Page 33 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 33
Cinstire hărniciei oamenilor muncii
© Sporirea continuă a bazei de materii prime -
■ obiectiv esenţial al întregului colectiv
C I A L I S M U L CARIERA MINIERĂ VETEL-MINTIA :
• Locul III în întrecerea socialista pe 1987
O R G M , A l C O M I T E T U L U I J U D E Ţ E A N H U N E D O A R A A l P C .
• Distinsă cu „Ordinul Muncii” clasa a lll-a
I t l S I L I U L U I P O P U I A R J U D E Ţ E A N
Ieri, 9 iulie 1988, a avut Au fost prezenţi repre ,,Diploma de onoare" şi
loc adunarea festivă a re zentanţi ai organelor ju „Steagul roşu" de unitate
prezentanţilor oamenilor deţean şi municipal de fruntaşă pe ramură, dis
Anul XL, nr. 9 532 DUMINICĂ, 10 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani muncii de la Cariera mi partid şi de stat, ai unor tincţii meritate pe deplin
nieră Voţel-Minlia, harnic organizaţii de masă şi ob de harnicul colectiv.
colectiv care s-a situat pe şteşti, ai forurilor tutela Au luat cuvîntul, în
locul trei în întrecerea so re şi ai Consiliului Cen continuare, tovarăşii: ing.
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU cialistă pe ţară desfăşu Sindicatelor din România. Gherasim Felea, şeful Sec
tral al Uniunii Generale a
rată in anul trecut între
unităţile de profil din ţa Adunarea festivă a fost torului minier Vorţa-Veţel,
ing. lacob Jitea, şeful Sec
A EFECTUAT 0 VIZITĂ DE LUCRU IN UNITĂTI ră, fiind distins cu „Ordi deschisă de tovarăşul loan torului minier Boiţa-Haţeg,
nul Muncii", clasa a lll-a.
Mateş, preşedintele comi
în cadrul adunării, colec tetului sindicatului din u- ing. Ileana Gican, adjunc
tul şefului Brigăzii de pro
AGRICOLE DIN JUDEŢUL CONSTANTA tivului de mineri şi prepa nitate. ducţie Mintia, minerul An
ratori i s-a înmînat „Di
ploma de onoare" şi Activitatea desfăşurată gliei Nan, şef de echipă
T o"v a r ă ş u 1 Nicolae lui Constanţa, realizările pentru strângerea la timp „Steagul roşu" de unitate în anul trecut şi prima la Vorţa, maistrul spe
Ceauşescu, secretar gene din acest an alo oameni şi fără pierderi a recoltei, fruntaşă pe ramură. jumătate a lui 1988 a fost cialist Francisc Szekely,
ral al Partidului Comu lor muncii din Consiliul pentru obţinerea unor pro în sala de festivităţi a prezentată de tovarăşul preşedintele comitetului sin
nist Român, preşedintele unic agroindustrial -de stat ducţii tot meii mari, o dată carierei s-au aflat mineri inginer Ionel Lazăr, direc dicatului de la Sectorul
Republicii Socialiste Ro şi cooperatist, din între cu urarea de noi 'succese şi preparatori fruntaşi in torul carierei miniere. minier Troiţa
mânia, a efectuat,, în prinderea agricolă de stat în muncă, dle multă 'sănă activitatea desfăşurată in Tovarăşul Constantin'
cursul dimineţii de sâmbă şi Cooperativa agricolă de tate şi fericire. anul trecut, reprezentanţi Loznianu, din partea Co MARIN NEGOIŢA
tă, o vizită de lucru în producţie Cobadin ale că Aprecierile şi îndemnu ai Centralei minereurilor mitetului Uniunii Sindica
unităţi agricole din con ror recolte au sporit an rile secretarului general Deva şi ai unor unităţi telor din Ramuro Mine,
silii unice agroindustriale de an. al partidului au fost pri colaboratoare de pe raza Petrol, Geologie şi Ener
de stat şi cooperatiste ale Un loc important în ca mite cu vie satisfacţie dc municipiului Deva. gie Electrică a inmînat (Continuare in pog o 2-a)
judeţului Constanţa. drul dialogului secretaru locuitorii din Cobadin, de
Diatogul secretarului ge lui general al partidului toţi cei prezenţi.
