Page 18 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 18
Pcg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 52
i i ■-ilVţiff-tl •
•M Vi
Fiecare cadru tehnico-ingineresc - organic Preocupări pentru adîncirea unei
integrat în dezvoltarea intensiv-calitativă tradiţii locale a muncii cu cartea
SE GOSFODA
NEXA: Spltuiu
orăşenească
Biblioteca
localnicilor se cer în con
,
a economiei judeţului din Simeriă numără rela tinuare eforturi stăruitoa eumentelo-r de partid şi de ncsc din llafc
'"'j
gospo:,.
ane:
patriotică,
educaţia
stat,
nică şt In cont'
tiv puţini ani de existen re, sprijin pe măsură din revoluţionară, ridicarea voltare. 77 do
în materializarea maiiloi judeţ, care au finalizai în să acţioneze mai dinamic, ţă, ca de altfel şi activi partea instituţiei judeţene pregătirii profesionale a vaci, 4 cai sini
torul
zootehnic,
cerinţe şi exigenţe ale anul 1987 un număr dc cu precădere pentru mo tatea desfăşurată de bi de îndrumare. diverselor categorii anga o suprafaţă dc
, lez.voltării iutcnsiv-cah- 1 544 teme, cu eficienţă dernizarea producţiei, in bliotecara Gherghina Ar- Ce se întreprinde, în jate în vederea sporirii tare se află 300
tatiw a economiei jude economică în primele cinci troducerea tehnicii noi şi hip. Deocamdată, sediul astfel de condiţii, pentru contribuţiei acestora la fructiferi, se c,
spanac,
v;
ţului Hunedoara, un rol luni clin acest an dc peste mai buna pregătire teh care îi este destinat se ca munca cu cartea la ni realizarea sarcinilor de lată, fasole, roşii
pa,
important revine cadrelor 30 milioane lei. Rezultate nologică a producţiei, prezintă destul de modest, velul oraşului Simeria să producţie. Revelatoare sînt morcovi, pătrun
tehnico-ingincreşti din cer bune s-au obţinut şi în contribuind astfel în mal chiar impropriu, avîndu-se primească consistenţă, pe prezentarea la întreprin roşie, castraveţi
ai
cetare şi producţie, care activitatea de creaţie .ştiin mare măsură la creşterea în vedere gradul de uzură măsura altor centre ale derea „Marmura" a volu la începutul ane:
gospodăria
mn,t chemate să-şi uncasca ţifică şi tehnică de masă, productivităţii muncii şi a clădirii. Multe volume judeţului ? Aşa cum ne-a mului „Strategia dezvoltă talului s-au ai
eforturile în soluţionarea numărul invenţiilor şi îmbunătăţirea calităţii pro se află „expuse" direct pe relatat bibliotecara Gher rii în profil teritorial în mesele bolnavii
tuturor problemelor pe inovaţiilor crescînd de la duselor. podea din lipsă de raf ghina Arhip, se depun concepţia secretarului ge naţi peste 1 300
porc,
ne
de
;
care lc solicită realizarea an la an, în 1987 ele fiind Pornind de la sarcinile turi. Factorii locali fac în strădanii meritorii în a- neral al partidului, tova- lapte do vacă, 0
sarcinilor din minerit, si de 287, iar a celor apli majore ce stau în faţa să eforturi asidue pentru cest sens. Dovadă, numă- tăşul Nicolae Ceauşescu", Iată, 225 kg si
verd
derurgie, energetică, in cate de 284, cu o eficienţă sindicatelor si a consiliilor a-i oferi spaţiul adecvat, dezbaterea „Naţionalizarea kg ceapă urmă
perioada
vestiţii Ş.a. î n aces t con ~ economică post calculată oamenilor muncii în ac pe măsura importanţei .— încununare a luptei vor recolta va:
text, iniţiativa „ticcaie de 136 793 000 lei. Se evi tuala etapă, în lumina muncii educaţionale cu Biblioteca pentru progresul şi dez vleeoi, fasole, i
cadru tehnico-ingineresc denţiază rezultatele bune expunerii şi cuvântărilor cartea, preconizată de do voltarea socialistă a pa elă roşie, meniuri
caslr
pentru
sau dc specialitate să re obţinute de cercurile in secretarului general al cumentele de partid şi de orăşenească triei", expoziţia de carte ce cit şl peni
zolve anual ccl puţin o ventatorilor şi inovatorilor partidului la şedinţele Co stat. Se află în curs de Simeria dedicată împlinirii a 140 ra de iarnă.
