Page 107 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 107
iUMINICĂ, 31 IULIE 1988 Pag. 8
4.
Rentabilitatea - obiectiv major
i MAJORAREA RETRIBUŢIILOR Şl A PENSIILOR al întregului colectiv
fO-
tă-
(Urmare din pag. 1)
la Vie satisfacţie, angajare fermă în muncă dem că pot să fie elimi micoase, aelegale sau ne-
lo- nate cu mijloacele interne oportune, analiza preţuri
şo- Stabilit că toate consumu de care dispune combina lor de aprovizionare a s-
a-
anî rile specifice pot fi micşo tul s penalizări pentru ne- aor materii prime sub as
Ine rate prin i asigurarea realLzarea contractelor e- pectul încadrării corecte
m, (structurii de balanţă la Gonomice, pentru întârzie în STAS-Uri şi clase de
ne, PRIMELE CATEGORII DE OAMENI Al MUNCII
ust minereuri, conform preve rea Ja plată a facturilor, calitate (alegerea unor
3B- ŞI PENSIONARI VOR BENEFICIA DE MAJORARE derilor tehnologice şi de pentru depăşirea cotei de surse de aprovizionare a-
ate plan, creşterea producţiei gaz metan, locaţii pentru vantajoase din punct de
aţii (Urmare din pag. 1$ gorii de pensionari simt mă beneficiază şi de pen
DU- sie do asigurări sociale do aglomerat şi a ponde nedescărcarea vagoanelor vedere economic). întări
ilor prevăzute creşteri de pî- rii acestuia în încărcătura Ş .ti» rea controlului de calitate
mă pînă acuin efectuată în nă Ia 45,5 la sută prin ca urmare a activităţii furnalelor, eliberarea ga Pentru asigurarea creşte,
Ia anâa construcţiei socialis ridicarea pensiei minime depuse în. folosul socie zului metan utilizat în rii mai dinamice a eficien la efectuarea recepţiilor
te. de la 550 la 800 Iei. Este tăţii, pensie caro, de a- ţei au fost stabilite şi o pentru materiile prime a-
8 Tot de la 1 august ur denm de consemnat fap semenea, va fi majorată prezent Ia alte secţii (aglo- serie de măsuri care vi provizionate din afară,
m orator, 6.E.T. etc.) şi u-
B mează să sc aplice majo tul că o parte însemna în etapele următoare, de iilizarea lui la furnale un zează, în mod direct, ac cînlărirea vagoanelor ®u
rarea pensiilor I.O.V.R. tă dintre pensionarii la 1 octombrie 1988 sau de este mai eficient atît tivitatea economico-finan. pelote şi calcar pentru a
Şi în cadrai acestei cate- I.O.V.R. cu pensie minî- 1 martie 1989, după caz. preveni introducerea în
ca preţ, cît şi ca produc clară, între caic : încadra costuri a unor c nsumuri
au tivitate. analiza posibilită rea în consumurile nor nercalc provenind din di
de EXPRESIE CONCRETĂ A POLITICII PARTIDULUI ţii utilizării în încărcătura mate de mijloace circulan ferenţe cantitative, elimi
pi (Urmare din pag. 1) ricirii întregii naţiuni ne unităţile I.C.S. Alimentara furnalelor a unor resurse te, lichidarea stocurilor narea pierderilor de căr
aţa simţim datori cu fapte la Hunedoara sîntem hotâriţi indigene provenite din re supranormative şi cu miş buni şi minereuri Ln tim
îex Faţă de noua dovadă a Înălţimea acestui anotimp să ne facem datoria mai cuperarea prelucrării me care lentă, întărirea con pul transportului pe flu
ini- grijii cu care partidul, per al împlinirilor fără prece bine, să răspundem în şi talului în industria meta trolului preventiv asupra xurile de benzi, prin re
in- sonal iubitul nostru con dent pe care îl trăieşte mai mare măsură cerinţe lurgică şi în construcţia de operaţiunilor de angajare cuperarea acestora şi re
a- ducător, tovarăşul Nicolae poporul român. In acest lor şi exigenţelor cumpă maşini (ţunder, şpan de şi plată pentru prevenirea introducerea in circuitul
ve- Ceauşescu, veghează la sens, tinerii, toţi cei ce ne rătorilor din oraşul side- fontă) cu conţinut ridicat unor operaţiuni ncecoho- productiv.
