Page 13 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 13
D E
c
E T
Oamenii îmmcii htinedoren* fşi* exprimă
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
sentimentele de deplină recunoştinţă $i însufleţită
angajare patriotică faţă de măsurile privind
MAJORĂRILE DE RETRIBUŢII ŞI PENSII
S O C I A L I S M U L RĂSPUNSUL RECUNOŞTINŢA VA ÎNSEMNA
NOSTRU -
TONE DE CĂRBUNE ÎN PLUS
MUNCA TOT
ORGAN Al COMITETULUI dUDETEAN HUNEDOARA Al P C. Asemenea tuturor mine pentru creşterea neconte
MAI RODNICĂ !
si A L i c o i y s i t r u t u i , p o p o l a r j u d e ţ e a n rilor ţării, minorii de la nită a producţiei de căr
La fel ca toţi oamenii Ţebea au primit cu depli bune de la. mina Ţebea.
muncii din ţara noastră, nă satisfacţie şi mulţumi Am încheiat cu rezultate
am luat şi eu cunoştinţă re, cu aleasă recunoştinţă, bune primul semestru,- Am
Anul XL, nr. 9 527 MARTI, 5 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani cu multă satisfacţie de Legea cu privire . la ma obţinut sporuri do produc
Legea cu privire ia ma jorarea retribuţiilor per ţie, precum şi la pregăti
jorarea retribuţiilor per sonalului muncitor. Ve rea şi deschiderea unor
sonalului muncitor, adop dem în aceasta o nouă şi noi cîmpuri şi zăcăminte
tată recent de Marea A- elocventă dovadă a poli miniere. Am cules multe
in triga activitate economic o - soci al a dunare Naţională. Preve ticii profund umaniste, a păreri de ia minerii noş
derile acestei legi se vor grijii permanente pe care tri. Devotaţi şi ataşaţi cu
politi
la
aplica
nostru,
TEZELE: APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL august începînd de majora 1 partidul şi statul Nicolae întreaga lor fiinţă statului
şi
partidului
cii
a.c.
Noua
personal
tovarăşul
re a retribuţiei constituie Ceauşescu, secretarul ge nostru, conducătorului nos
CEAUŞESOU - IZVOR AL ACŢIUNllfil încă o dovadă a stadiului neral al partidului, Mine tru stimat şi iubit, tova
Ceauşescu,
Nicolae
răşul
înaintat la care am ajuns,
rul do Onoare al ţării, ic
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE a noilor trepte urcate de poartă minerilor, întregu minorii de la Ţebea îşi
manifestă profunda lor- re
poporul nostru spre o via
lui nostru popor. După ce
ţă mai bună şi mai feri am aflat vestea de la ra cunoştinţă faţă de noile
retribuţii
do
cită. dio şi televiziune am stat majorări sporindu-şi efortu şi
pensii,
m-am
în
încadrat
Eu
Produse de calitate, livrate muncă în luna iulie 1986. do vorbă cu mulţi ortaci. rile în abataje,' dînd ţării
Cu toţii am înţeles că noi
cu o retribuţie tarifară de le şi însemnatele majorări tot mai mult cărbune, de
1887 lei/lună. Fac parte, bună calitate.
operativ beneficiarilor externi deci, din rîndul celor pes ale veniturilor au la ba GHEORGHE BUDUGAN,
ză -rezultatele obţinute în
te 2,5 milioane de oameni
ai muncii, în majoritate munca noastră. De aceea maistru minier,
Necesitatea creşterii pro ţiile de preinclustrializare, exploatare de la Baru, tineri, aflaţi în primii ani nc-am propus să acţionăm secretarul
ducţiei dc export —ca fac astfel îneît am reuşit să Dobra şi Baia de Criş. de activitate în producţie în continuare cu mai mul comitetului de partid
tor determinant al echili ne îndeplinim lună do lu „Prin bună organizare şi sau în diferite alte sectoa tă răspundere şi dăruire de la Mina Ţebea
brării balanţei de plăţi a nă obligaţiile faţă de par dăruire în producţie, co re. Pentru mine, ca şi
ţarii şi asigurării din im tenerii externi — menţio lectivul nostru şi-a depăşit pentru colegii mei de ge
port a cantităţilor de ma na ing. Ştefan Georgescu, prevederile la export pe neraţie, creşterea retribu ÎNDEMN LA O SUSŢINUTĂ
terii prime necesare dez şeful biroului desfacere al primul semestru al anu ţiei tarifare reprezintă ex
voltării armonioase a c- întreprinderii. La depăşi lui cu peste 110 tone man presia grijii deosebite, pă Şl FRUCTUOASĂ ACTIVITATE
conomiei naţionale, reafir rile de plan pe cinei luni gal de bocşă, evidenţiin- rinteşti, pe care o mani
mată din nou, cu pregnan de 94 000 ruble şi 310 000 du-se, în mod deosebit, e- festă conducerea partidului IN STRU CTIV-E DU C ATI VĂ
ţă, de secretarul general dolari, se adaugă plusuri chLpa de magalizatori con şi statului nostru, perso
al partidului, tovarăşul le înregistrate în iunie, dusă de Sebastian Crăciun, nal tovarăşul Nicolae Mă număr printre tine rea copiilor spre a deveni
ne spunea ing. Gheorghe Ceauşescu, faţă de tînăra rii care în perioada urmă oameni de nădejde, demni
de
beneficia
ACTIVITATEA PE EXPORT Mihăilă, şeful S.F.E. Ba generaţie, faţă do viaţa toare vom retribuţiei, ac constructori ai societăţii
noastre socialisto.
