Page 28 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 28
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 530 « VINERI, 8 IULIE 1988
S tS T T RJE4RJ 'MM n]
ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CELEI DE-A 44-A ZORICH 7 (Agerpres). tivi şi sportive din Belgia,
50 AMMAN. - La Am- — Marţi, 12 iulie, în sa Bulgaria, R. P. Chineză,
ŞEDINŢE A SESIUNII C.A.E.R. man s-au încheiat lucră loanele Hotelului „Inter R.D. Germană, Polonia,
rile reuniunii extraordinare continental" din Geneva U.R.S.S. şi România.
PliAGA 7 (Agerpres). — P.G.R., prim-minîstru al a Consiliului Economic şî se va desfăşura tragerea fac Din . lotul ţării noastre
printre
parte,
alţii.
la: sorţi a primului tur al
Joi, s-au încheiat la Pra guvernului. Social al Ligii Arabe, la cupelor- europene la fot Aurel - Macarencu, Grigore
g-a, lucrările celei de-a Pa încheierea lucrărilor care au luat pante miniş bal ediţia 1988—1989. .. Obreja, Ghcorghe Andricv,
44-a şedinţe a Sesiunii au fost adoptate documen M MOSCOVA. - Cu trii economiei şi finanţe Printre echipele partici Daniel Stoian, Angelin
te în problemele înscrise prilejul celei de-a 18-a a- lor din 19 state arabe -
G.A.E.R. la caro au parti niversări a semnării Trata informează agenţia KUNA. pante se numără şi forma Velca, Ionel Constantin,
cipat delegaţii din ţările pe ordinea de zi. Condu tului de prietenie, colabo Participanţii au procedat ţiile ■ româneşti ; Steaua Ionel Beţcac, Tccla Bor-
membre: 11.P. Bulgaria, cătorii delegaţiilor ţărilor rare şi asistenţă mutuală la o evaluare a rolului Bucureşti (în „Cupa Cam- - cănea, Buminiţa Mun.toa-
membre ale C.A.E.R. au
R.S. Cehoslovacă, Republi semnat protocolul celei dintre România şi U.R.S.S., organizaţiilor economice pionilor europeni"), Di- nu, Marina Biiuleanii, Mi-
ca Cuba, R.D. Germană, de-a 44-a şedinţe a sesiu la editura „Moskovski ra- a.rabe specializate, fiind namo Bucureşti (în „Cupa hacla Nădejde.
R.P. Mongolă. R.P. Polo nii G.A.E.R. bocii" din Moscova a avut formulate recomandări vi- Cupelor"), „Victoria Bucu Astăzi, în prima zi, sînt
nă, Republica Socialistă Pa încheierea lucrărilor loc o adunare festivă. zînd sporirea eficienţei a- reşti şi Oţelul Galaţi (în programate întrecerile în
România, R. P. Ungară, sesiunii a luat cuvântul to în cuvîntările rostite a cestora. „Cupa U.E.F.A."). serii şi recalificări, fina
Primul tur este progra
aibă
U.R.S.S. şi R.S. Vietnam varăşul Ghoorghi Atana- fost evocată importanţa a- mat în zilele de 7 septem lele urmînd să probele loa
în
sîmbătă,
dc
— precum si o delegaţie sov, preşedintele Consiliu cestui eveniment major în H NAŢIUNILE UNITE. - brie (prima manşă) şi 5 1000 m, şi duminică — în
din R.S.F. Iugoslavia. lui de Miniştri al R. P. colaborarea pe multiple Membrii Consiliului de octombrie (returul), inter cursele de 500 m.