co- creşterea bunăstării şi fe desfăşurăm activitatea in rurgiştilor hunedoreni. de metal şi preţ scăzut,
!ice folosirea efectivă in încăr
ii * cătura metalică, la turnă
nţii torii, a fontei de Hune
pe- doara şi eliberarea pentru T.A.G.C.M. D E V A
pei producţia marfă a fontei
t * de Călim, urmărirea per ORGANIZEAZĂ
ito- manentă a consumului de
de- energie electrică, în spe ■ C O N C U R S
»,0P cial la orele de vîrf, şi a- Pentru ocuparea posturilor de :
li'.. plicarea măsurilor dispuse ® economişti
1,20 pentru limitarea lui.
eza S-au formulat o serie de * contabili
ilor măsuri pentru reducerea pentru unităţile din Deva, Haţeg şt
Tv. cheltuielilor cu întreţine
rea şi reparaţiile la utila Petroşani.
ra- je, precum şi a cheltuieli Concursul va avea loc în data de 15 au
lor neeconomicoase. Aces
tea din urmă au la bază gust 1988, la sediul unităţii din Deva, str.
o serie de costuri caro
I « Dr. Petru Groza; nr. 30.
Ple- constituie o adevărată po Informaţii la telefon 11960, 12060
Un vară pentru unitate şi cre-
:itor interior 116.
fec- Bestanţele la producţia
tivi- V ă p r e z e n t ă m
fol- II
lent de cărbune ţ EXPOZIJIA MEMORIALĂ AUREL VLAICU ÎNTREPRINDEREA ANTREPRIZĂ
®
trâ, excesivă din unele locuri Satul, purtînd numele rului, Aurelia Vlaieu, pa DE CONSTRUCŢII SI REPARAŢI!
>lae de muncă. Au, fost eviden s celui mai de seamă fiu al tefonul cu pilnie construit SIDERURGICE HUNEDOARA
Te- AUTOCONDUCEREA ţiate, în acelaşi timp, re său, Aurel Vlaieu, adăpos de Aurel Vlaieu in anii de
chi- zervele şi preocupările e- teşte, în semn de aleasă liceu, membrane de tele Î N C A D R E A Z Ă
MUNCITOREASCĂ xistente, condiţiile reale preţuire, expoziţia memo fon, electromagneţi, apa
de depăşire a situaţiei ac riale dedicată celui ce a- ratul de proiecţie, bicicle pentru lucrări de lungă durată muncitori în
IN A C Ţ I U N E tuale .şi de recuperare a u~ vea să ducă, la o vîrstă ta, motocicleta care vor
1 tinărâ, faima geniului con besc atit de grăitor des următoarele meserii :
B t nor restanţe, prin deschi structiv al poporului român pre pasiunea sa pentru
derea panoului 2-nord. • zidari roşu
;pa- (Urmare din pag. 1) Maiştrii mineri Mircea în întreaga lume. Apreci tehnică.
>ilă- ind meritele inginerului- Dar cel mai mare inte • zidari şamotori
OA- Irinca şi PamfiL Vlaieu au construclor şi pilotului Au res îl manifestă vizitatorul
Itrl- oial în faţa industriei car evidenţiat influenţa pe ca. rel Vlaieu, secretarul ge pentru fotografiile şi ma • dulgheri
A) ;
Mo- bonifere de secretarul ge re o are asupra randamen neral al partidului, pre chetele care redau etape • fierar-betonişti
şe- neral al partidului, tova telor pe post nivelul de şedintele Republicii, tova ale realizării proiectelor
isee răşul Nicolae Ceauşescu, pregătire profesională şi răşul Nicolae Ceauşescu, sale de zbor, ale apara • lăcătuşi
ni : de experienţă, omogenita • sudori
riR); în magistralele expuneri menţiona : „Datorită stră telor şi zborurilor efectua
No- şi cuvîntări rostite la fo tea brigăzilor. Nu au fost daniilor lui Vlaieu şi altor te cu acestea. Sînt secven ® instalatori
tlflB rumurile partidului şi ale neglijate nici aspectele vi- pionieri ai aviaţiei, Româ ţe emoţionante — prima
Pis Retribuirea se face în acord global, cori-
atul dom ooraţiei muncitoreşti, zînd îmbunătăţirea apro nia se numără printre pri ridicare de la pămint, pri
(31- revoluţionare din acest vizionării tehnico-mafce- mele ţări din lume care mul zbor cu „Vlaieu I“ form prevederilor Decretului 161/1986.
