Page 26 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 26
°n 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ţ
n
V
Cinstire hărniciei oamenilor muncii CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
B TRANSPO;
(Urmare din pag 1) Din partea Consiliului obligă, in acelaşi timp, la lui şi statului nostru dc Cu toate forţele la strînsul paielor TELAJE. 25 <I(
Central al Uniunii gene o activitate mai susţinu dezvoltare a forţelor de al satul»’ Grii
Ca
ticipat,
tot
ai Consiliului Genii-ii -rl rale a sindicatelor, to tă pentru realizarea e- producţie si ridicării, pe telajc, la strînj
Uniunii Generale a Sin- varăşul Alexandru Toa- xomplară a sarcinilor de această bază, a nivelului si semănatul culturilor duble I rativă a linul
dieatelor din România. der, preşedintele Comi plan pe acest an şi în de trai al celor ce mun J animalele C.A
Participarea
1
Adunarea festivă a fost tetului Uniunii Sindica tregul cincinal. Vorbito cesc, determinînd puter (Urmare din pag. 1) vedem pe Stanciu Oproni, acţiune lămiuli
deschisă de tovarăşul telor din Ramura Mine, rul a adresat minerilor nica mobilizare a colec ganizntă şi
Comitetul
Gheorghe Golianu, pre Petrol, Geologie şi Ener de la Paroşeni îndemnul tivului muncitoresc al ccastă unitate ? Două e- Izidor Beica şi Nelu Tcs- ilo partid Cal:
car
recoltînd,
Tătulea
cu
de
şedintele comitetului sin gie Electrică, a înmuiat să acţioneze exemplar, l.M. Paroşeni, a întregii' chipe de cosaşi trăgeau de coasele, mazărea pentru făcut în cadr
dicatului pe întreprin colectivului minei Paro în spiritul Tezelor din ' Văi a Jiului pentru în zor la recoltarea trifolie- boabe. buţiei în mum
dere. şeni ..Diploma de Onoa aprilie, al orientărilor şi deplinirea exemplară a nelor. Marja Tănăsoni, în brigada Băţălari a ţenllor. MODERNI?
B
Despre activitatea ? i re" şi ..Steagul roşu" de indicaţiilor din recentele sarcinilor de plan, creş preşedintele unităţii, pre C.A.P. Vîlcele presele de Pă o completă
realizările obţinute de unitate fruntaşă pe ra expuneri .şi cuvînlări ale terea continuă a produc ciza că s-au strîns în fî- balotat conduse de loan şi modernizare
minerii de la Paroşeni în mură. secretarului general al ţiei dc cărbune cocsifi- nat- 30 tone de fibroase de Şervenschi, Ilie Anghcl şi deschis C o n
C.P.A.D.M.
Or
cei 22 de ani de exis în cuvin tul său, tova partidului, tovarăşii cabil şi energetic, Per Gcoagiu-Uăi. •
tenţă şi cu dcoseou e in răşul Dan Surulescu, di Nicolae Ceauşescu, pen fecţionarea întregii acti bună calitate. loan Grozavu acţionau pe prilej, au fos
„Ciung",
în
tarlaua
ultimii patru a vorbit rector general al Combi tru perfecţionarea între vităţi. C.A.P. Bretea Română, ul a tarlaua de pe care ieşise sate sala rest*
ing. loan Beserman. di- natului minier Valea gii activităţi, sporirea Analizîndu-nc activita ră combinele. Tot acolo holul şi culoă
veşminte
prim
recto ru 1 în trop r j n d er’ i. Jiului, i-a felicitat pe mi continuă a producţiei de tea şi realizările în spi timele trei combine au se afla o echipă de coo aşteaptă, de
peratori care încărcau ba
ieşit din mirişte, .şi-au des
..Ter
Au luat cuvin tui. în con nerii de la Paroşenj pen cărbune, contribuind alt ritul exigenţelor actuale oaspeţii uoilă
aceieiaşi
tinuare tovarăşii Rămas tru rezultatele obţinute fel în mai mare măsură de dezvoltare a economi cărcat buncherele de boa toţii în cuplu) de remorci rilc de renovai
de
şi
pornit-o
au
be
tractat
mecanizatorul
apoi
Bccuş, şeful sectorului I. şi pentru înaltele distinc la asigurarea bazei ener ei naţionale, de creştere spre Bretea Strei. Gelu Genu Davidescu. Maistrul efectuate de r
Ştefan Tudoran. maistru ţii cu care au fost ono getice a ţârii. a bazei de materii pri Buzdugan, preşedintele u- loan Teacă, şeful secţiei teri din cadru
principal, şeful formaţiei raţi de conducerea parti într-o atmosferă de me, ne exprimăm, mult nităţii şi loan Lăpuşanu, de mecanizare, care as - de producţie cad .
