Page 32 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 32
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 531 • SÎMBĂTĂ, 9 IULIE 1988
Pag. 4
Raportul secretarului general al O.N.U. DE LA COMISIA JUDEŢEANĂ
M WASHINGTON.
privind perspectivele economiei mondiale Statele Unite au efectuat DE FOTBAL
o nouă explozie nucleară
pînă în anul 2000 subterană pe poligonul din în urma omologării re — Câştigătoare a seriei
NAŢIUNILE U-NITK fi Experţii consideră că la statul Nevada. Experienţa, zultatelor. jocurilor dispUr a li-a „Valea Jiului"' osie
(Agerpros) — . L a sediul baza acestei situaţii — re efectuată in scopuri milita •talc în ediţia 1987—1988 a echipa Preparatorul Pe-
din New York nl Naţiuni latează agenţia TASS — gg TUNIS. - Preşedinte re, a produs o mişcare competiţiilor în organizat triţa; ,
lor Unite a fost dat publi se află încetinirea ritmu le Tunisiei,' Zine El Abi- seismică de 5,6 grade pe rea proprie a Comisiei ju — Retrogradează in .cam
cităţi' raportul secretaru rilor de creştere econo dine Ben Aii, a avut, la scara Richter, care s-a re deţene de fotbal Hune pionatul local echipele
lui generat al O.N.U. pri mică a ţărilor dezvoltate, Tunis, o întrevedere cu simţit şi la Las Vegas, la doara, s-au stabilit urmă Voinţa Petroşani .şi Trico
vind perspectivele econo instabilitatea pieţelor in Yasser Arafat, preşedintele peste 160 kilometri de e- toarele: tajul Petroşani.' ■
miei mondiale pînă in ternaţionale şi incertitudi Comitetului Executiv al picentru, informează agen — Câştigătoarea seriei — Echipele E.G.C.L. Că-
anul 2000. elaborat dc un nile privind modalităţile Organizaţiei pefitru Eli ţiile de presă. I- seniori a Campionatului lan .şi Preparatorul Petri-
grup de experţi ai orga şi termenele de reglemen berarea Palestinei - in judeţean este echipa Re la sînt condiţionate pen
nizaţiei mondiale. Docu tare a datoriilor externe. formează agenţiile KUNA ■ MOSCOVA. - Potrivit tezatul Haţeg, care., dumi tru promovarea în seria I,
mentul relevă că, în an Conform prognozelor e- şi China Nouă. într-o de datelor telemetrice, siste nică va susţine meciul re de următoarele clauze:
samblu, in anii ’80 dez misc ele experţii O.N.U., claraţie făcută după con mele de bord şi aparatu tur al barajului pentru o deţinerea, unui teren
voltarea economiei mon în ţările dezvoltate cu e- vorbiri, Yasser Arafat a a- • ra ştiinţifică instalate la promovarea în divizia G, .. propriu,’d.e„joc 'şi . nu -îm-
diale, cu excepţia unor conomie de piaţă, în anii rătat că au fost discutate bordul staţiei interplaneta la Caransebeş, cu formaţia .-prii,mutat; ori închiriat ®
ţări asiatice, s-a încetinit, •’90 creşterea industrială problema palestiniană sub re „Phobos-1", lansată lâ locală Foresta (în tur a . în cazul cînd cîşţi'gătoarca
iar decalajul dintre ţările va fi 2,5—3 la sutăf în toate aspectele ei, situa 7 iulie în U.R.S.S., func fost 2—0 pentru Reteza . seriei I nu cîştigă şi „ba
cele mai bogate şi cele timp ce în ţările socialis ţia din teritoriile ocupate ţionează normal. In greu tul); • - rajul" de promovare în
mai sărace s-a adîncit. şi cea a taberelor de re tate de 6 220 kg, staţia — Retrogradează în, se Divizia G. intre E.G.C.L.