lu- an. Ei au arătat deschis riale. Tehnicianul Tudor au posedat un avion ori : realizat ha 17 iunie 1910
LO- Se asigură cazare în căminele de nefa'-*
msâ că realizările de pînă a- Zaharesou, şeful echipei de ginal, inventat, construit şi pe cîmpul Cotrocenilpr.
,A : cum nu sînt pe măsura lăcătuşi Sabin Munteanu, pilotat de unul din fiii săi". participarea încununată de milişti şi masă contra cost la cantine le înT
lun- potenţialului existent şi şeful grupei de puţari Fiecare din zborurile sale succes la concursul inter
>A : treprinderii.
arlţl condiţiilor create, că în Gheorghe Prodan au in a devenit un prilej de ma naţional de la Aspern (A-
INI; organizarea şi conducerea sistat în intervenţiile lor nifestare a conştiinţei na ustria) in 1912 ş.a. Şi a- Informaţii suplimentare se primi .c la
nnl- producţiei se manifestă pe relevarea unor posibi ţionale, de minărie româ poi, simbolica, temerara
Vui- încercare de traversare a compartimentul P.I.R., Hunedoara, su. Dr.
ro- deficienţe legate nemijlo lităţi concrete de creştere nească.
Ea- cit de stilul de muncă al a productivităţii muncii şi Expoziţia deschisă intr- Carpaţilor de la 13 sep Petru Groza nr. 8, telefon 957/13050, înteT
(Mi- consiliului oamenilor mun. cantităţilor de cărbune ex tembrie 1913 - pentru a
ifob un local nou, reprezenta rior 114.
T-n oii şi biroului executiv al tras, căi viabile de inten tiv, ridicat prin grija parti participa la serbările
1AT: acestuia, de modul în sificare a ritmurilor de dului şi statului nostru, o- ASTREI. Marcînd acest mo
’asa ieră mărturii despre teme ment, In cea mal spaţioa compensă. Deva. telefon 12228.
înde care îşi îndeplineşte rolul lucru în panoul 6 A, in să vitrină a expoziţiei se MICA PUBLICITATE (4G26)
la) : şi atribuţiile de conduce troducerea în subteran a rarul pilot, infăţişind obi • PIERDUT legitimaţie de
sus re, organizare, control şi noului complex mecanizat ecte care i-au stat în află prezentate casca de serviciu eliberată do E.M.