in
rativei,
;
..service", Vasile Liuţă. dului şi stalului şi. le-a puternic entuziasm şi în iubite şi stimate tovară inginerul şef, erau mulţu gura asistenţa tehnică, nii de auloilol;
şef de brigadă în secto dorit noi succese în în sufleţită angajare patrio şe Nicolae Ceauşescu, a- miţi de producţia obţinu preciza că secerişul s-a dcrnizarc a r
mercialo.
rul 11. treaga activitate. tică, revoluţionară, par deziunca unanimă Ia mă tă. In urma combinelor, încheiat cu cîteva ore
Vorbitorii au subliniat A luat apoi cuvîntu! ticipanţii la adunarea surile adoptate de ple presele balotau paiele, ca înainte pe toate cele 40
că, printr-o mobilizare tovarăşul Marin Ştefa- festivă a oamenilor mun nara C.C. al P.C.R. din re erau încărcate operativ de ha ocupate cu orz.
do excepţie în întreaga nache, ministrul mine cii au adresat o telegra. iunie a.c. şi ne angajăm de o echipă do coopera în toate unităţile amin
activitate, urmînd neabă lor, care, de asemenea, mă tovarăşului NICOLAE în faţa partidului, a tori, coordonată de ingi tite, deşi se acţionează o-
tut indicaţiile şi îndem a exprimat sentimentele CEAUŞESCU, secretar dumneavoastră, Minerul nerul Gheorghe Lala, şe perativ şi la eliberarea • 20,00 Tel
nurile secretarului gene de satisfacţie şi aprecie general al Partidului Co dc Onoare al ţării, că ne ful fermei zootehnice, şi terenurilor de paie, totuşi, 20,25 In prege
ral al partidului, pre re pentru frumoasele munist Român, preşedin vom afla şi pe mai de transportate în furajerie ritmurile de lucru sînt narai C.C. al
şedintele Republicii, Mi realizări ale colectivului tele Republicii Socialiste parte în fruntea luptei cu cuplul de remorci şi lente. Şi aceasta datorită amplu şi
nerul de Onoare al ţârii, l.M. Paroşeni, subliniind România, Minerul dc O- pentru a da patriei tot atelajele. Nu era deloc faptului că în nici o uni program pent
t o v a r ă ş u l Nicolae că ele sînt dovada pri noare al ţării, în care, mai mult cărbune, în uşor să tragi în cîmp de tate — deşi toate au în ţionarea între
Ceauşescu, oamenii mun ceperii. angajării şi res printre altele, se spune i condiţii de eficienţă eco baloţi pe vreme canicula dotare aşa ceva — nu se tâţi • 20,45 C
cii de la mina Paroşeni ponsabilităţii comuniste „Succesele dobîndite nomică sporită. Vom ma ră, dar cooperatorii Şimon utilizează săniile, cu aju perfecţionare
au reuşit să obţină rea de a contribui la dezvol dc noi sînt rodul aplică terializa neabătut hotă- Francisc, Nandra Coposes- torul cărora baloţii pot fi nalâ. Modalit
lizări deosebite în pro tarea economico-socială a rii neabătute a orientă rîrile Congresului al cu, Petru Mihăileanu, Dan duşi imediat la marginea ganizare a
ducţie, să-şi depăşească patriei. Vorbitorul i-o rilor şi indicaţiilor dum XlII-lea şi Conferinţei Horvath, Ignat Popescu, tarlalei, creîndu-se front de perfecţiom
an dc an sarcinile de felicitat pe minerii de la neavoastră, mult stima Naţionale ale partidului, ilie Sălişteanu, Viorica Ti- de lucru plugurilor. De dru' ie» r, în