majorarea
ru. , Ne vom mobiliza e-
poporului nostru în gene
calitate * dinamism « eficienţă xemplar în continuare ral. între retribuţia tari ţiune de un profund uma Măsura de sporire a re-
pentru majorarea realiză-» fară minimă care este în nism şi generozitate ini trbuiţiei va constitui pen
rilor la producţia de ex prezent 1500 ici şi cea ţiată de secretarul gene tru mine un îndemn de a
Nicolae Ceauşescu, în cu port". care va fi 2 000 lei exis ral al partidului, preşedin munci mai mult şi mai
vântările şi expunerile din LA i.F.E.T. DEVA Racordaţi cu toate for tă un spor de 33 la sută. tele Republicii, tovarăşul bine, cu deplină respon
lunile aprilie, mai şi iu ţele la exigenţele actuale Sînt dovezi grăitoare ale Nicolae Ceauşescu, şi legi sabilitate, pe măsura înal
nie a.c. — este înţeleasă de dezvoltare a economi ridicării standardului nos ferată recent de Marea A- telor exigenţe educaţionale
şi abordată cu maximă an-,, respectiv 9 000 de ruble şi ei naţionale, hotărîţi să tru de viaţă, ale justeţii dunare Naţională. Această puse în faţa noastră de
gaj a re şi responsabilitate 47 000 de dolari. Aceste înfăptuiască neabătut ori căilor alese de partidul nouă măsură este expresia secretarul general al parti
de colectivele întreprinde sporuri de producţie la ex entările şi indicaţiile cu nostru pentru dezvoltarea grijii deosebite pe care dului în expunerile la şe
rii forestiere de exploa port sc concretizează în prinse în Tezele din apri şi înflorirea continuă a partidul şi statul nostru o dinţele Comitetului Politic
tare şi transport Deva. Re importante cantităţi supli lie, în celelalte cuvîntări patriei. Noi. cei ce facem acordă tinerei generaţii Executiv al C.C. al P.C.R.
zultatele pozitive obţinute mentare de cherestea de şi expuneri din ultima pe parte din organizaţia re din patria noastră, pentru din aprilie şi mai şi la re
în 1987 la acest important fag, mangal de bocşă şi rioadă ale tovarăşului voluţionară ' a tineretului care exprimăm cele mei centa Consfătuire de lu
indicator sînt continuate lăzi, expediate unor par Nicolae Ceauşescu, fores comunist, trebuie să ară calde mulţumiri. cru cu activul şi cadrele
şi amplificate de la înce teneri statornici, care so tierii din judeţ acţionează tăm prin tot ceea ce rea îmi desfăşor activitatea de bază din domeniul
putul celui de al treilea licită în tot mai mare mă cu dăruire şi răspundere lizăm, prin munca zilnică într-o instituţie de învă muncii organizatorice de
an al actualului cincinal! sură şi apreciază produse patriotică, revoluţionară desfăşurată, că ştim să ne ţământ în care am încheiat partid şi politico-educati-
— Ca şi pentru anul le noastre. în muncă, pun accent ma facem datoria, să preţuim de curând cel de-al doilea vc. Va însemna deopotri
trecut, şi pentru 1988 Contribuţii însemnate la jor pe îndeplinirea planu şi să sporim valorile po an dc muncă. Ca om al vă dovada maturităţii mo
ne-am pregătit clin timp aceste frumoase realizări lui fizic şi sortimental, şi porului. Patria noastră are catedrei simt în coi mai le do tînăr educator.
