Page 106 - Drumul_socialismului_1988_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9
Pag. 2

Spectacol folcloric
Ion Codru Drăguşanu ;
Asnsamblul folcloric „Drumul (...) in ţările ger­
„Parîngul" al casei do mane e macadaniisat ca
cultură a sindicatelor masa". Macadamisot e azi
m angax-
Petroşani este astăzi cu dcsăvîrşirc ieşit din uz, BAT, în a <l
oaspetele oamenilor Se mai foloseşte in schimb, Icnească di
muncii aflaţi la odihnă dar aproape exclusiv cînd înecţ, mul ac
şi tratament în staţiu­ Straiţa şi delonul e vorba de anumite curse cuîtii.Ă s-au corn
ai
rod
nea Vaţa de Jos. Pro­ automobilistice, cuvintul dilto contra
gramul include momen­ Miez de noapte geroasă. macadam care înseamnă PC 1088, cai
te folclorice realizate Acceleratul 225 opreşte la un pavaj din piatră con- conform Le f
cu o lună i
de orchestră, solişti vo­ Sibiu. Urcă lume multă casată şi compresată du­ respectiv k
cali şi instrumentişti şi printre care şi cîţiva cio­ pă sistemul englezului Mac a.c. ca una
activităţi
de formaţie de dansuri. bani din mărginime : că­ Adam. Multe dintre acesfe scl deputaţi,
de
ciuli negre şi straiţe tra­ cuvinte au însă o viaţă săteşti şl ni
diţionale din lină, ţesute (ungă. Toate au incorpo­ >u! consili
în casă. Lipseşte doar stră­ rate în structura lor nu­ comunal, în
buna bituşcă miţoasă, că­ a fost încă
mele unui om. Dar numele
Suprem Examenul răspunderii reia i-a luat locul cojocul unui om înseamnă o via­ ao tullo a.c
nou, croit după moda lan­ ţă, un destin, o armă de
legămînt „Munca în nii-jlocul tru, iar desfăşurarea fa­ prospătare a dragostei sată în urmă cu ani de luminoasă sau de tristă a-
minunatei lumi a cuvîn- zei judeţene în oraşul faţă de condiţia sa de Alain Delon. Şi după ce mintire lăsată in istorie şi DUMINICI
Aşa tc ştim, Partid tului tipărit, lingă acest Brad a beneficiat de o librar, de om al cărţii. taţi îşi găsesc un loc, ri­ care ar putea umple a \ • 11,30 I
sipiţi de-a lungul vagonu.
carte. Balzac o sesiza cu
Alături de noi permanent izvor de înţe­ o rgan iza re merituoasă. „Aici, în preajma cărţi­ lui se aude, ca de pe un peste un veac în urmă : s Ier. Telefil
lor mă simt eu însămi,
Flacără nestinsă in lepciune care este car­ Pregătirea politică şi pro­ încerc o adîncă bucurie deal pe altul, glasul unuia: ghiozdan :
reîmprospătează
tea,
ne
Patrie fesională a concurentelor, „Măi Ioane, vezi că mi-am „Ce carte frumoasă - scria \ sodul 5 o
ori de cîtc ori pot oferi
Arbore cu ţamuri crescute forţele, apropiindu-ne tot interesul şi dragostea lor cartea preferată pentru lăsat la voi straiţa şi de- el — s-ar putea compune soţului o
povestind viaţa şi aventu­
mai mult de rosturile ei
în zare faţă de munca cu cartea \ lanul I". Straiţa şi delonul I • 13,05 AII
educative. Prin difuza­ iubitorii literaturii oare Ce asociere bizară şi poa­ rile unui cuvint /" Naşte­ cal * Divt
Rămurind, înflorind şi rea cărţii facem un aci au fost temeinic demon­ ne trec pragul librăriei. 1 rea şi viaţa unor cuvinte
rodind strate, primele Ioturi te chiar rebarbativă între o simplă şi liniară : deli­ strumental '
de educaţie, şi-l înţele­ Pentru aceasta mă infor­ cuvintul străvechi şi neo­ nimate * h
Prin fiecare oră gem ca atare”. fiind ocupate de Mnria mez continuu, să cunosc logismul cel mai recent 1 cioasa savarina o fost năs­ r 'i * Secve
