Page 30 - Drumul_socialismului_1988_07

Paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 '

f

P o e m

N-ai să poţi să-mi iei Nici o fărîmă din rouă visului.
Nici o şoaptă din cele Clipa în care scriu
M44iA^ Ce le dăruiesc patriei E fără margini
Imaginea ţării din ochii mei
N-ai să poţi să-mi iei Se împlineşte cu fiecare iubire
Nici un fir de nisip Poemul scris în miez de patrie • 13,00 T
•Din cele ce le ţin E mai presus de toate. La sfirşit de
Fără teamă în palma deschisă. * Sub poa!
N-ai să poţi să-mi iei MIRON Ţ1C des... * Ga
animat * V'
tiţi... î Tecu
* La ora p
O activitate pusă în slujba fruntări *
vintelor. M'
educaţiei artistice „Cunoaştere — Eficientă — Acţiime“ • Balet in
compozitor,
teu, propun
De curînd, la Şcoala la educaţia artistică, es­ toare obţinute de poporul Sub acest titlu, în co­ Drept dovadă, redăm pra exigenţei elaborării in primă ai
populară de artă din De­ tetică, patriotică. Spre sa­ român în anii socialismu­ lecţia „Filosofie şi ştiin­ câteva din numeroasele şi .ştiinţifice, care trebuie să spun adie
va s-a încheiat cel de al tisfacţia noastră, şcoala a lui, cu precădere în peri­ ţă" a Editurii politice, a valoroasele contribuţii. ţină cont că: „Limbajul trări din h
doilea an de activitate (de reuşit să le stimuleze sen­ oada deschisă de Congre­ apărut un volum colectiv, .Astfel,- Victor Sălileanu, ştiinţei este diferit de cel ternaţionale
cînd această instituţie şi-a sibilitatea artistică, gra­ sul al IX-Iea al partidu­ — o lucrare de importan­ tratând despre „Dialectica comun... Gîndirea despre • Autograf
stabilit sediul în oraşul dul de receptare a actu­ lui. La realizarea sa au ţă deosebită prin informa­ şi critica antropologiilor", ştiinţă impune (autorizat) lexandru 1
reşedinţă de judeţ — n.n.). lui de cultură, contribuind ţia la zi pe care o conţine ţine să precizeze i „Numim un alt limbaj i un meta­ Săptămina
Conform tradiţiei, ta sfîr- în felul acesta la dezvol­ contribuit peste cincizeci asupra unor probleme şti­ pseudodialeotice abordări­ limbaj". 15,00 incHi.
şitul fiecărui an de stu­ tarea multilaterală a per­ de cursanţi din clasele de inţifice de actualitate. le de tip dogmatic şi con­ O problemă dintre cele gramului •
diu, instituţia prezintă sonalităţii lor, favorizîn- pian (profesori — Diana Coordonatorul volumu­ servator, care substituie mai actuale — „Creaţia jurnal • 1
pentru public un specta­ Breileanu, Mihaela Moisă), lui, universitarul ieşean autorităţii faptelor, autori­ ştiinţifică între logic şi ciclopedia:
col al elevilor săi, care au acordeon (profesori — Mir- Petru Ioan ne edifică, în tatea clasicilor", susţinînd istoric" şi-a însuşit-o Tra- şi tradiţie
astfel posibilitatea să-şi Şcoala populară cea Olteanu, Floria Dobfei, „Introducere", asupra ca­ o autentică dialectică. ian D. Stănciulescu, care şi supravie,
pună în valoare cunoştin­ Maria Petrescu), canto-mu- racterului şi finalităţii lu­ distinge două faze edifi­ universală ’
ţele, deprinderile dobindi- de artă Deva zică uşoară (prof. Maria­ catoare ale procesului de chideţi poa
Uî şi talentul. na Bele), canto-clasic (prof. crării, menţionând că i Note de lectura cunoaştere ştiinţifică : ,,a) Călătorie i.