problemă tehnică sau ele de la I.C.I.T.P.L.C.I.M. De mitetului Politic Executiv constituire fondul de car de ani de la Revoluţia ro SBUClIl'A.
organizare a producţiei m va, C.C.S.I.T.P.S.M. Petro al C.C. al P.C.R. din a- te care în momentul de mână din 1848. în realiza eleni).
afara sarcinilor de servi şani, I.C.I.T.P.M.H. Petro prilie şi mai a.c., şi la faţă cuprinde doar 18 000 rol de cititori înregistraţi rea unor astfel do acţiuni, UKl’AŞIJt:
ciu" si-a dovedit tot mai şani, institutul de mine şedinţa comună a Consi de titluri. în acest an a pînă în momentul de faţă fructuoasă se dovedeşte de lună co’lec
consistent rolul şi rostul Petroşani, întreprinderea liului Naţional al Oameni fost aprovizionată în cinci — peste 1 000, şi de vo colaborarea cu biblioteca lucrătoare de
pe care îl are. Acest_ lu de lianţi Deva, întreprin lor Muncii şi Consiliului rînduri, prin intermediul lume citite — aproximativ clubului ceferiştilor. Acti fia „Ovidiu i)i
din lla(eg îşi
cru şi datorită faptului ca derea minieră Barza, între Naţional al Agriculturii, Bibliotecii judeţene, de la 10 700. Un argument con vitatea este întregită prin zilnic planul
a fost organizat un mare prinderea de tricotaje. considerăm că trebuie să colectară Centrului jude vingător în adîncirea unei preocupările de populari roşie bunei api
cere. Aceasta
număr de activităţi dedi Combinatul siderurgic şi întreprindem noi măsuri ţean de librării, cu 570 tradiţii a muncii cu car zare existente la punctele cu articolele
cate stimulării şi creşte întreprinderea de _ încăl şi acţiuni caro să contri volume, iar de la Rezerva tea o constituie mai ales de împrumut din satele U- eomportamotrtu
rii răspunderii acestora. ţăminte Hunedoara,' I.M. buie mai eficient la înde naţională de carte a Bi activitatea educaţională roi, Cărpiniş, Sintandrei, plin <le solicit:
Ca urmare a acţiunilor în Lupeni, întreprinderile_ me plinirea obiectivelor ce bliotecii Centrale din desfăşurată la nivelul u- Bîrcea Mică, Simeria Vo tic cumpărător
treprinse, prin contribu canică şi chimică Orăştie. revin judeţului nostru. Bucureşti au fost aduse nităţilor economico şi in che, Săule.şli.