producţia, stocurile de pro au oamenii muncii de la îndeosebi a producţiei de asigurat, prin noi, viitorul înalt grad responsabilita-
duse necesare a fi livrate U.F.E.T. Petroşani, secţiile export, pe care o dczvol- luminos al comunismului. I ‘ tea ' ce apasă pe umerii ALINA PURCILEAN,
la export, iar în continua de industrializare a lem DUMITRU GHEONEA | i niei — aceea de a contri- învăţător,
re am intensificat activi nului de la Vaţa şi Orăş- ' MARCEL IACOB, ; biii cu toată fiinţa şi cu Şcoala generală nr. 4
tatea în parchete şi în sec lie, sectoarele forestiere de (Continuare in pag. a 2-a) lăcătuş I.P.I.C.C.F. Deva noştinţele mele la educa Deva
r T / jmmmr / jri 11- / mmt / mmwm *
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA
La temperatura înaltă a hărniciei şi răspunderii
Luna lui cuptor şi-a in şi Ioan Floca, precum şi avut-o înainte de declan tă combină este în per
trat în drepturile ei fi Viorcl Jurca, ce asigură şarea secerişului ne spu fectă stare de funcţiona
reşti, .şi, chiar dacă mai asistenţa tehnică, au sosit neaţi că agregatele ce par re. Trebuie să vă spun că
plouă — cum s-a întîm- dis-de-dimineaţă la locul ticipă la strîngerea recol acordăm o atenţie deose
pat în noaptea de sîmbătă unde fuseseră lăsate peste tei sînt reparate şi puse bită calităţii lucrării. Re
spre duminică — pămîn- noapte combinele. S-au la punct din toate puncte glăm combinele de mai
tul se usucă repede. Du schimbat dc hainele bune, le de vedere pentru a multe oi-i pe zi, controlăm
minică dimineaţa la Bră- le-au îmbrăcat pe cele de funcţiona ireproşabil. Cum etanşeitatea, funcţionarea
nişca şi Boz corul era în lucru şi s-au apuca.t de s-au comportat ? „vântului" în aşa fel în
că acoperit eu nori, dar treabă — efectuarea regla — în cea mai mare mă eît să nu se piardă nici
mai apoi vremea s-a lim jelor, gresări etc. pentru sură — bine. N-am avut un bob.
pezit şi a ieşit soarele. Fi ca atunci cînd combinele necazuri cu cinci din cele Combincrii munceau cu
resc, o astfel de vreme nu multă tragere de inimă la
putea fi lăsată să se piar pregătirea utilajelor de se
dă de către cooperatorii, C.A.P. BRĂNIŞCA cerat. Inginerul şef al coo
mecanizatorii şi specialiş perativei, Elena Bogdan,
tii de aici, angrenaţi cu intră în lan, ia o mînă de
toată hărnicia şi răspunde intră în lan să funcţione şase combine. Au apărut spice şi le frămîntă în
ze ireproşabil. O dată cu şi la acestea mici defec palme.
rea în strîngerea cît mai ci a sosit şi Aurel Nojo-
grabnică a recoltei de orz, gan, şeful secţiei de me ţiuni, dar le-am eliminat — Mai este încă ume
repede.
eliberarea terenului şi în- canizare. Avea sub braţ o — A .şasea combină ? zeală în spice — ne spune
sămînţarea culturilor du servietă burduşită cu hîr- — Asta ne-a dat de fur — dar nu multă. în cu
ble. rînd putem intra în lan.
tii. că. A trebuit — în plin Avem 120 ha cu orz, adi
Cei şase mecanizatori ce — Trebuie să fac înche seceriş — să-i schimbăm că am avut, din caro pî- C.A.P. Rapolt. Se munceşte din plin la strîngerea nu
muncesc la strîngerea or ierea activităţii do luna motorul reparat la atelie treţurilor.
zului — Ioan Dăncuş, N - trecută. O s-o fac aici in rul S.M.A. Deva, cu un TRAIAN BONDOR
;
colae Cioază, Ioan Cozma, cîmp. altul. Operaţia a mers
toan Rada, .Mircea .Voica într-o discuţie ce am repede, iar acum .şi aceas (Continuare in pag, a 2-a)