„Spectacolul prezentat, Diana Breileanu), vioară „Dimensiunile impactului Faza interiorizării logico- Dunăre •
ne-a relatat tovarăşul Mir- du-le accesul larg Ia va­ (prof. Gheorghe Marines- dialectic asupra proble­ istorice, premergătoare ac­ artistic :
cea Bele, directorul şcolii lorile culturii noastre so­ cu), actorie (prof. Marcel melor fundamentale ale Aceeaşi finalitate, spre tului propriu-zis de crea­ Producţie c
şi al Centrului judeţean cialiste". Lapteş), suflători (prof. existenţei, cunoaşterii şl forma cea mai desăvîrşită ţie, cînd realul devine po­ din R.D. G.
de îndrumare a creaţiei Spectacolul prezentat în Adrian Huleţ). S-au înscris acţiunii ne dau dreptul să a metodei dialectice, o a- sibil de creat; b) Faza mieră tv. *
populare şi a mişcării ar­ sala de festivităţi a Pala­ cu evoluţii aplaudate identificăm o adevărată flăm şi în tratarea pro­ exteriorizării Iogico-istori- jurnal • 22,
tistice de masă, a scos in tului culturii a evi­ cursanţii Vlad Bordeanu, supramotodă, metodă a blemei i „Cuplajul dialec­ ce, prin care eul creator balet : „I
evidenţă că instituţia şi-a denţiat talentul interpre­ Oliviu Mihuţ, Cosmin Cră­ metodelor din filosofi® şi tic de recesivitate-rocipro- se identifică cu produsul Maurice R
creat un loc distinct în tativ, orientarea certă ciun (acordeon), Iuliu U- ştiinţe". Intr-adevăr, toate citate şi eficacitate siste­ creaţiei". în ansamblul pretează A
viaţa spirituală a munici­ spre promovarea în miş­ reche (pian), grupul vocal matică" de către Alexan­ studiului, T.D. Stăneiules- bat îl O
piului şi a întregului ju­ carea artistică de amatori de muzică uşoară, grupul problemele majore ale dru G. Partheniu şi cola­ cu a reuşit să schiţeze ne u. bucu
deţ. Ea a reunit şi pregă­ a unui repertoriu militant, de instrumentişti ai cla­ timpului sînt tratate prin boratorii săi, reţinînd ceea ce şi-a propus: „Un închiderea
tit 400 de cursanţi de di­ revoluţionar, capabil să eforturile reunite ale şti­ menţiunea : „Noi raportăm model logico-istoric al
verse vîrste, o bună parte pună în lumină senti­ sei de taragot, interpretul inţei şi filosof iei, în spi­ relaţia „adevărul este a- progresului creaţiei ştiin­
dintre; ei oameni ai mun­ mentele de dragoste pen­ de muzică populară la ritul materialismului dia­ decvarea lucrurilor cu in­
w
cii în unităţi economice tru pămîntul strămoşesc, mai multe instrumente lectic şi cu năzuinţa rea­ telectul” la corespondenţa ţifice, care să permită de­ Î^INEI
si instituţii, contribuind pentru împlinirile cuteză- Gheorghe Iftenie, recita- lizării metodei dialectice dialecticii subiective cu taşarea atît de viziunea
toarea Monica Enea ş.a. dialectica obiectivă". empirismului logic, cit şi DEVA: n
de-tratare a problemelor
Ne exprimăm convinge­ la nivelul exigent al ce­ Nu putem pierde din ve­ de cea a psihologismului lor (Patrii