plan. sporindu-şi necon Paroşeni şi le-a urat să te t o v a r ă ş e Nicolae Tezele din aprilie, orien roi şi Dionisie Bulteanu asemenea, la recoltatul şi • i. Jar
tenit contribuţia la dez obţină noi şi importante Ceauşescu, de a forma tările şi indicaţiile din o făceau cu hărnicie. expediatul mazării pentru dial • 21,15 Si
voltarea bazei de resur succese in muncă. minerul nou, capabil să expunerea Ia Consfătui Pe terenul eliberat de boabe, trebuie să se ac ţific : Univers
se energetice a ţârii. Ei Tovarăşul Ion Popa, stăpînească tehnica de rea eu activul şi cadrele baloţi intrase cu plugul ţioneze cu energie, cu mai viaţă • 21,3
au adus calde şi respec prim-secretar al Comite vîrf, minerul-tehnieian, de bază din domeniile in brazdă Gheorghe Curtu- multă răspundere pentru ai Festivaluli,
tuoase mulţumiri condu tului judeţean Hunedoa cu înaltă calificare şi po muncii organizatorice de şan, iar în apropiere îi soarta recoltei. -v „Cintarea f
cerii partidului şi statu ra al P.C.R , preşedintele licalificare, stăpîn pe ce partid şi politico-ideolo- Muzică pop
lui pentru sprijinul per Comitetului Executiv al le mai avansate cuceriri gice, sporindu-ne neînce 21,50 Telejurr
manent acordat în dez Consiliului popular Ju ale mineritului modern. tat contribuţia la dezvol închiderea
voltarea şi modernizarea deţean, a adresat, în nu Vă raportăm, mult sti tarea economico-socială lui.
minei lor, în îmbunătă mele Biroului Comitetu mate tovarăşe secretar a patriei.
ţirea continuă a condi lui judeţean de partid şi general, că şi în acest Folosim acest prilej
ţiilor de lucru şi sociale, al Comitetului Executiv an ne-am depăşit ritmic, deosebii pentru a vă
angajîndu-se ca şi pe al Consiliului popular ju- lună de lună, sarcinile transmite înalta noastră
mai departe să acţione deţean, felicitări întregu de plan, dînd în plus gratitudine, urările cele DEVA: Reg
ze cu aceeaşi dăruire şi lui colectiv al l.M. Paro economiei naţionale pes mai alese de sănălate, lor (Patria);
responsabilitate muncito şeni pentru rezultatele te 26 000 tone de cărbu ani mulţi în fruntea ral la dirlgei
HUNEDOARA
rească, revoluţionară, in frumoase obţinute în ne. partidului şi a ţării. montul (Mod
scopul materializării e- producţie şi pentru înal Recentele măsuri de Să ne trăiţi, mulţi ani. Ciulinii Bărâg
xemplare a sarcinilor ce tele distincţii ce i-au creştere a retribuţiei per iubite conducător !". dorn — lî); I
familie
(Ha
Ie revin din istoricele fost conferite, subliniind sonalului muncitor repre -Ar TROŞANI:
documente ale Congre că acestea cinstesc hăr zintă o nouă şi străluci în încheierea solemni Sfîntului (p
sului al XlII-lea şi Con nicia şi eforturile depu tă dovadă de preţuire a tăţii a avut loc un spec sagerul ; tnvin
F
lembrie)
ferinţei Naţionale al« se cu devotament mun muncii, demonstrează tacol dedicat acestui e- I-IJ (Unirea)
partidului. citoresc, revoluţionar, dar justeţea politicii partidu veniment. A.E.S.C. Slntandrci, ferma 7 Kapolt. La timp şi cu mi Corsarul
gala este întreţinută cultura <le fasole.
