Page 21 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 21
S A L A
D E
E C T U R Ă
Oamenii muncii hunedoreni îşi exprimă
f£ sentimentele de deplină recunoştinţă şi însufleţită
angajare patriotică faţă de măsurile privind
MAJORĂRILE DE RETRIBUŢII"ŞI PENSII
S W lE W lL DE PREŢUIRE A MUNCII ŞI ELOCVENTĂ
O NOUĂ
GRĂITOARE DOVEZI
Şi noi, oţelarii hunedo lor ce şi-au făcut datoria MATFP A 7APF
ORGA» Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. întregului faţă de ţară. A GRIJII FATĂ
reni,
asemenea
popor român, încercăm Că avem o economie pu DE LUCRĂTORII
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N sentimente fireşti de mul ternică o demonstrează,
ţumire şi recunoştinţă iată, posibilitatea de a fi CU VENITURI
fierbinte faţă de partid şi alocate pentru retribuirea MAI MICI
Anul XL, nr. 9 529 JOI, 7 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani secretarul său general, to personalului muncitor
peste 300 miliarde le* —
varăşul Nicolae Ceauşescu, Noile măsuri luate de
pentru noua şi strălucita de cinci ori şi jumătate conducerea partidului şi
dovadă a grijii părinteşti mai mult decît in 1965, statului nostru, din iniţia
pe care o poartă creşterii fondul total al pensiilor tiva tovarăşului Nicolae
Iii întreaga activitate economico-socialâ continue a nivelului nos ajungînd la mai mult do Ceauşescu, de majorare a
■ ■ tru dc trai material şi spi 35 miliarde lei, faţă de retribuţiilor şi pensiilor,
numai 3,8 miliarde cît se
ritual. Legea care mar înregistrau în acelaşi an sînt pătrunse de un pro
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL chează cea mai însemnată de referinţă. fund spirit Umanitar, do
majorare a retribuţiilor şi Desigur, înţelegem. în grija faţă de om, de ne
pensiilor din anii socialis
NICOLĂE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII mului în România consti egală măsură, aceste noi voile sale. Aduc în sus
afirmaţii
acestei
ţinerea
tuie, de asemenea, o ex creşteri ca pe o confirma două argumente pe care
depuse
eforturilor
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE presie elocventă a forţei re a acum, un puternic le-am desprins n >\ lucră
pînă
orânduirii noastre, a carac îndemn la acţiuni şi mai torii din reţeaua de poş
terului ei profund demo viguroase în vederea înăl tă şi telecomunicaţii, din
cratic şi umanist. Acestor ţării scumpei noastre pa zona Brad, dezbătând pre
noilor
vederile
Rentabilitatea — problemă fundamentală sentimente de mulţumire irii pe noi culmi de pro mative. Atît la acte nor
majorarea
le alăturăm pe cele de gres şi civilizaţie. Aceas retribuţiilor, cît şi a pen
mîndrie patriotică, izvorî- tă hotărîre îi animă şi pe siilor se acordă prioritate
a autoconducerii şi autogestiunii te din conştiinţa faptului cu care am discutat în a- tinerilor şi lucrătorilor cu
ceilalţi tovarăşi de echipă,
că, într-o lume confrunta
tă cu grave probleme de mănunt prevederile noi' venituri mai mici, respec
tiv, pensionarilor cu pen
tn lumina obiectivelor valorifiearea, în continua tuăm permanent în prim
România
şi sarcinilor ce revin tu- re, cu şi mai multă efi plan calitatea, reducerea ordin economic, nu doar CONSTANTIN ENACHE, sii mai mici. \
găseşte
resurse
luror colectivelor muncito cienţă a tuturor resurse consumurilor materiale, a să menţină ferm nivelul prim-topitor, ŞTEFANA BOTICi, \
reşti în actuala etapă de lor de care dispunem. cheltuielilor, creşterea pro preţurilor, chiriilor şi alo Oţelăria Siemens Martin dirigintele
construcţie socialistă, ren — Pe ce căi va acţiona ductivităţii muncii, efici caţiilor, cl chiar să majo nr. 2 - C.S. Hunedoara Oficiului poştal Brad
tabilitatea se înscrie ca o I.M.M.R. Simeria pentru enţa şi toate celelalte cri- reze veniturile obţinute
cerinţă de prim ordin. A- creşterea rentabilităţii ? lerii care se «er pentru prin muncă şi pensiile ce- (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)
supra acestui aspect am a măsura un produs sau
realizat, recent, o dezba 0 activitate, pentru creşte
tere la I.M.M.R. Simeria. Dezbatere rea rentabilităţii.