rea că, la absolvire, aceşti rinţelor epocii dere că la realizarea va­ istorie ist". rai Ja dil'i,
HU:
DO A)
Volumul,
în
totalitatea
se
vor
tineri
(M
Ţara mea bune rezultate integra cu lorosului volum contribuie lui, se impune ca o lu­ mental Băi
în
mişca­
Ciulinii
şi două forţe ştiinţifice a-
rea artistică a judeţului, le judeţului nostru s Liviu crare ştiinţifică realizată dorn — II)
(F
tamilie
Morile care mă înconjoară contribuind la afirmarea Sofonea, fiu al Văii Jiu­ la nivel superior, de fo­ TROŞANi :
fac parte clin ţara mea. ei in ampla manifestare Tlberln Fazakas lui, fizician prestigios şi los atît cercetătorilor, cit Stimulul
Copacii care mă înconjoară — Festivalul muncii şi reuşiră 1V“. Traian Dinorel Stănciules- şi tuturor celor 'nlerosaţi sagerul ini
iembrie) ;
fac parte clin ţara mea. creaţiei „Cîntarea Româ­ cu, profesor din Deva. L. în cunoaşterea probleme­ Ml (Unir
Apele care mă înconjoară niei". Sofonea tratează : „Reflec­ lor şi gîndirii ştiinţifice Corsarul
fac parte clin ţara mea. ţii asupra logicii cercetă­ actuale. VULCAN :
T-Il
(Lucc
Munţii care mă înconjoară MINEI. BODEA rii fenomenalităţii fizice", NEA: Tot
fac parte clin ţara mea. ţlnînd să atenţioneze asu­ VICTOR ISAC (Minorul);
în
Dar dintre loate Recital (Mi
pitici
Cea mai înaltă fericire IÎICANl: (
mi-o dă ghidul :ronica plastică (Retezat);
că fac parte eşti, copi
roşie); O!
din tara mea. O DEPLINĂ MATURITATE ARTISTICĂ meţiii- —
BOGDAN TOMA, Oir* • r
elev, Tibeî iu Fazakas este, u- spectral lumina, combina­ na Jad
GEOAG1L
Şcoala generală nr. 1 Hunedoara lui Nemc
nul dintre merituoşii ar­ ţii repetate cromatic şi
tişti plastici hunedoreni, formal în logica stranie a cultură) :
da a 6-a
membri ai U.A.P. în ac­ unei viziuni proprii, Ts- Artista. '
tuala expoziţie, deschisă beri.u Fazakas contrazice lenii; CA
ANA BANCIU - ,,STEAUA LITORALULUI" la Casa ele cultură din Hu­ legile spaţiale, propune veneţian
nedoara, el prezintă pu­ proiecţii noi, aidoma unui tură): S
nul ştir
rcan, atît de divers ca li­ blicului 40 de izbutite lu­ calculator, unui computer II.IA: At
nie melodică, încărcat de crări grafice. îl regăsim „nărăvaş". Jocul lui este na).
o mare bogăţie de gene­ aici pe artist în ipostaza categoric al-inteligenţei şi
roase idei, purtătorul unui sa cea mai fertilă, probînd execuţiei de o infinită ri­
mesaj plin de omenie şi o deplină maturitate ar­ goare.
frumuseţe. Peste tot a în­ tistică. Obsedant, Fazakas suge­
călzit sufletele spectatori­ Prin intermediul tehni­ rează infinitul prin inter­
lor, înnobilîndu-le de sen­ cii op-art, acesta realizea­ mediul unor alternative Nu moi
timente de o mare gingă­ ză compoziţii sever arhi­ plastice, Viziuni multiple, tragerea
Extr.
şie. tecturale, criptografice, de transfigurări spontane, de- 79, 15, I
O influenţă aparte asu­ o mare minuţiozitate. Ne gradeuri uimitoare în per­ Extr.
