Page 3 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 3
:24 • VINERI, 1 IULIE 198^ Pag. 3
Plenara Comitetului Central al
Sărbătorirea „Zilei învăţătorului"
„Avram
răştie,
în cadrul unei emoţionante manifestări prilejuite de
lancu"
Partidului Comunist Român „Ziua învăţătorului", ieri, la Petroşani a avut loc solem Brad, de matematică-fi-
nitatea acordării Diplomei de onoare pentru ocuparea zică „Decebal" Deva, Pe
de către Inspectoratul şcolar al judeţului Hunedoara a troşani, pedagogic Deva.
£"»Nfc CuYîntuI tovarăşului Ion Popa locului III pe ţară în întrecerea socialistă dintre inspec S-au alăturat 116 premii
toratele şcolare judeţene, organizată pe anul 1987 de şi menţiuni obţinute la
Mult iubite şi stimate că a forţelor de producţie, muncii faţă de politica Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului şi Uniunea Sindi concursurile pe meserii,
amplu ţi in- tovarăşe secretar general de sporire a venitului na externă a partidului şi sta catelor din învăţămînt, Ştiinţă, Cultură, Poligrafie, Presa evidenţilndu-se liceele
rogram pen- Nicolae Ceauşescu, ţional şi asigurarea, pe a- tului nostru, aprecierea şi Edituri. O răsplată bî.neme ritată, o caldă cinstire a industriale 1, 3, 4 Deva,
ionarea în- ceastă bază, a creşterii ni rolului şi contribuţiei de muncii celor peste 5 000 de cadre didactice hunedarene 1, 2 Hunedoara, Vulcan,
ituţi- Aplică Mult stimată tovarăşă velului de trai material şi terminante ale tovarăşului - educatori, învăţători, profesori, maiştri instructori, in Petroşani, 1 Lupeni, „A-
ri principii- Elena Ceauşescu. spiritual al întregului po Nicolae Ceauşescu la fun gineri din învăţămîntuf gimnazial şi liceal - pusă în vram lancu" Brad şl
sr 'ului eco- Stimaţi tovarăşi, por. damentarea, elaborarea şi slujba instruirii, formării tinerelor vlăstare ca oameni de Crişcior. Şi, ca un coro
ir -iar. Ren- Lucrările plenarei Co îndeplinesc o datorie de înfăptuirea acesteia. nădejde ai patriei noastre socialiste, a abnegaţiei şi dă lar, se adaugă locul al
producţiei mitetului Central, proble onoare de a aduce cele Slujind eu inepuizabilă ruirii cu care au acţionat pentru materializarea sarcini III-lea obţinut de către
• 20,45 mele suipuse dezbaterii re mai calde mulţumiri tova energie şi devotament pa lor stabilite de documentele de partid şî de stat. Inspectoratul şcolar ju
a fi cetâ- prezintă, prin întregul lor răşului Nicolae Ceauşescu, triotic interesele vitale deţean în întrecerea so
nâniei so- conţinut, o expresie eloc secretarul general al parti ale poporului român, cau Ieri, în întreaga ţară, zatorice de partid şi pq^- cialistă organizată pe
ngalia în ventă a grijii permanente dului, preşedintele Repu za edificării socialismului au fost omagiate fapte litico-educativc, în cuvîn- ţară.