— Unitatea noastră este Amănunte privind mo VIAŢA DE PÂRTID ’ -
rentabilă — ne-a declarat, organizata dul de calcul şi sporirea întreprînderoa
de la bun început, tova la I.M.M.R. concretă a rentabilităţii minieră Paroşcni —
răşul inginer Gheorghe ne-a dat tovarăşul Nicolae colectiv Erou
Zudor, directorul între Simeria Udrescu, contabilul şef al al Muncii Socialiste Hofărîrea adoptată — cîmp
prinderii. Această calitate unităţii.
<. r majoră — ce trebuie să ca — Aş vrea să menţio „Pe perioada care a tre Răspunsul
'c - r * racterizeze, de fapt, toate cut din acest an, I.M.M.R. minerilor — larg de aefiune pentru
activităţile industriale — nez că acest important o- Simeria a realizat un be
o propulsează în rîndul biectiv, subliniat cu preg neficiu suplimentar de hotărîrea fermă
unităţilor care au capaci nanţă de secretarul gene 1 171 000 lei. Deci, cu atît de a spori întreaga organizare!
tatea de a obţine venit ral al partidului, tovarăşul a fost mai mare rentabili
net, respectiv potenţial de Nicolae Ceauşescu, în Ex tatea obţinută, faţă de cea necontenit Una din hotărîrile adop re număr de oameni la
a-.şi acoperi din venituri punerea la şedinţa Comi prevăzută prin plan. Şi producţia tate de adunarea generală înfăptuirea holăririlor lua
le proprii toate cheltuie tetului Politic Executiv al acest indicator sintetic din luna februarie a or te. Desigur, probleme sînt
lile efectuate şi de a ob C.C. ai P.C.R. din 29 apri de cărbune ganizaţiei de bază dispozi multe, se ivesc mereu al
ţine şi beneficii. Desigur, lie a.c.. se materializează MARIN NEGOIŢĂ (pagina a 2-a) tive din cadrul secţiei scu- tele, dar important este
o sarcină permanentă a neabătut în activitatea lărie a întreprinderi; me că se acţionează pentru
colectivului nostru este noastră. In acest sens, si- (Continuare în pag. a 3-a) canice Orăşlie este urmă soluţionarea lor, încredin-
toarea : „Biroul organiza ţînd sarcini concrete co
ţiei de bază îşi va inten muniştilor şi urmărind
sifica activitatea politică realizarea lor. Drept re
şi organizatorică pentru zultat, pe şase luni din a-
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ muncii la depăşirea pla cest an secţia şi-a depă
oamenilor
mobilizarea
şit
principalii
indicatori,
nului cu 4 la sută, econo au fost realizate unele e-
misirea a 200 MW energie conomii de energie şi mai
Mobilizare susţinută la eliberarea terenului, însămînţarea electrică, recondiţionarea bine dc jumătate din pla
t s t şi refolosirea unor mate nul anual de recuperare a
riale". Dc materializarea S.D.V.-urilor.
— Adevărul este că ne
culturilor duble, asigurarea necesarului de furaje acesteia răspund Ioan Bla- străduim în permanenţă,
ga, Nicolae Radu, Dumi
tru Bogdânescu, Openiu să ducem la îndeplinire,
O caracteristică a acti jelor — spunea Augustin funcţionat in bune condi- losu şi Francisc Acs, ca Dam ian şi Gheorghe Nas- ceea ce am hotârît în a-
vităţilor ce au loc în co Boticiu, secretarul comite ţiuni. Cea de a cincea in şi Titus Serbau la pregă ta. dunările generale — subli
muna Rapoltu Mare este tului comunal de partid, să, venită cu cîleva zile tirea patului germinativ şi Despre felul in care s-a nia Nicolae Radu, şeful
;
puternica mobilizare a primarul localităţii. mai tîrziu de la S.M.A. Iulian Paştiu la însămîn acţionat pract c ne-a vor atelierului. Cei care pri
cooperatorilor, mecaniza în raidul efectuat marţi, lila unde a fost reparată, ţarea legumelor in cultu bit Gheorghe Nasta, secre mim responsabilităţi în a-
torilor şi specialiştilor pen 5 iulie a.c., prin cele trei a funcţional defectuos. Ieri, ră dublă. tarul organizaţiei dc bază ccastă direcţie ne întîlnim
tru traducerea în viaţă a Am fost împreună cu şi, în aceiaşi timp, unui periodic, pentru a stabili
ideilor şi orientărilor cu primarul în cîmp, ia tar dintre cei cu responsabi soluţiile necesare şi a a-
prinse în expunerile tova COMUNA RAPOLTU MARE lalele cultivate cu sfeclă, lităţi în această direcţie. corda ajutorul concret în
răşului Nicolae Ceauşescu cartofi şi porumb. Am vă — Imediat după aduna cele mai diferite domenii.