Te căutăm cu privirile înţologîndu-şi astfel Besoiu, lucrător gestio­ fiecare lom ce intră în Şi totuşi, neavînd încotro, cocită de un celebru gas­ medii cini
„Ovid
nar
la
librăria
deschise condiţia de librar, tină- librărie, . să pot da un spiritul limbii o acceptă, tronom francez, Anthelmc • In grâdin
De firul viu al timpului ra Aurora Florea (Călan) Densusianu" Deva (locul sfat, să pot dialoga cu căci reflectă o realitate Brillat-Savarin, autor al \ Noi frumusi
unei cărţi oarecum singu­
Suprem legămint al şi-a făcut din munca cu 1), Reghina'Pruteanu, lu­ cititorii". „E bine să te socială. Delon e un exem­ lare, apărută în 1826, Fi­ \ Apuseni • J
plu tipic, produs sub ochii
crător gestionar lă libră­
inimii cartea profesiunea de verifici din ciad în cînd, \ noştri, de nume propriu ziologia gustului. Altele au \ rele * Lum
Ai crezului şi al simţirii credinţă. Profesiune pe ria „Miluii Eminoscu" să-ţi dai seama cit şi ce transformat in substantiv însă o istorie mai compli­ muzicale *
Secvenţa
care colegele salo •— cu Deva (II), Măria Slani- ai acumulat între tinvp, cată, chiar uşor enigma­ \
Aşa ne ştim vechi state în munca cu îescu, Librăria nr. 14 Lu_ iar prima ediţie a con­ \ comun. Lingviştii numesc tică. Aşa, bunăoară, a rului • 15
\
Alături de tine, Partid cartea — Eugenia Stco- peni şi Zoie Bota, Libră­ cursului „Cel mai bun \ „antonomază" acest feno­ iost odată un domn Eticnne rea p *-an
men. Cind sînt legate de
Împlinire a luminii pan. Eugenia Valea, Ig­ ria nr. 14 Brad (III). librar" ne-a oferit aceas­ o modă sau de o anumită de Silhouette, care, în \ Telej, , ,
noastre interioare iena Ripoşan (Deva), Lu­ Menţiuni au fost acorda­ tă posibilitate — aprecia­ \ etapă de evoluţie a teh­ 1759, a ajuns ministru de \ tarea Komâ
Film artist
A liniştii şi a păcii. cia Stan (Petroşani) şi-o te MaricLcăi Szekely, Li­ ză Reghina Pruteanu.- El \ nologiei, asemenea cuvin­ finanţe al Franţei şi, plin \ Producţie o
Imn Conducătorului, al respectă eu competenţă, brăria nr. 2 Deva şi Ve- ne stimulează " interesul te râmin active penlru de bune intenţii, a intro­ sovietice. F
dus o seamă de măsuri de \
Patriei stegar, dragoste şi răspundem. ronicăi Banu. Librăria pentru perfecţionare con­ \ scurt timp. Cum e azi • 21,50 Tc
Celui ce ne conduce prin Atribute validate şi de nr. oi Hunedoara. tinuă şi e nevoie de a- delon, era in urmă cu vreo austeritate printre ale că­ \ 22,00 fnchidi
ror multiple efecte se nu­
timp plenar prima ediţie a întrecerii La întrecerea republi­ ceastă perfecţionare. Cred \ două, trei decenii cuvintul mără şi naşterea cuvintului \ mului.
desfăşurată
raglan, născut din numele
recent
De la al IX-lea Congres „Cel mai bun librar", or­ cană, iaşi, judeţul Hune­ că e un examen al res­ \ lordului Raglan care l-a siluetă, rămas viguros şi s LUNI, 1
la
De Io acel adevăr ce-l ganizată în această vară ponsabilităţii în munca \ lansat moda. Sau, pe la activ pină astăzi. Dar aici s • 20,00
respirăm de Consiliu] Culturii .şi doara a fost reprezentat pc care o desfăşurăm cu \ 'începutul veacului, gambe­ e de acum „materie" de 20,25 fn pr«
Şi-l trăim ardent cu Educaţiei Socialiste .şi de Măria Besoiu. care s-a cartea, o muncă politică, ta, tip de pălărie intrat o carte. Dincolo de apa­ narei C.C.