planuri dintre România şi Securitate au avut consul
Pa lucrările sesiunii au Bulgaria, care a preluat Uniunea Sovietică, dintre tări la cererea Iranului în valul neobişnuit de mare ~k
luait parte, în calitate de preşedinţia celei de-a 45-a poporul român şi popoa problema doborîrri, de că dintre cele două manşe VARŞOVIA 7 (Ager
observatori, reprezentau ţi şedinţe a sesiunii C.A.E.R. rele sovietice. tre o navă militară ame datorîndu-se desfăşurării pres). — Proba de tir din
din R. P. Angola, R.D. ricană, în zona Golfului, în acea perioadă a tur cadrul Campionatelor in
Afganistan, R.D.P. Etiopia, Gu prilejul încheierii lu GENEVA. - La Ge- a avionului iranian de pa neului Jocurilor Olimpice ternaţionale dc pentatlon
R.D.P. Labs, R.P. Mozam- crărilor sesiunii C.A.E.R,, neva au început joi lu sageri. do vară. modern ale Poloniei a fost
~)c
bic, Republica Nicaragua C.C. al P.C. din Cehoslo crările sesiunii de vară a în urma consultărilor s-a tncepînd de astăzi şi câştigată de sovieticul An
drei
cu
Smirnov,
1066
şi R.D.P. Yemen. vacia, preşedintele R. S. Conferinţei pentru dezar hotărît organizarea, la 12 pînă duminică, pe apele -puncte, locul trei fiind o-
Delegaţia Republicii So Cehoslovace şi guvernul mare, organism de nego iulie, a unei şedinţe con lacului Bascov din apro cupat de Lucian Ţintea
multilaterale
al
cieri
cialiste România a fost R.S. Cehoslovace au ofe O.N.U. în domeniul dezar sacrate acestei probleme piere de Piteşti se va dis (România) — 1044 puncte.
— a anunţat preşedintele
condusă dc tovarăşul rit o recepţie în onoarea mării. Pe agenda lucrări pe luna iulie al Consiliu puta „Regate Internaţiona Pe echipe conduce for
Constantin Dăscăli eseu, delegaţiilor participante lor se află o gamă largă lui. El a precizat că la fi lă Piteşti" la caiac-canoe, maţia Poloniei — 12 994
membru al Comitetului la cea de-a 44-<j şedinţă de probleme de stringen xarea datei a fost luată competiţie la care şi-au puncte, selecţionata Româ
niei aflîndu-se po locul 6.
anunţat participarea spor
Pol ii ic Executiv al C.C. al a sesiunii G.A.E.R. tă actualitate ale opririi în considerare preferinţa
cursei înarmărilor şi rea manifestată de Iran în do
lizării dezarmării, îi pri cumentul remis de repre
„Zilele economice româneşti" mul rînd a dezarmării nu zentantul permanent al a-
cleare, ale prevenirii mi cestei ţări la Naţiunile U-
RABAT 7 (Agerpres). — ţialului economic şi de litarizării spaţiului cosmic nite.
Ba Gasablanca au fost export al României. în conformitate cu cerinţe
inaugurate „Zilele econo Participanţii — oameni le formulate cu vigoare 51 COPENHAGA. - Co
mice româneşti", acţiune dc afaceri şi specialişti — de toate popoarele, cu mitetul danez de luptă îm DE LA IARNA an, cercetătorii se intere
organizată de Camera de au făcut aprecieri elogioa Interesele majore ale întă potriva apartheidului a di LA VARA NUCLEARĂ sează de o altă categorie )
comerţ şi industrie a Re se asupra realizărilor e- ririi păcii şi securităţii in fuzat un document în care de gene implicate in can- ^
publicii Socialiste Româ conomici româneşti, mani- ternaţionale. se afirmă că soluţionarea Pinâ in prezent, scrie cer, gene pe care Ruth i
nia în colaborare cu Ca festînd un deosebit inte-; crizei din Africa de Sud „Sciences et Avenir", to{i Sager, de la „Dana Far- '
mera de comerţ şi .indus res pentru identificarea BAGDAD. - Preşedin este imposibilă fără abo fizicienii erau de acord: ber Institute" din Boston 1
unor noi căi de intensifi tele Irakului, Saddam Hus- lirea sistemului de discri in caz de război nuclear, (S.U.A.), le numeşte „gene l
trie din acest mare oraş sein, l-a primit la Bagdad minare rasială şi crearea
marocan. Conferinţele şi, care a relaţiilor dc coo temperatura terestră va supresoare ale cancerului" ,
perare. dintre firmele ma pe primul ministru ai E- unei societăţi libere şi de scădea in mod vertiginos, (sau antioncogene). Func- )
filmele prezentate au o- rocane şi întreprinderile giptului, Atef Sedki, care mocratice. Documentul — consecinţă directă a unui ţionarea acestora trebuie \
farit prilejul unei . mai româneşti de coiiiorţ ex i-a înminat un mesaj din semnat de deputaţi repre- cer acoperit in întregime să fie anulată pentru ca i
bune cunoaşteri a poten- terior. partea preşedintelui egip zentînd şase partide poli de nori de fum şi de fu să se poată dezvolta can- J
tean, Hosni Mubarak, in tice din Danemarca — ningine emişi de exploziile cerul. Aceste gene au fost ţ
cadrul convorbirilor au cere, totodată, eliberarea atomice. Cercetătorii denu delinite genetic în cîteva i
Sesiunea Consiliului Economic fost analizate posibilităţile imediată şi necondiţiona meau acest fenomen „iar cazuri la copii (al retinei, ,
de lărgire şi dezvoltare a tă a militantului progre na nucleară". af oaselor şi rinichiului). .