VULCAN : l
I-1I ’ uceul';
NR .I);
''olul
(Mi.
Acţiuni ferme pentru creşterea O a m e n i ? m u t i c i i h u n e d o r e n i î ş i e x p r i m ă s e n t i m e n t e l e d e d e p l i n ă pitici (Mum
Recital
in
RICANf: Cu
(Retezat):
rentabilităţii şi eficienţei economice r e c u n o ş t i n ţ ă ş i î n s u f l e ţ i t ă a n g a j a r e p a t r i o t i c ă f a ţ ă d e m ă s u r i l e p r i v i n d eşti. copil Ai 1
roşie); ORA
moţii — I-
(Urmare din pag. 1) reducere de peste 11 mili MAJORĂRILE DE RETRIBUŢII ŞI PENSII Omaglu ron
oane lei. Acţiunea este na Radu
GEO AGTTT-I1
însă în plină desfăşurare.
— Eu aş completa că a- lui Nemeşi*
şi
rentabilităţii
vem în atenţie şi celelalte creşterea economice fiind „RĂSPUNDEM PRIN FAPTE ATENŢIE DEOSEBITĂ DEZVOLTĂRII cultura) : II
da a 6-a (1);
eficienţei
două acţiuni prioritare în Artista, doi
munca noastră de zi cu zi o problemă esenţială in GRIJII PARTIDULUI" ÎNVĂTĂMîNTULUI ROMÂNESC Ionii; CAL/
(<
— spunea inginerul Iosif munca noastră. veneţian Sivi
tură);
Szabo, şeful serviciul ii — La sfîrşituî semestru Iată că, de curînd, o prim, în cuprinsul acestor Alături de toţi oamenii Măsura de sporire a re nul stins
IU A: A oro
producţie. Respectiv, li lui i din acest an am pus nouă iniţiativă a genialu rînduri, hotărîrea întregu muncii hunedoreni, am pri tribuţiei, de care voi be na).
vrarea la termenele sta în funcţiune noi capaci lui ctitor de ţară şi viaţă lui nostru colectiv de a mit cu multă satisfacţie neficia şi eu, se constituie
bilite a producţiei finite tăţi de producţie, în va nouă, tovarăşul Nicolae munci mai bine, astfel în-
.şi urgentarea finalizării loare de peste 50 milioa Ceauşescu, prin care se cît să amplificăm în se noile măsuri luate de con deopotrivă intr-un îndemn
producţiei n eternii nat o, ca ne lei fonduri fixe. Prin prevede majorarea retri mestrul al IT-lea, succese ducerea partidului şi sta puternic, o mobilizare de VREfi
re să poată fi expediată finalizarea probelor la li buţiilor şi pensiilor vine le cu care am încheiat pri tului nostru, la iniţiativa plină de a munci mai bi
beneficiarilor noştri. Re nia de formare mecaniza să ne întărească şi mai ma jumătate a celui de-al secretarului general, tova ne, mai eficient pe măsu Pentru a,
zultatele sînt mulţumitoa tă de la noua turnătorie mult încrederea în politi treilea an al cincinalu răşul Nicolae Ceauşescu, ra înaltelor exigenţe edu menţine c:«
rul va fi
re şi aici. O dovedesc ci de fontă, aici se aplică ca profund umanistă a lui. Vom avea în conti mult sci
frele. La sfîrşituî anului tehnologii avansate, econo partidului, iluslrînd con nuare în atenţie realizarea de majorare a retribuţii caţionale puse în fala şco Izolat se
trecut aveam o producţie micoase, din care se re secvenţa cu care esţe ur exemplară a planului la lor, măsuri pătrunse de lii de secretarul general descărcări
verso do
finită neexpediată ce în duc consumurile dc mate mărită atingerea ţelului export şi creşterea calită un profund spirit umani al partidului în expuneri Ies In j