A- preajmă, multe dintre ele aviator, ochelarii, pelerina ANIVERSĂRI Deva, pe numele Ncag Au-
ma- planificare a activităţii şi Jţăntru panoul 2-nord pe ultimului său zbor de la • DRAGA Valentin Gheor gustin. O declar nulă. (3181)
Hf de înfăptuire a sarcinilor tiu traseu mai scurt, deza construite de însuşi Aurel ghe Gavrilâ, din Brad, cu
r:i- şi răspunderilor ce derivă Vlaieu, machete, fotogra care se împlinesc 75 de prilejul aniversării zilei de COMEMORĂRI
lu- fectarea unor zone de ex ani, hwingind durerea ca naştere, cînd cel de-al doi
IA : din hotărârile de partid şi tracţie, îmbunătăţirea ac fii. Văzindu-le, minunîn- re ii cuprinsese pe toţi cei sprezecelea boboc de tranda
[Lu- de start. Ripsa de coordo tivităţii pe fluxurile de du-te de ingeniozitatea prezenţi la Oroştie in a- fir se adaugă la buchetul vie o AMINTIM cp lor care
nare, neajunsurile în con transport. realizării lor, glodurile îţi cea zi de 13 septembrie ţii tale, mama şi tata i|l do l-au cunoscut ne
să-ţi
fericirea
ducere au determinat o ■Gu propuneri valoroase zboară spre seninul ţării, 1913, puternic impresionat resc ca necontenit drumul lumi BOZAN NJCOD1M
vie
(Din ni)
neze
plasare a posturilor în a- spre începuturile aviaţiei de personalitatea lui Vlai- ţii. „La mul)! ani (1610) din Sulighete, cC a/.i, 31
bartaj de numai 61,1 la su s-au soldat şi intervenţiile româneşti şi mondiale, spre cu, acad. Andrei Bîrseanu, • ASTAZI, cînd împlineşti august, se împlinesc 3 ani
în ne-
tă, cu 88 posturi pe zi mai altor participanţi la dez anii siirşitului de secol preşedintele ASTREI, spu doi anişori, draga noastră de cînd n trecut nemin-
Sinzlana
pă
Miruna
Socol,
fiinţă. )! pliitg
puţine decât cele planifi bateri, între care îi amin XIX şi de inceput ai aces rinţii şi bunicii din Orâştic gîiaţi solia, coi: ii, pă-
tim pe sing. Dan Angeles- nea despre acesta că a îţi urează „La mulţi ani 1",
l.aerfml
cate, cele patru brigăzi cu, ing. Floa’ian Boboc şi tui veac. Revezi uliţa sa fost unul dintre puţinii băr sănătate şi mult noroc. (3082) rlnţii ţi fratele. trmînfcgfl
şi flori pe in<
din abataje realizîndu-şi ing. Nicolae Popescu, toa tului Binfinţi, casa părin baţi geniali care nu se sâu. (4624)
sarcinile de plan în pro- te acestea fiind incluse în V tească, iar in pridvorul ei tem nici de adîncimea mă
poiţie mult redusă. planul de măsuri. Colecti familia şi pe cel care şi-a rii, nici de înălţimile ame V 1 N Z Ă R I
o VIND Dacia 1300. fabrica
Sing. Ovidiu Andrcş şi vul de oameni ai muncii măsurat glodurile cu imen ţitoare ale văzduhului. ţie 197G. Deva, telefon 132)0.
minorul şef de brigadă de la I.M. Rivezeni şi-a sitatea zborului. In vitri Expoziţia memorială este (4618) o ADUCI*: M un ultim
omagiu scumpului frate,
312,
sta
VlND
Wartburg
Vasile Floxea au relevat exprimat dorinţa şi hotă ne, ori dacă obiectele sînt un semn al trăinicieI cu re B foarte bună. Deva, tele soţ şi tatii
Unele dintre greutăţile în- rârea nestrămutată de a mal voluminoase, direct pe care amintirea marelui fon 16379. (3180) MIT! OF A N
CON.ST \.\TT\
tîniipinate de cei ce mun schimba radical soarta pardoseala sălii, au fost Vlaieu a rămas in con s VlND magnetofon Majah. •15 ani, cu prilejul co-
15),
cesc în sectorul III — de producţiei, recuperând res aşezate cu grijă de cerce ştiinţa noastră, a celor de Deva, Strclulul (Micro (4628) memorării « G suplămîni
bl. 04, ap. 47.
sele defecţiuni ale trans tanţele şi înfăptuind exem tătorii Muzeului judeţean astăzi. PIERDERI de la trece *ea sa în e-
crinii şl flori
ternitate. I.i
portorului TR 7, trecerea plar sarcinile de plan pe şi de nepoata inventato MINEL BODEA $ PIERDUT o sandală bleu pe tristul mor mint. (4G23)
prin lucrări vechi, presiunea aorud 1988. marin, nr. 45, găsitorului re