(
liecare clipă, Comitetul Uniunii sindi­ clasat pe locul IV pe do educaţie, de hrană în modă, lansat (cu sau renţe, cuvintele tălnuicsc amplu şi
In urcuşul neîntrerupt ţară la un punctaj foarte spirituală. Un examen \ fără voie) de omul politic de cele mai multe ori vir­ Program pe
spre comunism, calelor din învăţămînt, slrîns faţă de primele al propriei pregătiri în \ francez Leon Gambetta. tuale desfăşurări epice, ca l'oii ea in
r
Catezînd spre înălţimi ştiinţă, cultură, poligra­ trei locuri. O performan meseria pe care nu pu­ Tot astfel, inii amintesc nişte tărîmuri ascunse ca- s ‘oţi » 20,45
de Univers. fie, presă şi edituri. Com­ tă care onorează judeţul tem să n o iubim". \ acum de o propoziţie din re-şi aşteaptă descoperi­ \ doric • 21,
torul.
petiţia a fost primită cu şi care pentru Maria Be­ \ însemnările de călătorie ’88 — doct
MIRON TIC din veacul trecut ale lui RADU CIOBANU \ 21,35 Tinere
bucurie în judeţul nos­ soiu înseamnă o reîm­ LUCIA LICIU \ tinereţea Ep
Ceauşescu
lejurnal •
CRONICA LITERARĂ Trio-ul căluşeresc CRONICA DISCULUI dorea progi
Romulus Rusan latilnirile cu cătuşerii sînt momente CEAIKOVSKI -
„O CĂLĂTORIE SPRE MAREA INTERIOARĂ de generoasă frumuseţe spirituală, evo­
luţiile ior scenice fiind, de fiecare dată, CONCERT PENTRU
Complexul şi captivan­ semnează apoi localităţile : mărturii vii ale tezaurului tradiţional ro­ VIOARĂ
tul jurnal de călătorie, Izmir, Pergam şi Troia ce mânesc. Robusteţea acestui străvechi joc « S fU d ?
conceput pe spaţiul mai doarme sub tăcerea pietre­ — care in folclorul hunedorcan ocupă loc La raionul de speciali­ ric. . (Aria);
;
multor volume, avînd ca lor răscolite, mai mult sau distinct — cunoaşte o frumuseţe aparte tate al magazinului „U-lpia" BA. hxicjnr
(Moi!
titlu generic O călătorie mai puţin metodic, de nu­ ciad în cadrul diverselor manifestări sînt din Deva au apărut o scrie j mâtorul dc
spre marea interioară şi meroşi geologi diletanţi invitaţi şi căluşerii din judeţul Olt. For­ de discuri noi. Dintre aces­ dern _ „ );
^.