ru • 21,00 a conducerii partidului şi blici! Socialiste România, şi comunismului în ţara le de muncă, activitatea tarea rostită la recenta Clipele înălţătoare pri
lial. Româ- statului nostru, personal pentru măsurile iniţiale noastră, a păcii şi cola plină die dăruire, de pri plenară a C.C. a] P.C.R. lejuite de „Ziua învăţă
•>- con- a tovarăşului Nicolae prin care, numai în jude borării internaţionale, to cepere şi abnegaţie a La adunările festive torului" au. fost întregi
nai’iie la Ceauşescu, cel mai iubit ţul nostru, 227 000 de oa varăşul Nicolae Ceauşescu slujitorilor şcolii româ au participat reprezen te de prezentarea Mesa
lumi a fiu al poporului român, meni ai muncii vor bene s-a afirmat in conştiinţa neşti, a celor care cu tanţi ai organelor loca jului de salut din partea
di • pentru creşterea bunăstă ficia de venituri suplimen omenirii ca personalitate migală şi pasiune, cu le de partid şi de stat, Biroului Comitetului ju
, linţilic. rii materiale şi spirituale tare anuale de peste 700 proeminentă a lumii con deplină responsabilitate ai organizaţiilor do co deţean de partid şi a
terie, via- a tuturor categoriilor de milioane lei, iar 58 000 temporane, l u p t ă t o r comunistă şi socială în pii şi tineret, de masă Comitetului Executiv al
.aureaţi ai oameni ai muncii, aplica pensionari de majorări în neobosit pentru promova vestesc valorile nepre şi obşteşti, ai întreprin Consiliului popular jude
naţional rea fermă a principiilor sumă de 120 milioane lei. rea destinderii, dezarmării, ţuite ale cunoaşterii, mo derilor patronatoare şi ţean, a Mesajului de sa
nâniei" în eticii şi echităţii socia securităţii şi înţelegerii delează personalitatea comitetelor cetăţeneşti lut din partea Ministe
cii uşoare liste. Preocupîndu-ne cu Insis între naţiuni. tinerilor spre a devent de părinţi, mii de cadre rului Educaţiei şi Invă-
pentru
jurnal • tenţă continuă a perfecţiona De la tribuna acestei demni oonstructori ai so didactice. ţămîntului, Comitetului
rea
activităţii
rea pro- Cu legitimă mîndrie, plenare — a spus în con cialismului şi comunis In anul şcolar 1987/ Central al U.T.C., a Con
comuniştii, toţi cei ce de organizare şi conduce mului, în perioada celei 1988, şcoala hunedorea- siliului U.A.S.C.R., Con
muncesc şi trăiesc în ju re, ca cerinţă de bază a tinuare vorbitorul — apro mai fertile etape din is nă a fost puternic racor siliului Naţional al Or
deţul Hunedoara vă adre etapei pe care o parcur băm întru totul scrisoarea toria patriei — „Epoca dată la marile solicitări ganizaţiei Pionierilor, Co
sează, mult iubite şi sti gem, prin creşterea rolu Comitetului Central al Nicolae Ceauşescu". Săr impuse de dezvoltarea mitetului Uniunii Sindi
mate tovarăşe secretar ge lui organizaţiilor de partid, Partidului Comunist Ro bătorirea „Zilei învăţă economico-socială a ju catelor din învăţămînt,
neral, cel mai fierbinte adunărilor generale şi mân adresată Comitetului torului" s-a desfăşurat, deţului, accentuîndu-se Ştiinţă, Cultură, Poli
In omagiu faţă de munca şi consiliilor oamenilor mun în acest an, în climatul legătura sa cu cerceta
U- Central al Partidului Mun grafic, Presă şi Edituri.
