Page 22 - Drumul_socialismului_1988_07

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

O r. i- i • 7 ^ .. m „ . ,'-<r =
In întreaga activitate economico-s

Bl MASA IU
„Unlve.. cop,
TEZELE DIN AP8HE ELABORATE DE TOVARÂŞUL NICOLAE GEAUSESCU- sursă filmul a inspir
de
urtisl
tru
f-
cumentar"
mesei rotunde
de cinematogrn
IZ V O R A L A C Ţ IU N II Ş l FAPTEI REVOLUŢIONARE ringul 11 din interv- 1
Vibrante
favoarea
filmulu
nivel artistic de.
plilor şl tineret
sus(inut Oumlti
întreprinderea minieră Paroşeni — colectiv Erou al Muncii Socialiste de la Teatrul
„Valea
Jiului",
Ciocaş,
muzeo
Mustaţa, elevă,
Manifestarea, cp
unit lucrători <
Răspunsul minerilor — hotărirea fermă de „Pnrîngul" cinemr
la
N-
„7
„Unirea",
<
şl
litate, a fost ui
prolecţiu unor
ale peliculei ,,i
copilărie ?“.
d e a spori necontenit
T ElEVIZ
• 20,00 Tele
Pe prima filă a cărţii de onoare Patru ani consecutiv- 20,25 Priorităţi
I nomie • 20,45
7 octombrie 1966. Pe lui tinerei Exploatări mi­ a anilor construcţiei so­ pentru realizările ţ jp fnuitea întrecerii pe ((U’ă ria documentel
malul Jiului de Vest, la niere I’aroşcni mult spor cialiste în România, boluri românesc
Paroşeni, în apropierea în muncă, succese tot mai Inginerul Ioan Beser- | remarcabile obţinute J toria universală
termocentralei, intra în mari în îndeplinirea pla­ man, directorul de azi al ţ in ultimii patru ani ^ Eforturile susţinute, con­ nităţile de profil, iar în Film în serial:
producţie o nouă între­ nului de producţie, sănă­ întreprinderii miniere Pa­ jugate ale personalului anii' 1984, 1985 şi 1986 — bila iubire". : D
prindere minieră. tate şi fericire". roşeni, aflat pe metereze­ ^ în activitatea de pro- ^ muncitor de la mina Pa­ cînd au extras suplimen­ mânui „Intrus-
După tăierea panglicii La scurt timp, în acee­ le sale şi atunci, la înce­ roşeni — favorizate de tar planului 49 900 tone Marin Preda. F
inaugurale, secretarul ge­ aşi zi, din subteranul mi­ put, îşi aminteşte cu ne­ i ducţie — încununate \ tehnica modernă, avansa­ de cărbune, 36 000 tene, a Casei de film
neral al partidului, tova­ nei Paroşeni ieşea primul spusă bucurie de acel mo­ \ tă, de sprijinul constant respectiv 146 000 tone fâ­ Premieră tv. • «
decernarea înaltu- \
răşul Nicolae Ceauşeseu, vagonet cu cărbune. ment inaugural, emoţio­ i <— ______ - _____ . 1 al Combinatului minier nul de vîrf al producţiei ban lonescu,
\
semna pe prima filă a căr­ Acesta a fost începutul, nant, de la 7 octombrie ţ lui titlu de „Erou al ? Valea Jiului şi al minis­ — depăşirea milionului de Pellea, T ora V
ţii de onoare a viitorului în urmă cu 22 de ani, al 1966 : terului de resort _______ s-au tone extrase şi realizarea Valen, "eodos
important obiectiv carbo­ minei Paroşeni — creaţie a — Ascultam toţi cu lua- ţ Muncii Socialiste" —, ^ concretizat, de-a lungul planului anual cu 52 de Petre ^şGheor
nifer al ţării: „Epocii Nicolac Ceauşeseu", re-aminte, - cu interes şi celor aproape 22 de ani zile mai devreme) — lo­ zoriei, Remus Mc
„La începuturile activi­ cea mai amplă şi mai fer­ optimism, ..sfaturile părin­ | adresăm destoinicului ţ cul I şi „Ordinul Muncii" nu, Valeria Si*
tăţii sale, urăm colectivu­ tilă din întreaga perioadă de existenţă, în realizări clasa I. tică Popescu,: i
teşti; indicaţiile mobiliza­ / colectiv al Intreprin- \ deosebite, în importante colae, Magda
toare, urările de bine şi de I -\^ cantităţi de cărbune smul­ Exemplul de hărnicie şi Scenariul şi rec,
succes ale tovarăşului ţ derii miniere Paro se adînculuî şi livrate e- dăruire a fost confirmat stantin Vaeni.