si Social al O.N.U. relaţiilor bilaterale de coo sist de culoare Nelson Dar a apărut acum o Celula trebuie să le piar-
perare, informează agen Mandela, aflat în închi altă teorie — emisă de dă pentru ca genele can- )
GENEVA' 7 (Agerpres). semnificative in, elabora ţia MENA. sorile regimului de apar
— în lume persistă încă rea unor soluţii eficiente theid de 25 de ani - re specialişti americani in fi ceroase şi oricare alt me- ^
.probleme economice ma şi viabile. El a cerut ţă fg SAN MARINO. - La latează agenţia ADN. zica atmosferei. Potrivit a- canism de cancerizare să ,
jore nesoluţionate, caro rilor creditoare să-şi San Marino a fost alcătuit cestora, exploziile ar pro poată acţiona in mod 1
afectează progresul ţări schimbe aotuala politică noul guvern, care cuprin n CIUDAD DE MEXICO. duce mai intîi o încălzire nociv. ^
momentană
planetei.
a
lor in curs do dezvoltare financiară, roducind do- de reprezentanţi ai parti - intr-o declaraţie făcută Calculele efectuate de cer O echipă din Boston a {
— a declarat secretarul bînzile, pentru a permite delor comunist şi demo- la Ciudad de Mexico, di cetătorii de la Academia publicat o lucrare in care i
general al O.N.U., Javier diminuarea datoriilor ţă crat-creştin. Programul gu rectorul general al Insti Americană de Ştiinţe con arată că a reuşit să izo- 1
Pere/ de Cucllar, în dis rilor color mai puţin dez vernamental enunţă ca tutului Interamerican de firmă această „vară nu leze o genă care este in- ^
activă în tumorile studiate i
cursul dc deschidere a lu voltate şi a încuraja ast sarcini prioritare moderni Cooperare pentru Agricul cleară". Explicaţia: canti la copii — osteosarcomul '
crărilor sesiunii Consiliu fel eforturile de progres zarea structurilor instituţii tură (I.I.C.A.), Martin Pi- tăţi enorme de vapori de şi retinoblastonul. Odată \
lui Economic Si Social economic şi social între lor statului, dezvoltarea neiro, a subliniat necesi apă se vor acumula in cu aceste lucrări, un intreg i
(ECOSOC) al Naţiunilor- prinse dc ţările din Afri relaţiilor ţării pe plan eu tatea ca statele occiden stratosieră şi vor forma un studiu pînă acum pur ge- i
Unite. ca şi America Patină. El ropean, căutarea de noi tale industrializate să-şi strat noros dens. La înaltă netic devine molecular, o- !
în rîndul acestor pro a apreciat că pentru so perspective în domeniile deschidă pieţele şi să a- altitudine, vaporii de apă ferind in primul rînd o mai l|
bleme — a arătat’vorbito luţionarea problemei da economic şi social, solu corde un tratament şi pre se vor cristaliza şi vor ab bună cunoaştere a reglării *
rul — se detaşează — prin toriilor externe este, de ţionarea problemelor tine ţuri echitabile produselor sorbi razele inlraroşii cal diviziunilor şi diierenţieri- ţ
gravitatea ci — cea a da asemenea, necesară creş retului, relatează agenţia exportate . de ţările în de degajate de pămint, for celulare. Este pretna- ţ
toriilor externe, unde nu terea susţinută a comer ANSA. curs de dezvoltare. pentru a le retransmite tur insă să ne gîndim la
s-au înregistrat progrese ţului internaţional. r r mmat / i din nou pe sol. Acest fe vreo metodă terapeutică ! \
nomen este denumit „efect
de seră". Durata căldurii avertizează „La Recherche". (
Există dc-acum porlre- REZULTATELE DRAMATICE ALE PRIMEI mani aflaţi în închisoare astfel produse va depinde
lul-robot al tânărului sub reprezentau 64 la sută de timpul în care această CU ANTIMATERIA
SPRE STELE ?