lupta revoluţionară pe ca cii în înfăptuirea sarcini citoresc Socialist Ungar, de puternică emulaţie in rea şi producţia. Bene In finalul adunărilor
re le consacraţi, cu neţăr lor economi co-sociale, pe în privinţa relaţiilor din care întregul popor, ficiind de o puternică festive au fost adresate
murită dăruire patriotică, primul semestru s-a obţi tre România şi Ungaria, strins unit în jurul parti bază materială, învăţă- C.C. al P.C.R., tovarăşului
triumfului idealurilor so nut o creştere a produc- dului, al secretarului său mîntul hunedorean s-a NICOLAE CEAUŞESCU,
(Flacara); cialismului şt comunismu ţiei-marfă cu peste 1 mi ca o expresie a politicii general, acţionează ne impus în plan naţional telegrame prin care ca
Unde eşti lui, Înălţării patriei pe liard lei faţă de perioada înţelepte a partidului şi abătut pentru transpu prin cîteva rezultate de drele didactice, expri-
îng); Tre- statului nostru de a cla
scriile I-n noi culmi de civilizaţie şi corespunzătoare a anului rifica toate problemele pe nerea în viaţă a sarci valoare. Revelatoare au mîndu-şi recunoştinţa
; Secretul' progres. trecut, întregul spor fiind nilor stabilite de Con fost în acest sens cele 53 pentru condiţiile deose
(Unirea) ; realizat pe seama creşteri’ calea tratativelor. gresul al XlII-lea şi Con premii şi menţiuni acor bite ce sînt create dez
(Cr’ir- Ingăduiţi-ne să folosim Totodată, respingem cu ferinţa Naţională ale date elevilor în concursu
şi acest. prilej spre a vă productivităţii muncii. Indignare faptul că şi în voltării învăţămîn tulul
4- exprima dumneavoastră, Analizînd munca desfă partidului, puternic sti rile pe discipline şcolare hunedorean, se angajea
10- prezent în Republica mulaţi de orientările şi unde s-au remarcat şco ză să nu precupeţească
1-11 mult stimată tovarăşă a- şurată în spiritul exigen Populară Ungară continuă sarcinile stabilite de tova lile nr. 2 Simeria, 3, 4, nici un efort pentru a
cademician doctor inginer ţelor cuprinse în tezele
se\ unele manifestări ostile răşul Nicolae Ceauşescu, 5, 7 Deva, 5, 7 Hune contribui, pe măsura e-
); U.„- Elena Ceauşescu, întreaga din aprilie, al sarcinilor la adresa ţării noastre şi cuprinse în Tezele din doara, 2 Haţeg, 1, 6 Pe xigenţelor documentelor
de fagi recunoştinţă pentru activi din expunerea la recenta aprilie, în expunerea la troşani, liceele industria de partid şi de stat, la
) : To- tatea de deosebită însem consfătuire cu activul şi cerem să se pună neîntîr- Consfătuirea cu activul
(Steaua ziat capăt acestei situaţii le nr. 2, 4 Deva, Petro formarea noii personali
Aş TlE: nătate în conducerea parti cadrele de bază din do profund dăunătoare rela şi cadrele de bază din şani, Petrila. nr. 2 Lu- tăţi umane în patria
r, s (Pa dului şi statului, în înfăp meniile muncii organiza domeniul muncii organi peni, „Aurel Vlaicu" O- noastră.
lul Nenie- ţiilor dintre două ţări So
3EOAGIU- tuirea programelor de torice şi politico-ideologi- cialiste.
ţii —■ se- dezvoltare economico-so- ce, rezultă că realizările
a de cul- Se constată că deşi s-au
G : Co- cială, pentru contribuţia' nu reflectă potenţialul de făcut atîtea insistenţe din
1 (Dacia); remarcabilă adusă la în care dispunem, că există
u rea de florirea ştiinţei, învăţă partea partidului nostru
f : Cuibul neajunsuri în stilul de pentru a se înceta acţiu
a de cul- mântului şi culturii româ muncă al organelor şi or
TA : J5ra. neşti. nile duşmănoase la adre Cînd conducerea unităţii nu se alia la datorie,
egas ganizaţiilor de partid, al sa României, chiar după
I Acum, cînd se împlinesc consiliilor oamenilor mun scrisoarea adresată de Co
23 de ani de la istoricul cii şi cadrelor de condu mitetul Central al Parti lucrările se desfăşoară la voia întîmplării