neral al partidului cu lu cu factorii de răspundere 'Dialogul de lucru al se IMlii
crătorii ogoarelor consiăn- prezenţi a fost acordat cretarului general al parti
fcene a prilejuit o analiză acţiunii de sistematizare a dului eu specialiştii şi lu
cuprinzătoare a modului localităţilor judeţului şi de crătorii ogoarelor din ju
în care se acţionează în organizare a unităţilor te deţul Constanţa a conti
această perioadă de vîrf ri torial-adminis tra ti vo, a nuat la Cooperativa Agri
i a activităţii din agricul consiliilor unice şi a uni colă de Producţie Top rai-
tură pentru strângerea şi tăţilor economice, sociale sar,
depozitarea, într-un timp şi -culturale din comune.
cît mai scurt şi fără pier Primul-secretar al comi A fost 'examinată sta
deri, a cerealelor păioase, tetului judeţean de partid rea de vegetaţie a unor
culturi comparative de po
îndeosebi a griului, exe a prezentat, cu ajutorul rumb, s'foelă-de-zahăr şi
cutarea la termenele op unei hărţi, stadiul acestei
time a lucrărilor de între acţiuni, soluţiile adoptate soia, ■ apreciind u-se eâ
ţinere a celorlalte culturi în vederea traducerii în plantele s-au dezvoltat bi
de cea mai mare impor viaţă a orientărilor şi in ne, ceea cc demonstrează
tanţă în aprovizionarea dicaţiilor secretarului ge că lucrările de întreţine
populaţiei cu produse a- neral al partidului privind re au fost executate la
igroalimentare, pentru rea organizarea cît mai. raţio •timp şi de calitate. S-a
relevat că modul cum se
lizarea producţiilor vege nală a consiliilor unice, Aspect din timpul festivi taţii.
tale şi animaliere stabili ţinîndu-se scama do profi prezintă plantele, densita
te pentru acest an, a obi lul activităţii, de căile de tea culturilor dau garan Foto NICOLAE GHEORGH1U
ectivelor şi sarcinilor noii comunicaţii, de perspecti ţia obţinerii unor recolte
revoluţii agrare. vele de dezvoltare econo- mari.
în acelaşi timp, au .fost mico-socială a localităţi La încheierea vizite-, to :
examinate aspecte impor lor. în acest cadru au fost varăşul Nicolae Ceauşescu '"CAMPANIA AGISCOm M VAftĂ
tante privind aplicarea examinate, pe o machetă, a apreciat că starea cui
programului de sistemati soluţiile privind dezvolta lurilor dc grîu, porumb
zare teritorială şi, în ca rea localităţii Cobadin. in sfeclă-de-zahăr şi soia eslc
drul acestuia, organizarea vederea transformării ei bună. Dc asemenea, reali In flux continuu ia strîngerea paielor,
judicioasă a consiliilor u- într-un centru agroindus zările la orz sîn-t bune.
nicc agroindustriale, dez trial modern. în discuţia Subliniind că sini condiţii
voltarea lor continuă, cre cu primarul comunei, cu ca în acest an Cooperati pregătirea terenului şi semănatul
area de centre agroindus ceilalţi reprezentanţi ai va Agricolă de Producţie
triale puternice, care să organelor locale dc partid Topraisar să poată obţine,
concentreze unităţi agri şi de stat, tovarăşul pe baza rezultatelor, înal culturilor duble!
