Page 25 - Drumul_socialismului_1988_07

i’vm
In lntreqgq qctivitqte economico-socialq

APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL

NICOLAE CEAUŞESCU — IZVOR AL ACŢIUNII

Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE

Acţiuni ferme pentru creşterea

rentabilităţii si eficientei economice
i i t
Reducerea stocurilor su- mitetului do partid. In a- lioane lei. 1 .a stîrşitu! se­
pranormative, livrarea la cest mod înţelegem să răs­ mestrului 1 din acest an,
Anul XL, nr. 9 530 VINERI, 8 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani termen a producţiei fini­ pundem exigenţelor eta­ această valoare a scăzut
te către beneficiarii interni pei de dezvoltare în care sub 100 milioane Ici. Subli­
şi externi, urgentarea fi­ ne aflăm, pentru înfăptui­ niez că în urma noilor ori­
nalizării producţiei ncter- rea obiectivelor istorice entări şi indicaţii alo tova­
minatc, creşterea eficien­ stabilite do Congresul ai răşului Nicolae Ceauşescu,
CINSTIRE HĂRNICIEI OAMENILOR MUNCII ţei economice — acestea în secţii şi ateliere, la ni­
fost
problemele
abor­
au
date în dezbaterea orga­ Dezbatere velul schimburilor şi for­
maţiilor de lucru au fost
nizată la întreprinderea
Imbold pentru producţii mecanică Orăştie. Dăm cu- organizată la stabilite măsuri precise pe
vîntul interlocutorilor : I.M. Orăştie această linie, în aşa fel
să
cu­
—
Subliniez
ideile,
tot mai mari de cărbune indicaţiile şi că orientările îneît fiecare om înseamnă
bine
cc
noască
formulate de secretarul ge­ XIII-lca şi Conferinţa Na­ pentru întreorindore, pen­
neral ai partidului, tova­ ţională ale partidului. tru secţia in caro munceş­
ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ PAROŞENI : răşul Nicolae Ceauşescu. — La noi a existat în­
în expunerile de o excep­ totdeauna preocupare .şi te, necesitatea reducerii
® Locul I în întrecerea socialistă pe anul 1987 ţională însemnătate teore­ răspundere pentru redu­ stocurilor supranormalive,
tică şi practică prezentate cerea stocurilor supranor- faptul că acestea grevează
® Distinsă cu înaltul titlu de „EROU AL MUNCII în ultima vreme, au fost mative — continua ideea negativ asupra balanţei e-
SOCIALISTE" dezbătute pe larg în toate tovarăşul Nicolae Cîndca, conomice a unităţii.
organizaţiile de partid şi şeful serviciului financiar.
însuşite cu răspundere, GH. I. NEGREA
Clubul muncitoresc al distinsă cu înaltul titlu deţului Hunedoara şi a- trocindu-se la transpunerea Un exemplu concret: la
sindicatelor Vulcan, joi, 7 dc „Erou al Muncii So­ le ţării — întreprinderea lor exemplară în viaţă, 30 octombrie 1987, valoa­
iulie 1988. Dată memora­ cialiste". Festivitatea de minieră Paroşeni, impor­ sublinia tovarăşul Ioan rea stocurilor suprano rota­
bilă pentru istoria aces­ ieri a prilejuit înmîna- tantă otitorie a „Epocii Bărbulescu, secretarul co­ tive era de peste 130 mi­ (Continuare în pag. a 2-a)
tui frumos oraş de mineri rea colectivului de aici Nicolae Ceauşescu".
din Valea Jiului, zi înscri­ a „Diplomei do Onoare" Ea festivitatea dc ieri
să cu litere de aur în e- şi „Steagului roşu" de au luat parte oameni ai
xistenţa şi în cronica ac­ întreprindere fruntaşă pe muncii de la mina frun­
tivităţii productive a între­ ţară. taşă, reprezentanţi ai AGRICOLA
prinderii miniere Paroşeni Aceste simboluri ale Combinatului minier Va­
- unitate reprezentativă a hărniciei, dăruirii şi pro­ lea Jiului, ai altor uni­
industriei carbonifere a ţă­ bităţii profesionale ale tăţi economice din acest
rii şi, din acest an — co­ minerilor do la Paroşeni important bazin carboni­
lectiv Erou al Muncii So­ — alături de ordinul de fer al ţării. Cu toate forţele la strînsul paielor
cialiste. „Erou al Muncii Socia­ Au fost prezenţi re­
în urma realizărilor re­ listo" împreună cu cele prezentanţi ai organelor
marcabile obţinute în trei „Ordine ale Muncii" judeţean, municipal .şi o- şi semănatul culturilor duble!
producţie în ultimii pa­ clasa I (obţinute în anii ră.şenesc do partid şi de
tru ani, colectivul minei 1984, 1985 şi 1985) vor stat, ai unor organizaţii
Paroşeni s-a situat pe lo­ străluci de acum înainte de masă şi obşteşti, ai R a i d u l nostru de la I.P.I.L.F. Haţeg sînt tone de boabe, dc pe ce­
cul I în- întrecerea so­ pe frontispiciul unchi Ministerului Minelor şi miercuri, G iulie, în comu­ nemulţumiţi şi alţi pre­ le 20 de ha recoltate.
cialistă pe ţară, între u- dintre cele mai tinere u- na Bretea Română, a în­ şedinţi şi ingineri şefi din De menţionat că toată
nităţilc de profil, fiind nităţi carbonifere ale ju­ (Continuare in pag. a 2-a) ceput pe ogoarele C.A.P. unităţile din zonă. suprafaţa recoltată de orz
Ruşi, unde, în tarlaua La C.A.P. Bretea Strei a fost eliberată operativ
„Intre drumuri", mecani­ tocmai sosise formaţia do de paie, transportul aces­
zatorul Gheorghc Oaidă şi 12 combine, care a înche­
inginerul şef al unităţii, iat recoltatul orzului Ia tora din cîmp făcîndu-se
Lei iţi-a lonescu, se aflau Vilcele şi Bretea Română, cu atelajele şi platformele
la semănatul porumbului împreună cu mecanizato­ trase de cai. Li viu Opri-
în cultură dublă. „Semă­ rii din echipa „service", ţescu, Arpad şi Ion Bu--
năm, de fapt, pe ultimele diu, Eugen Pribeag. La-
la faţa locului sc afla şi
suprafeţe, din cele 23 de inginerul Ioan Cotuţiu, di- zăr Ceclea, Ion Zante Buz­
ha, de pe care a fost re­ dugan, Lazăr Vîrvuian şi
coltat orzul — preciza in­ Ioan Cocioabă au fost cîţi-
ginerul şef. Pînă la amia­ va dintre cei care şi-au
ză încheiem şi această lu­ Comuna unit forţele eliberînd în
crare. Am început şi re­ Bretea Română scurt limp terenul şi pu-
coltatul mazurii pentru nînd la adăpost 55 tone
boabe. Din cele 30 do lui de paie.
cultivate au fost recoltate rectorul S.M.A. Călan, ca­ La pregătitul patului
pînă acum 15 ha. Am reu­ ro avea grijă ca orice de­ germinativ pentru însă-
şit să livrăm pînă în pre­ fecţiune să tio grabnic în­ minţarea culturii duble e-
zent 20 de tone dc păstăi. lăturată Reţinem numele rnu antrenaţi mecanizato­
Livram o cantitate mult cîlorva destoinici combi- rii Adrian Brodea. Ionel
mai mare, dar batozarca ncri: Traian Boglea, Elio- Cristian şi Ioan Dumu.
lor la I.P.I.L.F. Ilaţog dor Moroşan, Ion Cnşan Mai aveau cîteva hectare
merge tare anevoios. Ieri, Ghernsim Sicoo. Ioan do discuit şi semănătoarea
de pildă, în întreaga zi Gliorghinoiu ş.a. putea intra la lucru.
am reuşit să efectuăm — De fapt. ne spunea Ce se mai lucra în u-
doar un singur transport". Marcel Petruţn, inginerul
Amintim că de modul şef al unităţii, azi recoltăm MIRCEA LEPĂDATU
cum este organizată şi se orzul de pe ultimele 10 ha.
Aspect din timpul solemnităţii.
Foto NICOLAE GHEORGHIU desfăşoară batozarca şi Am predat pînă acum la
preluarea mazurii boabe fondul de stat peste 108 (Continuare în pag. a 2-a)