ţia directă a specialiştilor Raportat însă la poten alte 458 volume. Cu toate stituţiilor locale'. Pot fi Pentru perioada urmă T elevi:
din judeţ, numai în anul ţialul de care dispune ju GHEORGHE MIHAI, acestea, pentru alcătuirea menţionate în acest sens toare însă activitatea cu
1987 au fost aplicate^ 09 preşedintele unui fond de carte echi concursul „Cine citeşte, cartea la nivelul oraşului
tehnologii noi, s-au îm deţul nostru, apreciem că Comisiei judeţene librat, care să răspundă cunoaşte", organizat la se cere mult intensificată • 20,00 Tei
ştiinţifice
creaţiei
aportul
bunătăţit 189 procese teh şi tehnice trebuie să se a inginerilor şi tehnicienilor necesităţilor de lectură ale grupul şcolar pe terna prin abordarea unor mo 20,2 C 1 1 prege
nologice şi s-au asimilat simtă mai puternic in „Partidul Comunist Ro dalităţi noi de lucru, di nai ' Z. al
şi introdus în fabricaţie toate întreprinderile. Ne mân — stegar încercat al verse şi eficiente. Aceasta ampiu şi
2 316 produse. Cu priori gîndim în primul rînd la luptei pentru libertate şi va trebui să-şi sporească program pent
tate s-a acţionat pentru CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ dreptate socială", recitalul valenţele educaţionale pe ţionarea între
introducerea unor metode unele unităţi din construc de versuri patriotice, găz măsura sarcinilor cuprinse taţi • 20,45 Cir,
de exploatare şi tehnologii ţii, transporturi, agricul duit de staţia G.F.R. Si- în expunerile secretarului tru tinereţeo
de mare productivitate, ir. tură şi chiar miniere, unde meria-Triaj, iniţiat sub general al partidului, to Versuri patr,
condiţiile mecanizării mi numărul participanţilor la Activitatea continuă intens genericul „Tînăra genera varăşul Nicolae Ceauşescu, 21,00 Priorităţi
munca de creaţie este re
nelor de cărbune şi mine dus, eficienţa obiectivelor (Urmare din pag. t) coltau varza de vară. Şi ţie — puternică forţă în la şedinţele Comitetului mie. Sistemui.
reuri ; crearea şi asini'.o- realizate este scăzută, toa fiindcă vorbim de legume, noitoare a lumii contempo Politic Executiv al C.G. gurare a c
rea de noi tehnologii oen- ră dublă, în amestec cu trebuie să evidenţiem fap rane", expoziţiile de carte al P.C.R. din aprilie şi 21,20 Omul
iru obţinerea unor oţeluri te acestea reflectîndu-se floarea soarelui, a fost în „Epoca Nicolae Ceauşescu mai. la recenta Consfătui tea 21,50
cu caracteristici supe în realizări care nu oglin corporat în sol pe 14 ha. tul că starea de întreţine — epoca marilor împliniri re de lucru cu activul din nai t 22,00
1
rioare, în condiţiile creş desc posibilităţile reale re şi dezvoltare a lor este ale patriei noastre socia domeniul muncii organiza programului.
Finul a fost recoltat de
;
terii coeficientului de ale unor unităţi. în acest pe 15 ha, o parte aflîndu- foarte bună, îndooseb la liste", „Dezarmare-pace", torice do partid şi a acti
castraveţi şi roşii.
scoatere de metal ; spori context, este necesar să se pe prepcleci. în fînar seara literară „Sîntem o vi taţii politico-ide ilogice
rea siguranţei în funcţio subliniem necesitatea unei au fost depozitate pînă a- Deci, în cele două uni naţiune liberă şi indepen Prevederile icestor docu
nare a utilajelor energeti mai intense activităţi cum 150 tone de trifoliene tăţi agricole din comuna dentă". mente de excepţională im
ce, industrializarea şi uti pentru ca, într-adevăr, a- de bună calitate. Zam în acest an s-a ac portanţă vo- trebu’ să de
lizarea pe scară larga a ceastâ iniţiativă a cadre O activitate rodnică se ţionat mai bine la lucră Numeroase acţiuni vi vină un adevărat program Iul DEVA: Flâc*
mării
(Pai