Organizare temeinică Nicolae Ceauşeseu. Şi ţ jeni călduroase feliei- | conomiei naţionale. şi în 1987, cînd milionul 1 • 21,50 Tele.
ne-am înţeles clin priviri, Ca urmare a acestor de tone extrase a fost de­ 22,00 închidere
păşit substanţial, fiind ob­
la fiecare loc de muncă din primul moment, să ur­ ^ ţări şi urarea de a | preocupări perseverente, a ţinute peste plan 100 000 gramului.
în
întrea­
neabătut,
măm
| obţine noi şi impor- \ acţiunilor organizatorice tone de cărbune. Minerii
— Sigur, amplul proces faţă se urmăreşte în per­ ga muncă şi viaţă, preţi­ şi politico-educative între­ de Ia Paroşeni s-au situat
de dezvoltare şi moderni­ manenţă ca activitatea să oasele îndemnuri ale iu­ ţ tante succese în ac- i prinse, a angajării şi dă­ astfel pentru a patra oară I H E S S S l
zare a producţiei impunea fie organizată temeinio — bitului conducător. Sarci­ ţ tivitatea de dezvol- | ruirii exemplare în mun­ consecutiv pe primul loc
şi un sistem ferm de or­ în funcţie de sarcinile fie­ nile nu erau uşoare. Nu că, minerii de la Paroşeni DEVA: Regina
ganizare şi conducere a cărui colectiv —, oamenii aveam oameni pregătiţi. \ tare a bazei de ma- ^ s-au situat, în anul 1976, în întrecerea socialistă pe lor (Patria); - )
la
ral
dirigenţlt
acestuia, a întregii activi­ să aibă tot ce le trebuie Nu eram dotaţi tehnic. ţară, fiind distinşi cu înal­ HUNEDOARA :
tăţi economice şi socrnle pentru a-şi realiza norme­ Insă ne caracteriza spiri­ | terii prime şi resur- ^ pe locul al IV-lea în în­ tul titlu de „Erou al Mun­ mentul (Modern
a întreprinderii — spu­ le de plan, se iau măsuri tul de angajare, de înalt trecerea socialistă pe ţară. cii Socialiste", preţuire pe Ciulinii Bărăgan-
nea Constantin Matei, se­ operative atunci cînd un­ patriotism, hotărirea do a | se energetice a ţării ! \ Drumul spre noi izbînzi care partidul şi statul o dern — B); Dui
(Flacăr;
familie
cretarul comitetului de deva apar probleme ce ar dovedi de ce sîntem în cucerea noi cote. In 1977 dau muncii şi realizărilor TROŞANI : R£
partid al unităţii. în acest stînjeni bunul mors al stare... — locul al II-lea între u- de excepţie în producţie. Sfîntului (Parîr
sens am urmat neabătut producţiei. sagerul ; invincib
lombrie)
Figu
indicaţiile secretarului ge­ „ Nu încape îndoială că I-II (Unirea);
neral al partidului, tova­ organizarea este un factor Colectivul se înjgheba cu 24 tone pe post, cu vîr- Corsarul (t
Figi
răşul Nicolae Ceauşeseu, determinant al îndeplini­ fiecare zi. Cărbune tot mai Modernizare continuă ■ furi de 27 şi chiar 30 tone VULCAN ' jurul
(L
I-II
privind perfecţionarea for­ rii prevederilor stabilite, mult curgea spre ziuă. Po­ pe post, releva Petre Tu- NEA: l. eta F
melor şi metodelor muncii arăta sing. Gavrilă-Dorel litica partidului şi statu­ productivităţi sporite dor, inginerul şef al între­ — I-II (Minerul)
de partid,. ale autocondu- Tăma.şi, şeful sectorului lui de dezvoltare şi mo­ prinderii. Azi, la mina LA : Mărturisi l
(Muncitoresc);
cerli şi autogestiunii, apli­ III. Noi ne preocupăm ca dernizare a întregii eco­ Paroşeni, aproape întreaga Drumul spre î
carea neabătută, corectă, a fiecare maistru, brigadier, nomii naţionale se mate­ PH 2, se dezvolta trans­ să exploateze raţional uti­ producţie de cărbune se cietate (Retezat;