pra formării Anei Baneiu este prilejuită o emoţie fecţiunea lor. Arta sa se 9, 30, -t,
Fond l
ca solistă de muzică popu­ estetică rece şi totuşi a- asociază cu ştiinţa. .Meta­ 707 512
lară au avut-o oamenii de cut resimţită. Spirit mate­ morfozele sale grafice sînt 146 209
pe Valea Alma.şului. care matic, al simetriei perfec­ ferestre spre lumină. tegoria
i-au fost şi primii dască.li te, impecabil transpusă 'in­
şi deopotrivă critici. 'De Ia forme ce par a cristaliza • E U G E N E V U
aceştia a auzit cântece,
strigături, poveşti, îritîm- lV £
plări de demult. Au fost
Juriul celei de a 18-a e- primii care au aplaudat-o. Film pentru copii, CRONICA FILMULUI mul muzicii rock li se a- Ponţi
diţii a concursului „StrjiUia Do aceea, solista s-a stră­ dar nu numai pentru ei, daugă sarea şi piperul vo­ perutui
ca o u
litoralului" a atribuit Pre­ duit să- le reprezinte cu „Egreta de fildeş" este o „EGRETA DE FILDEŞ" ioşiei muzicii semnate de de val
miul I şi Trofeul „Steaua cinste cîntecele, vorba, foaijte sugestivă excursie compozitorul Dan Creimer- vremer
dă,
ci
litoralului" interpretei de portul. în repertoriul oi, de cinematografică imaginată măre frumuseţe, al Văii reşti. Ei sînt ! Clau- man. Multe dintre cînte- mai i)
muzică populară Ana B in­ o deosebită apreciere s-au de scenaristul Radu Anos­ Oltului, a vestigiilor isto­ diu Marin, Bogdan Tree- cele acestei expediţii sînt şi din
ciţi, muncitoare la Tipo­ bucurat cîntecele „De n-ar te Petrescu. filmată cu rice întilnile pe itinerar, roiu, Bealrice Cristea, Bog- posibile şlagăre ale muzi­ condiţ
grafia din Deva. Premiul avea nime-n lume". „Eu prospeţime şi căldură de dar şi a grandioaselor pre­ gan Carp, Sorin Lazăr, cii pentru copii. ploaie
I r l/ Sr
venea să confirme locuri­ mă duc, mă duc", „Dra- operatorul Aurel ICostra- zenţe industriale contem­ Miihai Voicu, Mihaela Du­ Filmul de vacanţă îşi
le fruntaşe obţinute la gu-mi în sat să joc", „Mă kiewicz şi dirijată cu şti­ porane. mitru şi alţii. Profesorul găseşte .prin „Egreta de
festivalurile-coneurs in- dusei de dimineaţă" ş.a. inţa măsurii bine alese de Filmul povesteşte acce­ lor însoţitor este interpre- fildeş" . tonul, şi tonusul
terjucîeţene „Cîntecele Tan­ Cu astfel de melodii, Ana regizorul Gheorghe Naghi, sibil şi cu haz peripeţiile tat cu o notă aparte de potrivit. Prin reţeta sa
cului" de la Cîmpeni, „Ţa­ Baticiu s-a impus între so­ cel care ne-a obişnuit cu de vacanţă ale pionierilor simpatie şi participare de bine echilibrată, avînd în
ră nouă, cântec nou" de liştii judeţului nostru, „alarme în deltă" sau cu expediţionari şi îşi găseş­ către actorul Ovidiu Mol- compoziţie. tenşiune voio­
la Vaslui, „Floare de pe contribuind la transmite­ „fii ai munţilor". Expedi­ te cu uşurinţă drumul dovan, şi ei un bun prie­ şie, rîs, dans, şi duioşie,
Bărăgan" de la Slobozia, rea unei creaţii de excep­ ţia pionierească a echipa­ spre ţelul propus — tro- ten al copiilor, regizorul Gheorghe Naghi
„Florile Ceahlăului" de la ţie a folclorului acestor jului „Cutezanţa", pe plu­ feul simpatiei spectatori­ Spectaculoaselor filmări îşi reconfirmă vocaţia de
Piatra Neamţ, Buzău, Mo- meleaguri. ta „Cutezanţa", prilejuieş­ lor. Punctul său forte îl pe apă, sub apă, din bun realizator al celei mai
neasa unde s-a dovedit o te autorilor o emoţionan­ constituie însă copiii, sin­ elicopter, cu aparatul i dificile categorii de filme,
i:
merituoasă mesageră a .ein- IOAN COTOI, tă trecere în revistă a ceri, proaspeţi, dezin­ răsturnat împreună cu cel cu copii şi pentru c&p .
tecului popular hunerio- corespondent spectacolului natural de volţi, cuceritor de fi­ pluta sau trepidînd in rit­ GHEORGHE POGAN