18 ani făcut de Consiliul ANCHETE NAŢIONALE , din totalul celor închişi. cuvertură noroasă va ră-
Naţional care se ocupă 15 la sută din totalul mine pe cer. La începutul secolului ’
de problemele minorilor, ÎN RÎNDUL TINERILOR ITALIENI minorelor se droghează,
în cadrul unei conferin 2023. în prezent, minorii ciclul obligatoriu fără iar 89 la sută dintre ele IZOLAREA viitor, vehiculele spaţiale \
ţe de presă, în prezenţa reprezintă 23,19 la sută să participe apoi la alto fac abuz de substanţe al PRIMEI ANTIONCOGENE americane vor avea motoa- i
ministrului Roşa Russo din totalul populaţiei Ita activităţi. Tot aproxima coolice. re de rachetă de 100 mi- i
Jervolino, Consiliul a co După cum relevă revista lioane de ori mai puter- 1
liei. Ce gîndesc, în ce tiv 300 000 de copiii între Nemulţumirea manifes nice decît cele actuale. ^
municat rezultatele pri cred, la ce aspiră aceşti 8 şi 14 ani sînt angajaţi tată în rîndul minorilor „La Recherche", anii 7975— Combustibilul acestor mo- i
mului raport referitor La tineri ? Cred în familie, ilegal în diferite activi se exprimă .şi prin nu 1985 au fost marcaţi de loare, considerate pînă in /
situaţia minorilor în Ita nu atît în cea în care tăţi. Tinerii între 14 şi mărul de sinucideri. în izolarea genelor celulare, prezent imposibil de reali- ţ
lia. Datele culese de trăiesc, ci în aceea pe 18 ani nu manifestă in privinţa tentativelor de similare cu genele purtate zat, il va reprezenta anti- i
G.E.S.P.E.S. (Centrul de care o vor forma. Se in teres pentru lectură: căr sinucidere, numărul fete de virusurile cancerigene, materia. J
studii politico, economi teresează dc politică fără ţile ocupă locul 14 în care au fost numite gene
ce, socialo) au necesitat ca totuşi să militeze. Pre cadrul cumpărăturilor fă lor este mai mare decît oncogene sau gene can Particulele subatomice )
18 luni de muncă intensă feră aite forme de aso cute de aceşti tineri; nici al băieţilor (77 la sută). ceroase. se contopesc prin ciocnire ^
cu opusul lor material, e- i
şi au fost prezentate de ciere: activităţi sportive citirea ziarelor nu are Băieţii, în schimb, duo In prezent, se ştie că liberînd energie pură, care !
preşedintele Consiliului şi pentru mediul încon prea mare succes. Pa ra la bun sfîr.şit tentativa aceste gene sînt indispen este de o sută de ori mai )
Naţional însărcinat cu jurător. dio, toţi aceşti tineri as de sinucidere. sabile unei vieţi celulare puternică decît forţele eli- 1
problemele minorilor, Atitudinea lor faţă de cultă doar muzică. O altă formă de pro normale. In schimb, cînd berate la fisiunea atomu- !
funcţionează anormal, ele
Francesco Spinelli. şcoală — de care tinerii Primul contact cu dro test a minorilor, deşi participă la mecanisme lui. După cum s-a arătat I
Care este totalul aces sînt nemulţumiţi — este gurile are loc între 15 şi mai puţin dramatică, complexe ce aduc o celulă in revista „Aviation Waok \
tor tineri ? Se pare că foarte critică: 89 la sută 18 ani. în 30 la sută din este fuga de acasă: în normală în stadiu de ce and Space Technology", i
13,5 milioane. în opt ani, dintre ei declară că şcoa totalul cazurilor este fo 1986 şi-au părăsit fami lulă canceroasă. Acestea „există antimalerlo, ştim ■
numărul tinerilor sub 18 la trebuie complet schim losită heroina, care con liile 3 432 de minori, iar nu sînt singurele gene im să o producem ş i s ă o
ani s-a redus cu 2 200 000 bată. Aproximativ 300 000 stituie şi cauza număru în primele luni ale anu plicate în apariţia cance conservăm, iar viitorul il .
şi se prevede o reducere de minori părăsesc şcoa lui mare de arestări. In lui 1987 — 2 214. („L’Uni- rului: de aproximativ un aparţine". I
mai maro pînă în anul la înainte de a termina 1986, minorii heroino- ta)".
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheon ea, Tiberiu Fstrate (redacto' şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tir cob
PiEDAGŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA t 2 709 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane) 11275, 12157, 11585. Telexi 72288, TŢPAFvUDii Tipografia Deva, str. 22(^112055; tir, 275.
4