Pentru majoritatea ţărilor te raia de creştere econo fugiaţi palestinieni din a fost plasată pe traiecto ria a If-a echipa Minorul . şi Preparatorul se vor or
în curs de dezvoltare, pe mică va atinge 4 la sută. Liban. ria care o va duce spre Măgura din comuna Pui; ganiză jocuri de baraj,
rioada de referinţă s-a în America Latină şi în Marte de o rachetă „Pro — Echipele Rapid Si- . tur-retur, şi numai câşti
caracterizai prin scăderea Africa, dezvoltarea rapor ■ LISABONA. - Intr-un ton" cu patru trepte. meria-Triaj, Mureşul Geoa- gătoarea barajului va avea
venitului pe locuitor şi comunicat dat publicităţii giu, Voinţa Ilia şi Minerul drept de participare în se
prin reducerea nivelului tată la locuitor va fi cu la Lisabona, P.C. Portughez H PARIS. - La Paris Măgura Pui vor fi penali ria I;
de trai. totul nesemnificativă. şi-a exprimat protestul s-au încheiat lucrările re zate în viitorul campionat, — Se' declară cLştigătoa-
faţă de deznaţionalizarea uniunii miniştrilor pentru 1988—1989, cu câte două ’ re ă seriei l-juniori, echi
încheierea reuniunii Comitetului ministerial unor mari întreprinderi şi probleme sociale din cele puncte, întrucît nu au pa Minerul Teliuc. Câşti
permanent pentru colaborare economică bănci de stat. Deznaţio 24 de ţări membre ale realizat baremul de punc gătoare ale seriei a Il-a
nalizarea sectorului de Organizaţiei pentru Coo taj obligatoriu pentru se „Valea Mureş; ului" şi a
al mişcării de nealiniere stat a| economiei, relevă perare şi Dezvoltare Eco ria I; 11-a „Valea Jiului" sînt de
TI ARARE 8 (Agerpros) reglementare trainică şi comunicatul, subminează nomică (O.E.C.D.). în co — Câştigătoarea seriei a clarate Mecanizatorul Sînt-
— La 'Harare' s-au înche concertată a problemei da bazele democraţiei, pune municatul final, partici II- a „Valea Mureşului" ancirci şi Preparatorul Po-
iat" lucrările reuniunii Co toriilor, în cadrul unei . în pericol independenţa, panţii îşi exprimă îngrijo este echipa E.G.C.L., Că- trila ;
mitetului ministerial per : strategii integrate şi orien naţională şi capacitatea rarea faţă de nivelul înalt lan; — Sc declară câştigătoa
manent pentru colaborare tate spre dezvoltare, aşa ţării de a se apăra de al şomajului şi de preţul — Retrogradează din se re a Cupei „Tudor Paras-
economică al mişcării de cum s-a convenit" la cea expansiunea economică ridicat al asistenţei medi ria a Il-a „Valea Mureşu chiva", ediţia .1987—1988.
nealiniere, la care ou fost de-a Vil-a sesiune a externă. lui" în campionatele loca echipa de copii (13—14
reprezentate 101 ţări, atît U.N.C.T.A.D. cale în ţările occidentale le echipele: Cerna Cristur ani) Mureşul Explorări
nealiniate, cit şi alte sta Documentul relevă, tot g| MANAGUA. - Un industrializate. Se fac, de şi Unirea Zam; Deva.
te în curs de dezvoltare. odată, necesitatea elimină marş al păcii a fost ini asemenea, referiri la creş
Declaraţia finală adoptată rii protecţionişmului co ţiat în Nicaragua, cu par terea sărăciei, care cu PE S C U R T
de participanţi subliniază mercial, accesului mai li ticiparea veteranilor, ur- prinde pături tot mai largi
necesitatea reactivării con ber ăl produselor din Sud mînd ca la 9 iulie ei să-şi de oameni. Documentul GENEVA 8 (Agerpres). (deţinătoarea trofeului),
vorbirilor dintre ţările în pe pieţele din. Nord, sta continue demonstraţia în lansează un apel guverne — Uniunea Europeană dc Waregem, Aberdeen, Gi-
curs dc dezvoltare şi sta bilizării preţurilor la ma favoarea păcii şi în Mexic lor şi factorilor de decizie Fotbal (U.E.F.A.) a stabi rondins Bordeaux, Roma,
tele industrializate occi teriile prime, opririi flu — transmite agenţia Nueva să găsească modalităţi lit capii de serie în vede Internazionale, Juventus
dentale în cadrul dialogu-. xului de capital din Sud, Nicaragua. corespunzătoare de solu rea tragerii la sorţi a cu Torino, Ajax Amsterdam.
tui Nord-Sud, fără dc ca către Nord. A fost pus în în aceeaşi zi, în 55 de ţionare a numeroaselor pelor europene, operaţiu Benfica Lisabona, Dukla
re nu pot fi soluţionate evidenţă, . de . asemenea, oraşe din S.U.A. vor avea probleme de ordin social ne cc va avea loc marţi. Praga.