sevă
criteriilor mecanismului e- şef de schimb, miner sâ rializa în minerit în rit­ portul pe benzi şi cu ra­ lajele .şi instalaţiile com­ extrage mecanizat. Bene­ Dulcea roşie) ;
(Şeaua
conomico-financiar, astfel ştie în permanenţă, exact, muri accelerate. La mina ci eţi de mare capacitate, plexe, să crească neînce­ ficiile tehnicii moderne au BARZA : Dru
incit fjepure să munceas­ ce şi cit are de făcut la Paroşeni se alocau an de apăreau monoraiurile pen­ tat producţia de cărbune. pătruns masiv, eficient şi Rio (Minerul); <
că şi să cîştige în mod co­ locul lui de muncă, îm­ an importante fonduri tru aprovizionarea cu ma­ Tehnica înaintată pătrun­ în sistemul de reparaţii Moromoţii —
preună ne îngrijim de ma­ pentru dotarea cu maşini teriale a locurilor de mun­ dea tot mai mult în sub­ tria); Omagiu
respunzător,. după cantita­ terialele necesare, de sta­ şi utilaje moderne, de că. Se înlocuise susţinerea din subteran, în asigura­ — Ioana Radu
tea şi calitatea lucrului înalt randament, pentru teran, uşurând munca oa­ rea condiţiilor- sociale şi GEOAG1U-BAI (Cas :
rea dotării tehnice şi de
clinele
eu
prestat. Membrii organu­ exploatarea ei raţională, mecanizarea lucrărilor din abatajelor în lemn cu menilor. de protecţie a muncii, în tură); HAŢEG:
lui colectiv de conducere subteran. stîlpi hidraulici de concep­ Mina Paroşeni devenea urmărirea activităţii din (Dacia); BRAZ
re­
nu atribuţii şi responsa­ zilnic facem bilanţul luăm în anul 1969 intra în ţie şi construcţie româ­ una dintre cele mai me­ abataje prin staţia de dis- le: SIMERIA: f
obţinute,
zultatelor
bilităţi concrete în toa.tc acţiune prima combină de nească. canizate din Valea Jiului pecorizare cu televiziune birll (Mureşul)
măsurile ce se impun, ast­
Aeroportul (Lu
compartimentele producti­ fel incit să ne îndeplinim înaintare în subteranele în 10 august 1979, se­ şi din ţară, productivita­ în circuit închis de la su­
ve, am stimulat spiritul Paroşeniul'Ui, în 1970 se cretarul general al parti­ tea şi producţiile creşteau prafaţă".
le răspundere şi de ini­ ritmic sarcinile de plan. dului, tovarăşul Nicolae de la o zi la alta. „Valoa­ j»RONOE3
Aşa înţelegem să materia­ introducea în abataje pri­ Azi, I.M. Paroşeni este
ţiativă al şefilor de sec­ lizăm Tezele din aprilie, mul complex de susţinere Ceauşeseu, inaugura un rea fondurilor fixe a ur­ una dintre cele mai me­
toare şi de brigăzi, al ideile, orientările şi indi­ şi tăiere mecanizată a căr­ nou front de lucru la mi­ mat astfel un drum dina­ canizate uniităţi carbonife­ Numerele e»
maiştrilor şi inginerilor, caţiile din recentele expu­ bunelui şi se organiza în- na Paroşeni — orizontul mic, ajungînd de la 159 ra din Valea Jiului şi din tragerea din 01
atragem larg la actul de neri şi cuvântări alo se­ tîiul flux do transport pe 360 —, care avea să de­ milioane lei, în 1966, îa ţară, avantajele acestei Extr. I: 35, S
conducere şi de decizie pe cretarului general al Darti- bandă de cauciuc. După vină o capacitate de pro­ peste 2 miliarde lei în pre­ realităţi regăsindu-so preg­ 5, 33.
Extr. a n-a:
minerii noştri cei mai har­ dului, tovarăşul Nicolae doi ani, dotarea tehnică ducţie deosebit de impor­ zent, iar randamentele în nant în rezultatele con­ 11, 34, 4.