prefabricatelor cu nivel ri lor tehnico-inginereşti să-şi desfăşoară în grădina le rile din campaniile de pri zează cunoaşterea şi apro de activitate al instituţiei. va acolo sus
dicat dc finisare în con găsească mai pregnant lo gumicolă, unde coopera măvară şi vară, argumen fundarea de către oamenii (Arta); HU>
strucţii ; realizarea de cul în materializarea ma toarele din brigada condu tul concret în acest sens muncii a prevederilor do- MINEI BODEA Apartamentul
tehnologii şi produse^ noi rilor sarcini ce revin co să de Violeta Hodor, re fiind recoltele obţinute şi A); Ciulinii 1
(Modern — 15
do tricotaje, îmbrăcămin lectivelor muncitoreşti. starea culturilor. 1 că in familie
te. confecţii dc blană, tex Considerăm că trebuie PETROŞANI:
tile şi încălţăminte; redu să acţionăm cu mai multă Vaţa de Jos. In cadrul Sfî-ntul ui (Par
ger n vin cil
cerea consumurilor de ma răspundere pe linia orien acţiunii au vorbit profe iei. ); Col
teriale. energie şi combus tării activităţii de creaţie în campania de seceriş sorii Ileana Ţuculete şi ne momente
tibili ; recuperarea ener ştiinţifică şi tehnică în Domnica Liveseu. A ur Bran (Unirea)
Acţiunea
Edol
giei termice din procesele direcţia valorificării supe mat filmul documentar tu ral); VULC
de elaborare şi prelucrare rioare a materiilor prime ATENŢIE MAXIMĂ „Marin lui Pascu". rin o (Luccaf;
a metalului ; valorificarea şi materialelor, reducerii PREVENIRE! INCENDIILOR ! * Ştafeta culturală NEA: Planeta
resurselor secundare re consumurilor specifice de „Căutătorii de comori". o Concurs-recital dc — seriile
zultate din procesele de materiale, energie şi com Căminul cultural Pui a poezie patriotică. La Ca norul) ; P 1
r
fabrieaţie. bustibili. în acest scop Deoarece prognoza meteorologică prevede în conti găzduit faza comunală a sa de cultură „Sargeţia" Mărturisire ; A
citoresc)
Trebuie să subliniem in organele sindicale, prin nuare temperaturi ridicate, se impune să fie acordată ştafetei culturale „Căută din Deva a avut loc con- Călăreţul fără
acest context că iniţiativa comisiile inginerilor şi teh atenţie maximă prevenirii incendiilor pe timpuh seceri torii de comori", mani cursul-recital de poezie citoresc); URI
mai sus amintită cuprinde nicienilor, consiliile oa şului. In acest sens, readucem in atenţia mecanizatori festare integrată etapei patriotică pe tema „Iubi mul spre îna 1
te (Retezat);
peste 12 000 specialişti din menilor muncii vor trebui lor, specialiştilor, conducerilor de unităţi, consiliilor popu de masă a Festivalului tori de neam şi ţară". cea sevă a iei
naţional „Cîntarea Ro Dovedind certe calităţi roşie) ; GU
lare şi tuturor factorilor implicaţi la recoltarea cereale mâniei". Au fost trecute artistice, interpreţii, iu Drumul spre
ORAŞ
Concentrare puternică de forţe lor păioase citeva măsuri obligatorii care trebuie res în revistă evoluţiile unor bitori ai poeziei patrioti rul) ; la Las
/?oste
pectate cu rigurozitate. colective artistice din O- ce, au reuşit să transmi tria) ; Hilda
haba-Ponor,
Ia toate obiectivele aflate în lucru • la fiecare punct de lucru să fie organizate pos nor şi din Fizeşti, Po puternice sentimente pa cu cîineie (C
publicului
tă
spectator
GEOAGIU-BA
satul-centru
turi de apărare împotriva incendiilor, care să fie do do comună — Pui. S-au triotice, de dragoste pen tură); HATE'
BR
(Dacia);
(Urmare din pag. 1) Ilie Ştefăniţă, şeful com tate cu mături, butoaie cu apă, găleţi, lăzi de nisip evidenţiat formaţiile de tru patria socialistă, pen lele; CALAN
partimentului personal-în- şi stingătoare mobile, potrivit normelor în vigoare; dansuri papulare, teatru, tru dragă (Casai
posibilitatea să cunoaştem văţămînt-retribulre: „O- de obicei folcloric, tara realizările deosebite SIMERIA; Si