problemele economico ma . imperativul unui ţrarişfer, Ioc mitinguri de solidari ale statelor O.E.C.D. 12 iulie, la Geneva. ★
jore ale omenirii.. • sporit de capital şi teh tate cu Nicaragua, în în „Cupa Campionilor VARŞOVIA 8 (Ager
pres). — Turneul interna
în . cadrul reuniunii . o nologie spre ţările în curs cursul cărora demonstran Europeni", printre de favori ţional de şah, desfăşurat
comunicaţi
forul
ţii
atenţie deosebită a fost de dezvoltare şi al. iniţie ţii vor reclama încetarea fotbalistic continental fi în localitatea poloneză
acordată problemei creş rii de reforme corespun ajutoarelor acordate de gurează şi campioana Slensk, cu participarea a
terii datoriei externe a zătoare în ,sistemul finan S.U.A. forţelor mercenare României, Steaua Bucu 100 jucători din 0 ţări, a
ţărilor în curs dc dezvol ciar şi monetar interna antisantidi nişte „contras". reşti, alături do Real Ma revenit maestrului ceho
tare. Documentul cere o ţional.
drid, Werder Bremen, Ra slovac Iaroşlav Zeman —
pid Viena, F. G. Bruges, cu 8 puncte, urmat de
F.C. Porto, I.F.K. Goteborg Emil Dlujak (Polonia) —
şi deţinătoarea trofeului, 7,5 puncte, Dragan Ko-
Peste 26 000 de că ei sînt marginalizaţi, să fio masivul transfer mă ce reprezintă apro P.S.V. Eindhoven. De ase levski (Iugoslavia) — 7
excluşi, nebenefdciind de de resurse financiare ximativ jumătate din
şomeri Ia Bonn un loc de muncă. Nici spre exterior în contul produsul naţional brut menea, în „Cupa Cupelor" puncte etc.
fost
-k
„Fiţi fericiţi că nu sîn- Rainer Schmitz nu gă serviciului la datoria sa cumulat al acestor state Dinamo Bucureşti de a serie, SOFIA 8 (Agerpres). —
desemnată
cap
tcţi şomeri !". Cel caro seşte un loc de muncă. externă, se arată în stu şi peste dublul venituri împreună cu F.C. Barce ln ziua a doua a turneu
spune acest lucru ştie „Mă simt ca o pasăre diul menţionat. lor lor do pe urma ex lona, F.C. Malines (câşti lui internaţional do bas
despre ce vorbeşte — moartă. Simt că se dă- în ceea ce priveşte A- porturilor. gătoarea ediţiei preceden chet pentru junioare de
este pentru a doua oară rîmă casa peste mine şi frioa, se semnalează per te), Anderiecht, Dundee la Ruse, echipa României
cînd ajunge în această muntele de note de plată sistenţa, în 1987, a unei „Alcoolismul în United. Panathinaikos. a întrecut cu scorul de
situat Rainer Schnv'tz devine tot mai mare". situaţii economice difici 59—51 (după prelungiri)
tocnu,: pleacă în această (Agenţia ADN). le datorate, în principal, R.F. Germania" Iată capii de serie din formaţia Cehoslovaciei,
zi roci şi ploioasă dc la unor pieţe restrânse pen Creşterea numărului „Cupa U.E.F.A." : Atlctico într-un alt joc, Bulgaria
Lokomotive
Leip-
Madrid,
oficiul pentru forţele de Sporirea datoriilor tru produsele de export greşelilor profesionale, zig, Bayern Munchen, F.C.
muncă d.n Bonn. Tre ale ţărilor continentului lipsa de concentrare, scă Koln, Bayer Leverkusen a dispus cu 73—61 (37—39)
de Iugoslavia.
buie din nou să dea la externe — frînă şi problemelor generate derea randamentului, ac
pedale 'timp de o oră în dezvoltarea de datoria externă a a- cidentele — acestea sînt
pentru a ajunge acasă. cestora. Statele africane unele dintre consecinţe
Fireşte, a merge eu bi ţărilor sărace nu au putut face faţă le nefaste ale alcoolis
cicleta pe ploaie nu este Creşterea „Inexorabilă" angajamentelor privind mului.