nici. Ceauşeseu, Minerul do O- sporea cu un complex tantă, sfătuindu-i pe mi­ abataje au sporit de la stant pozitive obţinute în Fond total de
în subteran şi la supra­ noare al ţării". CMA 1 şi cu altul SMA- neri să lucreze mai bine, 7—8 tone pe post la 22— producţie. 539 904 lei, din
lei report la c
Mina Paroşeni dispune instalaţie — oricît de mo­ nca, Ion Muntean, losif tenită a nivelului de trai
de o dotare tehnică puter­ dernă ar fi — nu va da Oamenii — cei care, prin Şinka, Ştofan Tudoran, al celpn pe muncesc —, IVBEMEi
nică, de înalt nivel, dar rezultate fără intervenţia subinginerii Re-m-us Becuş, minerii de la Paroşeni se
mai presus de toate sînt omului ; omul este hoîft- hărnicie şi dăruire, Gavrilă-Dorel Tămaşi, Ion mobilizează exemplar în
oamenii care o exploatea­ rîtor; el face şi desface Botezatu, Dumitru Stanca, producţie, înfăptuiesc nea­ fi Pentru az,i: 1
călduroasă,
ză, oamenii care hotărăsc totul". Iar la mina noas­ Ladislau Habina, Cornel bătut ’ Tezele din aprilie, niculară. Cer
şi înfăptuiesc totul. tră ne mîndrim cu aseme­ hotărăsc soarta producţiei Da-vid, inginerii Dumitru orientările şi indicaţiile se­ mai mult seni
— Intr-adevăr, aşa este nea oameni, harnici şi Tomescu, Vasile Pîrvules- cretarului general al par­ şl dimineaţa ş
înnoură
zenta
— menţiona Gheorghe pricepuţi, cu o înaltă con­ cea Anton, Vasile Ţapu, cu, Dumitru Mitucă — şi tidului, tovarăşul Nicolae după amiază,
Golianu, preşedintele co­ ştiinţă muncitorească, re­ Utilii, pfecum Dionisie' •ion Gibea, Gheorghe Gă- liişţa ar putea continua Ceauşeseu, privind perfec­ în Griş 0 A şi
mitetului de sindicat al voluţionară, care „fac şi- Bartha şi Augustin Deme- rnan, Dumitru , Brînză, mult — hotărăsc zi şi ţionarea activităţii în toa­ de deal, unde
slal
ploi
sibile
întreprinderii. Noi dăm o desfac totul", care pun cu ter, Zaharia Costache, Ni­ Constantin Fostină, Petru noapte, prin muncă a-bne- te domeniile,. îndeplinirea racter de ave
atenţie cu totul deosebită nădejde umărul la rezol­ colae Brutu şi Constantin gantă şi responsabilitate ritmică, integrală a sar­ ţite de dcscăr
recrutării, instruirii şi sta­ varea problemelor şi rea­ Giobănoiu, şi-au încheiat Z-lăgneanu, Mihai Butna- comunistă, realizările, de­ cinilor de plan pe acest trice. Vîntul
bilizării forţei de muncă, lizarea planului, la situa­ cartea de muncă, retră- ru. Adrian Mi-rcea, Mihai păşirile de plan la aceas­ an, pe întregul cincinal. moderat din
vestic.
Ten:
asigurării condiţiilor de rea consecventă a colecti­ gînd-u-se la pensie; alţii Rumegea (brigadieri de tă unitate carboniferă Rezultatele bune de pînă minime vor f
lucru şi sociale corespun­ vului între fruntaşele pe — Mihai Bărbăca.ru, Va- înaltă probitate profesio­ ■ fruntaşă, „Erou al Muncii acum, înaltele d stinşţ:i între 17 şi 23 j
:
zătoare, perfecţionării con­ Valea Jiului şi pe ţară. sile Cojocaru, Nicolae An- nală), maiştrii Adrian Ghe- Socialiste". cu care au fost onoraţi îi lat mai ridica
nat, iar cele n
tinue a pregătirii sale pro­ între cei care au con­ draşik, Ferenc Fazakas, rasim, Constantin Velea, ■ Acum, stimulaţi de mă­ obligă. tre 33 şi 38 g
fesionale. Pentru că, aşa tribuţii importante la rea­ Ga-vrilă Mesaros, Viore) Ion Ilirtop, Vlrgil Catala­ surile privind retribuirea
rum sublinia secretarul lizările în timp alo minei Po.şa, Neculai Popa, Va- na, Dumitru TătarU, Ioan personalului muncitor —
general al partidului, to­ Paroşeni se numără rnulţ*, sile Liuţă, Petrea Antohi. Chiosa, Francisc Kulcnder, dovadă incontestabilă a Pogincn ireottzată de
varăşul Nicolae Ceauşeseu, foarte mulţi oameni. S-ar Oprea Ţenca, Mihai Şte- Ioan Chiş. Dobromir Ma­ grijii partidului şi statu­ DUMITRU 6HEONEA
„...nici o maşină, nici o putea da sute de nume fureac 11, VasiSe )luţ, Mi-r- rin, -ToJea l-ine, Petru Ma­ lui privind cre.şlcrea necon­