UIu
J din
aparţinînd cunoscutului re­ sau profesionişti, dornici maţia din Dobrun şi-a cîştigat admiraţia tea am ales pentru astăzi (Macara); j
porta jist Romulus Rusan, să descopere lumea fasci­ publicului, iar trio-ul George, Ovidiu şi „Concertul pentru vioară Aunbet de so
ne oferă, în cel de-nl doi­ nantă a Hiadei Iui I-Iomor. ‘Măritiş Ghiţă (tată şi fii) a devenit prie­ şi orchestră în Re major" Moroineţli -
lea volum (Cartea Româ­ Cea mai mare parte din tenul căluşerilor hunedoreni. Recenta lui de Piolr Bici Ceaikovski •cntbrie): v
(Unirea);
nească, 1988), plăcerea economia volumului (9015 prezenţă pe micul ecran, într-o emisiune (rulatul x _
spirituală a continuării pe­ pagini, din totalul de 979) omagială, alături de prestigioase forma­ (1840—1898), avindu-1 ca (Cultural); i
riplului pe malurile Mc- este închinată locurilor şi ţii laureate în Festivalul naţional „Cîn- interpret principal pe vio­ .”eva acolo
d-ncer
diteranei, unde a înflorit oamenilor di,n hotarele tarea României", ne-a reamintit de ul­ lonistul sovietic Olog Ka- ™ .‘. A : Geta
marea şi fertilizanta cul­ actuale ale Greciei, pe ca­ tima apariţie pe scenele hunedorene, cînd gan. (Minerul) ;
tură şi civilizaţie a lumii re autorul a străbătut-o de în fruntea căluşerilor de la Şcoala ge­ Compus în anul 1878, a- •Profesorul d
amtice, de a cărei influen­ la est la vest şi de la nord nerală nr. 10 Slatina, sau ca solişti din cesit concert constituie o citoresc) •
fcoam tineri
ţă binefăcătoare s-au bu­ la sud, poposind, între al­ Dobrun, cei trei vătafi — Ovidiu. Marius dovadă concludentă a ar­ (Muncitoresc
curat şi înaintaşii noştri tele, în: FiiLpi, Navala, şi George — au evoluat numai şi numai tei componistice a lui la lo * âterizea
t răitori pe m a l u r i l e Stagiri, localitatea naşterii în aplauzele entuziaste ale iubitorilor do Ceaikovski, în care mo­ (Beteznp •
n
bătrînului Danubiu şi ale lui Aristolei, Salonic. Pe- frumos. mentele de adîncă expre­ ®» ‘« stins
Ţ‘e>; GlTUAl
Pontului Euxin. la, fosta capitală a Mace­ sivitate se îmbină armoni­ mcUl pentm
Dacă la sfîr-şUul primu­ doniei, Meteora, lanina, CRONICA FILMULUI copilărie, o c-opilăTie ilu­ os eu cele de sclipitoare ?«•'»i); ora
(Parna); ,
Va
lui volum (publicat în 1986) Corfu sau Kcricina, Miso- zie, tulburătoare, recupe­ bravură. Prima parte a Incura); c?F.
oîntr
autorul şi-a lăsat cititorii longhi, Dolfi, Toba, Pireu, rată prin aparatul de fil­ Concertului este preceda­ de cultură) ■ y
să aştepte la porţile ar­ Traelion şi, fireşte în Ale­ „UNDE EŞTI, COPILĂRIE ?“ mat, o iluzie nostalgic su­ tă de o scurtă introduce­ copilări
gintate ale Efosului, la na eu renumita şi strălu­ bliniată de laitmotivul şi re — Allegro moderato. TtnAzi; Toat
începutul 'celui de-al doi­ citoarea sa acropolă. Acest f i l m .stenic şi fer­ ingenuităţii şi dialogurilor' finalul muzical ai filmu­ In partea a IL-a a Con­ ' ni ^ Jnt
lea îi introduce, pe Calea Deşi volumul cuprinde mecător este o regăsire cu fiinţele necuvîn.tătoare lui reluînd romantica în­ certului Canzonetta An­ Han tic; GA,
v
nra bobocii
Arcadiană, în fosta metro­ un mare număr de date sentimentală a unei ţări (gîscanui, peştişorul, bar­ trebare eminesciană —* dante — vioara expune o cultură);
polă, prezontîndu-te rînd si informaţii livreşti lega­ uitate, „copilăria”, şi a u- za, măgarul, vulpea, ve­ „Unde eşti, copilărie, cu melodie gingaşă de un w? nco, o
wşte (Mu .