la şedinţele Comitetului zut, cu acest prilej, cul- re, cei care au primit răs Şi nu sînt deloc puţine.
Politic Executiv al C.C. al unităţi agricole de pe ra de pildă, a secerat numai punderi, precum şi mem Dar, pe cele mai multe
P.C.R., la şedinţa comună za comunei, am surprins vreo jumătate de oră. La TRAIAN BONDOR brii biroului ne-am întru le-am rezolvat. Mă refer
a Consiliului Naţional al aspecte concrete ale acti eliberarea terenului de pa nit şi am stabilit ce tre la cele de aprovizionare,
Oamenilor Munc'i şi Con vităţii din aceste zile fier ie muncesc bine Ioan Bă- (Continuare în pag, o 3-a) buie făcut pentru ca a- utilizarea maşinilor şi u-
siliului Naţional al Agri binţi de vară. ceastâ hotărîre să prindă tilajelor, creşterea calită
culturii, la Consfătuirea C.A.P. Rapolt. Discutăm viaţă. De fapt, este o prac ţii producţiei, întărirea
de lucru cu activul şi ca cu Florica Sicoe, preşe tică mai veche a noastră disciplinei ş.a.
drele de bază din dome dinta unităţii s de a urmări îndeaproape De altfel, caracterul con
niul muncii organizatorice — Ieri am încheiat se modul cum se îndeplinesc tinuu al acestei activităţi
de partid şi politico-ideo- cerişul orzului — ne-a hotărîrile proprii şi ale reiese cu claritate şi da
logice, precum şi la re spus interlocutoarea. As organelor superioare, cum că urmărim sarcinile în
centa plenară a 6.C. al tăzi, o echipă de coopera so regăsesc e!e în munca credinţate celor 62 de co
P.C.R. tori formată din Victoi-ia de zi cu zi a colectivului. munişti ai organizaţiei, te
— In frunte cu comuniş Jder, Adrian Sima, Emil Pentru aceasta, noi am re matica analizelor dm adu
concrete
nările
generale,
sarcini
partizat
dezbateri
tii, membrii cooperativelor Filimon şi Ludovica Ştef pe membri de partid, a le din învăţămîntul poli
agricole de producţie din taie spicele rămase după cordăm sprijin acolo und- tic şi problematica abor
Rapolt şi Bobîlna şi lucră combine, se balotează pa se simte nevoia, analizăm dată în discuţiile indivi
torii Asociaţiei eeononrce iele, se pregăteşte terenul realizarea planului pe zi duale. Toate la un loc re
intercooperatiste de la Bo- pentru însămînţarea celei le, stabilim urgenţe şi levă atenţia sporită ce se
bilna acţionează pentru de a Il-a culturi. priorităţi de acţiune. acordă înfăptuirii hotărîri-
eliberarea terenului şi în- — Gum s-a muncit la Se poate spune, deci, că lor adoptate şi prin aceas
sămînţarea culturilor du seceriş ? se desfăşoară o bogată ta antrenării responsabile
ble, ca şi pentru întreţi — Am avut cinci com muncă organizatorică şi a întregului colectiv la
C.fVI*. Sinlămăria Orlen. Ia flux, după seceriş şi eli
nerea în cele mai bune bine. Patru dintre ele — berarea terenului de paie s-a intrat cu plusurile in brazdă. politică, se caută mereu
condiţii a culturilor prăşi- cele conduse de Ioan Herţ, noi modalităţi şi soluţii VALENTIN NEAGU
toare, recoltarea, trans Ioan Cordea, Adam loviţă Foto NICOLAE GHEORGHIU pentru implicarea şi an
portul şi depozitarea fura- şi Nicolae Cligor •— au gajarea unui cît mai ma- (Continuare in pag a 4-a)