precis mersul lucrărilor şi biectivele siderurgice de • la fiecare secţie S.M.A. să fie verificată în per ful, soliştii vocali şi in obţinute de poporul ro (Mureşul); {I
să acţionăm în cunoştin mare însemnătate pentru manenţă starea de funcţionare a tuturor utilajelor, strumentişti. mân în perioada deschi ra de ar*dn
ţă de cauză". economia naţională ce asigurînd reglajele corespunzătoare, în special la cu să do Congresul al IX-
Mihai Burduşel, secretar ne-au fost încredinţate relele de transmisie; O manifestare simila lea al partidului. Pe pri VREMI
adjunct al comitetului de spre execuţie cer o forţă ră a avut loc în comuna mele locuri s-au clasat
lartid: „Pe bună dreptate, de muncă bine calificată, • tractoarele şi mijloacele de transport vor intra Sarmizegetusa. S-au de losif Roca, Ionel Vatră,
secretarul general al parti policalificată, de speciali în lanuri numai cu dispozitiv de captare a scînteilor; taşat pri-n evoluţii de Doruleţ Stanciu, Nicolae Fcntru azi:
dului cere ca activitatea tate. Avem constructori cu calitate montajul lite- Ghib, Gheorghe Martinaş. fi călduroas
ră în zona s
politico-educativă să de experienţă îndelungată, ® combinele vor fi dotate obligatoriu eu stingă rar-muzical, colectivul de Gerul va fi fl
vină o pîrghie puternică majoritatea au lucrat şi la toare ; obicei folcloric din Sar- • Masă roiundă. „Edu nin, variabil
in realizarea sarcinilor de alte asemenea obiective., • tarlalele în care se lucrează la seceriş vor fi mizegetusa, gru.pul vocal carea tinerei generaţii în ză şi seara: i
producţie. învăţăm.întul po- Aceasta nu înseamnă însă izolate' prin fîşii arate; de la Hobiţa şi dansuri spirit revoluţionar şi pa moderat d
sudic. Temu
lijtico-ideologic, discuţiile le -populare, de la Păuci- triotic" a fost' 'genericul nlme vor li;
individuale cu membrii de — aşa cum sublinia secre • fumatul este permis numai în focuri special neşti. Cu prilejul mani mesei roţun-de ce a avut ire 18 'V 23 grţ
v
ia:
partid, propaganda vizua tarul general al partidului amenajate; festării s-a deschis şi o loc, de curîiid, la clubul ridica,- maximo
rile
lă încercăm să le apro — că nu trebuie să învă expoziţie de artă popu- muncitoresc din Aninoa- 38 de gradi
piem de cunoaşterea mai ţăm mereu. Tehnologiile « întreg personalul care participă ia seceriş să fie ■ Iară apreciată de cei sa. în cadrul manifestă ridicate, pî
bună a sarcinilor ce revin de lucru se schimbă, se temeinic instruit, să cunoască şi să respecte cu se prezenţi. rii. cu reale valenţe edu grade.
fiecărui constructor la înnoiesc, cerinţele sînt tot veritate, normele 'de, prevenire şi stingere a incen cative, au luat cuvîntui Jba nme
Idcul său de muncă, în mai mari. La noi cursurile diilor; •> Evocare cinemato profesorii C-on.stan-tin Ra- fl călduroaj
fiecare zi, săptămînă, lu de calificare, policalifica grafică. „Oameni şi locuri doslav, Marton Sortan, riabll. Vînt
sectorul su
nă, pentru a respecta ter re, specializare se organi «> formaţiile civile de pompieri să acţioneze cu din judeţul Hunedoara" Jana Stane. Discuţiile au vestic.
menele de execuţie. Acţio zează cu regularitate, ex toată răspunderea pentru a preveni ignorarea norme a fost tema evocării ci fost urmate de proiecţia
năm pentru buna folosire perienţa înaintată a mul lor de p.s.i. de către orice persoană, asigurînd per nematografice organiza te unor imagini din filmul
a timpului de lucru, pre tor constructori o folosim manent cîte un pompier voluntar îa locurile de re de căminul cultural din „Pădurea de fagi"
venirea risipei de materia cu succes în creşterea coltare.
le etc.". profesională a tinerilor".