de rînd — cu aplombul le de lumea străbătută de nui personaj seducător. veriţele). Rînd pe rînd, pădurea ta, eu tot...". profund lirism, urmată de Anotimpul i
re
cărturarului informat, du­ autor, prin spiritualitatea Naică, micul prinţ ai aces­ prichindelul are revelaţia orchestră, oare preia şi mina).
blat de artistul emoţionat savuroasă ce ■ i-o imprimă• tei ţări.' Pretextul pentru libertăţii („Năică şi peşti­ Precum odinioară epi­ dezvoltă motivul. Această
şi reflexiv — gimnaziul, reflexivitatea .şi sensibili­ repunerea în circuit, a ex­ şorul"), este complice la soadele mult premiatului melodie expusă eu genero­
termele, agora, templele, tatea artistică a scriitoru­ traordinarelor filmuleţe de „miracolul" vieţii („Năică seri ăl „Năică", „Unde eşti, ] zitate contrastează cu ul­
stadionul şi teatrul, care lui, care nu uită să con­ acum 20 de a,ni cu Năică şi barza"), se entuziasmea­ copilărie ?" a pornit pe tima parte a concertului
adăpostea 95 000 de spec­ frunte necontenit trecutul este oferit chiar de viaţă. ză de victoria binelui a- drumurile Europei, pe dru­ — Allegro vivaccissimo rentau £
murile către inimile spec­
tatori. cu prezentul şi să ofere O tînără regizoare, cău­ supra răului („Năică şi ve­ tatorilor de toate vîrstele, —, a cărei temă impresio­ li frs, -a:
Cu deosebită admiraţie cititorilor complexa şi ca- tând un interpret pentru veriţa"), învinge toate o- nează prin ritmica ei pli­ îl variabil
şi cu adevărată pictate leiclo-scopica panoramă a un rol de copil, îşi regă­ preliştile pentru a-şi îm­ filmul Elisaibetei Bostan nă de dinamism. îlo slab p
din
rat
si
este evocat popasul în ci­ locurilor şi oamenilor, col seşte, peste ani, partene­ plini visul („Năică la a primit „botezul" premii­ Se poarte afirma că a- nord-est.
mitirul dc ruine al Mile­ de al doilea volum al Că­ rul, interpretul lui Năică, Bucureşti"). lor internaţionale în Por­ eeastă lucrare muzicală se minime v
tului, dintre bărbaţii că­ lătoriei spre marca interi­ astăzi tată a doi copii şi Stare de suflet, dar şi tugalia, la Tomar, pentru însorie, oa valoare, imediat între 13 ş
maxi:
cele
ruia s-au ridicat marii gin. oară constituie o lectură părînd a fi uitat acel tim­ moment de reflecţie, fil­ calitatea sa reflectând „o după concertul pentru vi­ 3Q de grai
ditori, oameni de ştiinţă antrenantă, utilă şi recon­ puriu episod cinematogra­ mul emoţionează conto­ adîncă înţelegere şi dra­ oară de Beefhoven şi al izolat ccaţ
teorolog
şi artişti : Tales, Anaxi- fortantă pentru toţi cei ce fic din copilăria lui. pind lacrima eroului cu goste pentru copii, fiind lui Brahma, dispunând de Vrasgyalt) d
mene, Anaximandru, He- iubesc omul şi eforturile Filmul relatează crono­ cea din colţul ochiului un imn adus cotpilăriei multă fantezie, frumuseţe
eatcu şi I-Iipodam — pa­ lui milenare pentru bine, logic momente din marea spectatorului matur. Prin trăite în libertate, în mij­ melodică şi de o orchestra­
tronul urbanisticii. Itine­ frumos .şi adevăr. aventură a cunoaşterii, mi jlocirea d reptam gh iul ui locul naturii". ţie sclipitoare.
rarul parcurs în lumea o- trăită de un copil în con­ magie al ecranului dobîn-
lenistică a antichităţii con­ Proi, DUMITRU SUSAN tact cu natura, la vîrsta dim şansa reîntoarcerii în GHEORGHE POGAN PffOf. ELENA ÎĂMĂŞÂN