanizatorul Ia- rului, am consemnat
colectiv de conducere al celor obţinute de brigăzi s-a lăsat întunericul pen Cu presa, mecanizatorul cîteva dintre cele mai
minei a canabzat efortu le lui Crislea Valacho şi tru a pune toate lucrările Sknion Popovlci balota cob Rubin a terminat coa importante lucrări mi
rile întregi-lui colectiv in Vasile Fio rea în 1987, cînd la punct, a stabili „pla paiele, iar o echipă dc oa sa a doua la trifolienc pe niere predate în avans:
vederea îndeplinirii sarci î n regis trase,ră adevărate nul de bălaie" pentru ziua meni ai muncii de la întreaga suprafaţă cultiva galeria de bază Ia st ra
nilor de plan din primul recorduri pentru mineritul următoare. O.G.A. Deva, veniţi în tă, iar po fîneţel-e natura tele 3 şi 5, blocul IV
le cooperatorii se află zil
semestru a! acestui an ho- Văii Jiului". Pînă acum, pot spune sprijin adunau baloţii, îi nic la coasă. Preşedintele — centru de la orizon
lărîtor ai cincinalului Participanţii la dezba că lucrările au mers bine, încărcau în cuplurile da cooperativei preciza că a tul 300, executată de
198&—1990. teri au fost unanimi în am reuşit să atingem, de remorci, transportîndu-i în fost încheiată coasa I pe minerii din brigada lui
Raportul de la primul raportarea rezultatelor ob seori vitezele zilnice de depozitul furajer. Trans 230 ha şi au fost puse la Petru Mureşan, remiza
punct al ordinii de zi, pre ţinute la sarcinile şi exi lucru planificate la recol portul griului în bază îl adăpost 150 tone de fin. de locomotive din ori
zentat de directorul minei, genţele puse în mod spe- tat Ca urmare, ne-a mai asigurau mecanizatorii Pe încă pe alîta, strîns in zontul 300 (brigada Va
ing. Petru Her, a eviden rămas de secerat griul de tru Pătraşca şi Ionel Cos- căpiţe pe clrap, se va sile Răuţcscu), canalul
ţiat faptul că, în perioada MIRCEA DIACONU pe mai puţin de 25 la sută tca, iar Marin Sonoc şi transporta în zilele urmă de aeraj la puţul vest
analizată, producţia de din suprafaţa ocupată. în Ion Toderici duceau paiele toare. (brigada Ioan Grigoraş).
cărbune a marcat o creş (Continuare in pag. a 3-a) două zile bune de lucru în furajerie. Au fost pre MIRCEA LEPĂDATU