ion greş al IX-lea, care a cere în aplicarea prevede
’ în fruntea partidului rilor programelor priori dului Comunist Român au In noaptea de 28 spre 29 în soarele fierbinte al a- ogoare, şi felul cum se o-
continuat
ostile,
acţiunile
oieul nostru condu- tare, cu consecinţe direc- prin declaraţii ale unor iunie a plouat zdravăn, iar rniezii, cele şapte combine cupă conducerea cooperati
dimineaţa cerul mai era a-
- moment hotărî- • te asupra îndeplinirii sar oficialităţi, prin organiza coperit de nori. Dar mai stăteau înţepenite. Holda vei de organizarea şi coor
pocnea uşor în căldura to
tru destinul socia- cinilor de plan. rea de manifestări pu apoi a ieşit soarele. Se fă ridă. Controlăm spicele. E- donarea muncii. în vrem#
ce primii muncesc cu abne*
ia- atriei — România După ce s-a referit la blice. cuse mai bine de ora nouă rau coapte bine, uscate. Se gaţie, cu hotărî rea de 3
imaginea unei preocupările pentru recu cînd am ajuns la Şoimuş. putea secera din plin. Cei
5' P* Aş dori Să adresăm ru face toate lucrările la tim$
vor ţă> "ină dezvoltare, perarea restanţelor, înche gămintea Comitetului Po La sediul cooperativei l-am ce au lucrat la arat — adi şi de calitate — dovada
d oaie, ierea eu rezultate cîţ mai găsit pe Ovidiu Migea, in că mecanizatorii Petru Ga- elocventă fiind modul cum
.drcărl cu ■trie modernă, litic Executiv al Partidu
.rccvente real baza celor bune a planului pe acest lui Comunist Român de a ginerul şef al cooperativei. vrilă, Iosif Răbulea, Iulius se efectuează secerişul —,
să. Vînt rin ale ştiin- an şi pregătirea desfăşu Aurel Luea, preşedintele u- Magda, Vladimir Moraru, cu grija de a nu se pier*,
moderat mai examina dacă în această nităţii, era la Deva, la o Vasile Ifrim, Martin Andax de nici un bob — starea
tic. Tern ţei Ş-* , cu o agri- rării în condiţii superioa situaţie, de sfidare a tu şedinţă — ni s-a spus. şi Ludovic Şomfelean — au
ii mc v or stă înainta- re a sarcinilor anului vii şi evoluţia culturilor prâ-
io şi cultur turor normelor şi relaţii L-am rugat pe interlocutor sosit la faţa locului şi fă şitoare sînt foarte frumoa
•r cele tă. In perioadă, tor, vorbitorul a spus 1 lor dintre ţările socialis să ne prezinte stadiul in ceau ultimele reglări, gro- se la ora actuală —, con
27 şi 32
.-aţa, i/o- cea ma în înfăp- Vom pune accentul în te, mai poate funcţiona în care a ajuns secerişul or sau agregatele. Vasile Ifrim ducerea unităţii agricole
1 pe văi. tuiri di. a istorie continuare pe perfecţiona continuare, la Budapesta, zului, cea mai importantă a intrat primul în lan. A- din Şoimuş pluteşte în le
vremea, mult im iU patriei, rea muncii organizatorice Ambasada Republicii So lucrare a perioadei actuale. poi şi ceilalţi. Holda era targie şi indiferenţă în ul
i general judeţul h ase cialiste România. — Din cele 130 ha cu culcată aproape în totali tima vreme. Aurel Luca
i tompo- şi politico-ideologice, ridi orz, am strins pînă aseară tate, de aceea combinerii nu se ocupă de bunul mers
ă-a miaza, menea întregii ţari, a cu carea nivelului de conşti Este de datoria noastră, recolta de pe 70 ha. S-au au hotărît — singuri, de al treburilor! Afirmaţia
cădea a- noscut profunde prefaceri a fiecăruia, ca, atunci cînd
io. înso- inţă politică a oamenilor se lezează valorile supre balotat paiele pe 35 ha. Au oarece nici aici nu era ni pare a fi dură, dar nu este
:ări clcc- înnoitoare. Valoarea fon muncii, în tripla lor cali fost pregătite şi însămîn- meni din conducerea coo şi mai aducem în sprijinul
de grin- durilor fixe a depăşit 100 me ale ţării, să ne gîndim ţate cu culturi duble 30 ha. perativei — să taie holda ei cîteva argumente : La
Izolat a- tate de proprietari, pro la măsuri mult mai ferme.