deloc plăcut, î-n schimb a serviciului datoriei cx- rambursarea serviciului Cifrele refleetîmd con
este ieftin. Pentru că tînă- sumul de alcool în RF.
rul dc 25 dc ani nu-şimai Germania au atins nive
poate permite prea mari DIN P R E S A S T R Ă I N Ă luri îngrijorătoare: vest- BACTERII cestea se îmbolnăvesc şi
cheltuieli — un bilet de germanii beau intr-un an CONTRA G1NDACI pier în 48 de ore.
tramvai sau dc autobuz 145 litri de bere, plus DUPĂ 121 DE ANI
costă la Bonn 2,4 mărci terne va constitui, în la datoria externă, ceea 25 litri de vin, plus şase O cercetătoare de la U-
— deoarece pînă cînd va 1988, obstacolul principal ce a determinat , repro- l'iltri de băuturi tari per niversitatea din Tamiland in cadrul unei solemni
primi ajutorul do şomaj, în calea creşterii econo gramări, acumularea de persoană (cifre din 1985). (India) a descoperit o tăţi care s-a desfăşurat la
care do altfel este insu miilor naţionale ale ma datorii externe adiţiona Media a fost însă calcu bacterie care ucide toate Tunja, capitala provinciei
ficient, vor trece circa jorităţii ţărilor din Ame le şi întârzierea plăţilor lată ţinîndu-se seama de speciile de gin daci, dar columbiene Boyaca, a a-
patru săptămâni. rica Latină şi Africa — către instituţiile finan ansamblul populaţiei R.F. este absolut nevătămătoa vut loc ceremonia semnă
Zidar calificat, Rainer estimează un studiu al ciare internaţionale — Germania, adică inclusiv re pentru alte vietăţi. Des rii Tratatului... de pace în
este unul dintre cei O.N.U. privind economia relevă studiul. copiii. coperirea are o mare im tre provincia respectivă şi...
peste 26 000 de şomeri mondială în acest an, ci Documentul evidenţia în 1987, circa 1,8 mi Belgia. Ce a determinat
înregistraţi oficial la o- tat de agenţia IPS. Po ză necesitatea ca o so lioane vest-germani erau portanţă practică, intrucit acest „act diplomatic" ?
ficiul pentru tortele de trivit documentului, ma luţie la această problemă consideraţi alcoolici. Mai gîndacii - fiind purtătorii Aiiindu-se, in anul 1867,
muncă dc la Bonn. Peste joritatea economiilor la- să antreneze reducerea mult, un studiu recent microbilor mai multor boli la studii in Belgia, condu
G 400 dintre aceştia nu tino-americane au înre imediată şi pe termen al Ministerului Sănătăţii - devin treptat imuni faţă cătorul statulpi Boyaca a
au un loc de muncă de gistrat o situaţie „preca lung a obligaţiilor legate relevă că 12 milioane de de toate preparatele chi declarat acestei ţări „răz-
mai mult de un an. în ră" în 1987, cînd s-au ob de serviciul datoriei ex cetăţeni vest-germani mice care'' s-au utilizat poi perpetuu". Motivul: t
timp ce capitala federală ţinut sporuri perceptibi terne, menţionând că vo consumă băuturi alcoo de-a lungul timpului pen se refuzase căsătoria cu o
a R.F.G. se pregăteşte le ale venitului pe locui lumul total al datoriilor lice la locul de muncă, tru distrugerea lor. fată belgiană pe care o
pentru jubileul de 2000 tor doar în Columbia, ţărilor în curs de dez iar în cazul multora a- Preparatul se adaugă iubea. Statul Boyaca a in
de ani, mulţi dintre ei Chile, Peru şi Uruguay. voltare a fost, la finele ceasta se petrece în fie la diferite resturi de ali trat ulterior în componen
nu sîirt preocupaţi decît Perspectiva pentru aceas anului trecut, de peste care zî... (Le Drapeau ţa Columbiei, dar - ofi
dc ziua de mîine. Pentru tă regiune va continua 1 000 miliarde dolari, su Rouge). mente lăsate in tocuri cia/ - starea de belige-
frecventate de insecte, a- ranţă nu încetase.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbii, Ion Ciocleî, Dumitru Gheonea, Tiberiu fstrate (redacta şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicofae Tîrcob I 41083 1
1,
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Ţela Ioanei 11275, 12157, 11085. Telex i 72288. TIPARUL} Tipografia Deva, str, ?3 August, or. 275.