Siirşit de an şcolar şl ţiei, proi. Analie Partenie, i
pentru elevii Şcolii gene­ „Deprinderile de buni gospodari aparţin şi elevilor noştri" aceştia au predat, la rin- i
rale llia. Primele zile de dul lor, 185 kg gogoşi. Ce- 1
vacanţă au adus, Iară în­ lectuat a treia praşilă la tă a preţioşilor viermi de ţinute, respectiv cei aproa­ să gindească in perspec­ le mai mari cantităţi le-au ţ
doială şi cele dinţii bucu­ sfecla iurajeră, a doua la mătase - 141,8 kg de go­ pe 12 500 lei vor li folo­ tivă, elevii şcolii de cen­ obţinut elevii îndrumaţi de ţ
rii, dar au pus în lumină porumb şi zarzavaturi ş.a. goşi, cu 11,8 kg mai mult siţi pentru buna gospodă- tru, cei din unităţile situa­ ing. Elena Iepure şi proi. )
şi preocupări ce trebuie Caracterizarea din titlu te pe raza comunei au Traian Crişan. \
să caracterizeze această aparţine profesorului Be- plantat in primăvară peste Rezultatele obţinute ds \
perioadă activă în care none Popa, directorul şco­ ROADELE UNOR PREOCUPĂRI 800 de duzi. Dovadă că elevii din llia in creşterea t
cei de pe băncile şcolii lii, şi evidenţiază şi o altă CU REALE IMPLICAŢII EDUCAŢIONALE, pasiunea lor pentru creş­ viermilor de mătase sini )
vor mai avea multe de preocupare, cu adinei im­ PATRIOTICE terea viermilor de mătase demne de toată lauda. E- \
rezolvat, aşa cum le stă plicaţii patriotice a elevi­ a dobindit constanţă, se le vădesc o preocupare ţ
bine unor tineri harnici şi lor de aici — creşterea dovedeşte plină de respon­ plină de responsabilitate, i
inimoşi. Despre acest Iu viermilor de mătase. De decit fusese planificat să rire a şcolii, pentru auto- sabilitate. o contribuţie, pe măsura )
cru vorbeşte munca pe Io curînd, ei au predat o se obţină. Sub îndruma­ dotarea cu material di­ Preocupări similare vă­ puterilor lor, la sporirea \
tal şcolar, unde, asetne frumoasă recoltă de go­ rea atentă a cadrelor di­ dactic necesar procesului desc şi colegii lor mai bazei dc materii prime a 1
nea părinţilor lor ce Iu goşi obţinută după mal dactice, pionierii, toţi e- instructiv-educativ, pentru mari de la liceul agroin­ economiei noastre naţio- f
crează pe ogoarele C.A.P bine de cinci săptămîni de levii au muncit cu trage­ continua primenire a pro­ dustrial. După cum ne nale. >
din localitate, şi ei au e eforturi, de îngrijire aten­ re de inimă. Veniturile ob- pagandei vizuale. Ajutaţi spunea directorul institu­ MINEL BODEA \