vea ca- miliarde lei, s-au asigu ducători şi beneficiari, Inginerul şef al coopera într-o singură direcţie. Era Bejan, pe malul drept al
I. dcpă- rat peste 65 000 locuri de însufleţiţi de magistra tivei a rămas la sediu, ora 13 cînd au sosit Au Mureşului, porumbul şl
i/mp în mobilizarea lor exempla lele teze şi orientări cu continuînd să învîrtă nişte rel Luca şi Ovidiu Migea. varza sînt foarte îmburU»
c alocuri muncă, iar un număr de ră la înfăptuirea sarcini prinse în expunerile pro hîrtii, aşa că împreună cu S-a pierdut cel puţin o oră ienate, dar în ziua raidu
peste 95 000 de familii lor de plan. Vom desfăşu gramatice ale secretarului tovarăşul Jlie Lavu, prim- bună de lucru, în care se lui nostru n-am văzut pe
înrelc trei s-au mutat în apartamen ra o intensă muncă edu general al partidului, co secretar al Comitetului mu puteau secera circa trei nimeni la sapă. Unitatea
a îi căl- te şi case noi, demonstrînd
va riabil. cativă pentru ca oamenii muniştii, oamenii muncii nicipal Deva al P.C.R,, pri hectare. Iată, deci, cum are de recoltat mari supra
; tocătoare justeţea politicii partidului muncii să înţeleagă că de hunedoreni asigură con marul municipiului, am din cauza absenţei condu feţe ocupate cu borceag, lu
scara, şi statului de amplasare plecat spre locurile unde se cerii cooperativei de la cîr- cerna, fin ş.a. Participarea
r cădea echilibrată, armonioasă a rezultatele activităţii lor ducerea partidului, pe muncea. In tarlaua numi rna activităţii, lucrurile la coasă a oamenilor din
de, înso- depinde creşterea nivelu dumneavoastră, mult iu
ărl elee- industriei şi celorlalte ra tă „Intre ferme“, şapte merg la voia întîmplării. comună este însă anemică.
ul iţ'i'lot muri de activitate, lui de trai, că măsurile de bite şi stimate tovarăşe tractoare răsturnau brazde Aici aducem în atenţie o La rîndul său, inginerul
-a ca > adinei. In unele locuri în stare de lucruri ce nu-şi şef al unităţii, Ovidiu Mi
depăs.nd Propunerile privind ma majorare a retribuţiei tre Nicolae Ceauşescu, că nu
în timp jorarea retribuţiilor perso buie să determine o an vor precupeţi nici un e- să plugurile nu intrau su are deloc rostul şi locul în gea, trebuie să-şi îndepli
> la nto- ficient în sol şi rămîneau această perioadă de maxi nească cu mai multă răs
înd din nalului muncitor şi a pen gajare şi mai puternică a fort, îşi vor consacra cu paie deasupra. Nu era ni mă încordare a forţelor de pundere atribuţiile.
Tempera - Am evidenţiat aceste CÎ-
or fi cu- siilor, realizate pe baza forţelor şl energiilor crea dăruire revoluţionară în meni din cdnducerea coo pe ogoare. Se manifestă o
şl 23 de indicaţiilor şi orientărilor toare la înfăptuirea obiec treaga capacitate în vede perativei sLvegheze la ca evidentă discrepanţă între teva aspecte în intenţia de
maxime litatea lucrării. într-o altă modul cum se implică me a le pune în atenţia orga^
o grade, secretarului general ai tivelor construcţiei socia rea înfăptuirii fără pre tarla, mecanizatorul Horia canizatorii — la cei deja nizaţiilor de partid din S-
serviciu :
partidului nostru, tovară liste. get a marilor sarcini ce Cuteanu semăna porumb. citaţi îi adăugăm pe Ioan nitate, a comitetului comu
şul Nicolae Ceauşescu, sînt Vă rog să-mi permiteţi le revin din hotărîrile Singur. Nu-i vorbă, făcea Rad, Costel Vasiliu, Ionel nal de partid şi consiliului
popular — spre a interveni
' expresia caracterului şti să exprim şi cu acest pri Congresului al XlII-Iea şi treabă bună, dar asta nu Pugă, Vasile Leehinţan si în soluţionarea lor.
alţii — în buna desfăşu
justifica
absenţa
factorilor
inţific al politicii partidu lej adeziunea comunişti Conferinţei Naţionale ale de conducere de la nivelul rare a secerişului, a celor
lui de dezvoltare puterni lor, a tuturor oamenilor partidului, . cooperativei. lalte lucrări ce au loc pe TRAIAN BONDOR