suma mai bine de 73 mi rii prime şi materiale, de suprem — continua creş ţii tuturor produselor, aşa tar, de grijă faţă de om le la şedinţa Comitetului Vuitul va
lioane lei. La 30 iunie a.c., energie electrică şi forţă tere a nivelului de trai, a cum ne-a indicat secreta moderai, c
trecătoare
valoarea acesteia a scăzut de muncă. Deci, eficienţă bunăstării şi fericirii în rul general al partidu şi nevoile sale. Pentru mi Politic Executiv al C.C. al lei cu vii
la 27 milioane lei. Dar tre economică sporită, renta- tregului nostru popor. Noi, lui, t o v a r ă ş u l Nicolae ne, tânăr om al catedrei, P.C.R. din 29 aprilie şi la 35—55 U m /
buie precizat că no' rea bilitatc, beneficii — arăta toţi cei încadraţi în mun Ceauşescu, în recentele măsurile de majorare a Consfătuirea de lucru cu vest. Tem
nimo vor
lizăm unele produse cu subinginerul Alexandru că de mai puţini ani, vom retribuţiei înseamnă nea activul şi cadrele de bază tro 15 şi
cicluri lungi de fabricaţie, Muntcanu, şeful sectoru beneficia de creşterea re expuneri şi cuvântări. A- din domeniul muncii or cele maxi
cu perioade lungi de fini lui investiţii. tribuţiei tarifare minime, vem. şi ne vom îndeplini semuită grijă pentru, toţi 32 grade,
P*r// \ pîr
sare. deci şi termenele de Vom sublinia că, deşi de la 1500 lei lunar îa datoria de onoare ca, la tinerii, pentru viitorul şi ganizatorice de partid şi 1-L. niun
livrare sînt cu precădere meritorii, realizările pe 2000 lei lunar, ceea ce re noua dovadă de grijă, dra vigoarea naţiunii noastre, politico-ideologice, precum fi caldă. (
în decada a 3-a a lunii. linia creşterii eficienţei, a prezintă un spor de 33 la goste şi preţuire a mun înseamnă grija pentru con şi o posibilitate de afir riabil. Trt
si bile ave
Mă refer cu deosebire la rentabilităţii economice sută. cii noastre de către iubi tinua dezvoltare şi perfec mare a mea ca educator şi doscărc
strunguri, capete verticale, sînt la l.M. Orăştie într-o Această substanţială tul conducător al partidu cursul dur
piese turnate, piese forja continuă creştere. Prin creştere a venitului obţi lui şi statului, să răspun ţionare a învăţămintului al perioadei cele mai fer tul va pi
fi rări lo
te şi altele. în privinţa preocupările permanente nut prin muncă ne obligă dem prin fapte, prin rea românesc, pentru cei che tile din istoria patriei „E- pînă la 5
producţiei neterminate, va ale comitetului de partid, moral şi mai mult la an lizări tot mai bune. maţi să vegheze, să con poca Nicolae Ceauşescu". nord-vest.
loarea ei depăşea la sfîr- consiliului oamenilor mun gajarea cu toate forţele în tribuie direct la formarea
şitul anului trecut 108 mi cii, ale întregului colectiv, amplul proces revoluţionar GABRIELA CĂLUGĂRIŢA, omului nou, constructor DANA MIHOC,
lioane lei, pentru ca în există garanţia ciobind irii de edificare a societăţii tricotoare conştient .şi devotai al so învăţător,
prezent să fie mai mică unor succese lot mai în socialiste multilateral dez Întreprinderea de tricotaje
de 67 milioane lei, deci o semnate. voltate în România. Ex tip lină Hunedoora cietăţii noastre socialiste. Şcoala generală nr. 1 Deva