cole de stat şi cooperatis Nicolac Ceauşescu a făcut tul titlu de „Erou al Noii
te, industriale, ale micii o seamă de recomandări Revoluţii Agrare". tova
industrii, să dispună de o pentru amplasarea raţio răşul Nicolae Ceauşescu Odată încheiat recolta au fost semăn ale 30 de tic — sublinia Antonie
reţea modernă de institu nală a obiectivelor agro i-a felicitat şi a adresat tul orzului pe toate cele hectare. Pera, inginerul şef al un>-
ţii şcolare, de ocrotire a industriale prevăzute a agricultorilor, tuturor lo 100 ha, la C.A.P. Geoagiu S-n declanşat si reeol Lăţii — paiele sînt balo
sănătăţii, de servicii către spori puterea economică a cuitorilor comunei urarea s-a intensificat activitatea tarea eoreandruRii masă tate ele pe 70 ha. Astăzi
populaţie, oferind astfel localităţii. în acelaşi timp, dc a obţine recolte tot mai dc strângere şi depozitare verde, care era transpor mecan i za ionii Josif Pono-
condiţii cît mai bune de secretarul general al parti bogate, muliă -sănătate şi a paielor, lucrări care sc tat imediat ta „Plafar" O ra-n şi 'Ghoorghe Suc in au
muncă şi de viaţă tuturor dului a subliniat impor fericire. execută în flux cu pre răşlic. în .cultura dc* co- intrat cu presele pe ul
locuitorilor. tanţa ce .trebuie acordată Pretutindeni, pe parcur gătirea terenului şi însă- reawdti’u i-tiVn întâlnit ‘pe tima parcelă de 10 ha. 'A-
Grija permanentă a se construcţiei unităţilor de sul vizitei, care a avut un mînţatul culturilor duble. mecănlzatorti Torni Mthăî- vtwn -o formaţie puternică
cretarului general al parti învăţămînt, cultură şi o- pronunţat caracter de lu Vineri, dc pildă, mecani Isu'Ta TWâSkrWd chmbinsi. d'c tcw-ipcraf ori, -condTisă -cio
!
dului pentru buna orga crotire socială, asigurării ciu, tovarăşul Nicolae. zatorii Traian Giurgiu, Act riffn iŞcrisaii , 'c u rom or - ,preşc*cHn'te te 'îTn ilăţîi. Iwm
1
nizare a muncii, pentru unei reţele cît mai largi •Ceauşescu a fost intim pi foan Rtisu şi Teodor Olea, t'rte *ş'i ipc iwglnera Doina/ 'fiacru. care rtcţicfticază -zil
aplicarea tehnologiilor şti de servicii către populaţie, uat ou multă însufleţire cu presele, se aflau ta nic la transportul ba t«li-
ţ
!
inţifice celor mai înainta corespunzător cerinţelor u. dc lucrătorii ogoarelor, ca balotatul paielor -iar o e- ‘lor din câmp şl 4a rea’h-
:
te, marile investiţii aloca nui trai civilizat. re au exprimat bucuria dc chi'pă de cooperatori, co C.U.A.S.C. zaîea -şir dl or. Au reuşit
te de stat — judeţul Con In continuare, tovarăşul a se reînlîln-i cu conducă ordonaţi dc brigadiera Ele să elibereze -de pale o su
stanţa dispunînd astăzi de Nicolae Ceauşescu a fost torul iubi! al partidului şi na Spân. le încărcaţi în Oeocigi u prafaţă ţie -40 ha, 'pe care
un puternic sistem de iri invitat să viziteze sole statului, profunda lor re cuplurile de remorci con mecanizatorii Ticnituri in
gaţii — dau roadele aş cultivate cu grîu, floarea- cunoştinţă pentru preocu duse de Petru Dudău şi •Gărăâuţ. Aflam Pali -şa Ni
teptate. soarclui, porumb şi in a- parea statornică a secre Nicolae Murgii, a.şezîndu- Buflei, şefa fermei vegeta colac Sândcscu au şi 'pre
Primul punct înscris pe parţinînd întreprinderii a. tarului general al partidu le în şire, în depozitul le. „Am în trai doar isc gătit terenul şi au însă-
itinerarul acestei noi vi gricole dc stat şi Coope lui ca înfăţişarea aşezări furajer. Ni sc precizează parcelele amete plantele au mâ-uţai-o cu porumb iu
zite de lucru a fost co rativei agricole dc pro lor dobrogene, a întregii că au fost eliberate de âat în floare, recoTtîndu-lo cultură dublă"
muna Cobadin. ducţie Cobadin. ţări să devină tot mai fru paie 60 ha ■operativ ţi Tivrmchi-k* be Remarcăm şi aici beţi
La coborîrea din elicop Adresîndu-se numeroşi moasă. ca viaţa tuturor S-a intrat operativ cu neficiarului". vi ta tea bună din ferma
ter, pe un teren din ve- lor lucrători ai ogoarelor cetăţenilor patriei să fie plugurile şi discurile la O activitate rodnică se legumicolă. Sub îndruma
oi.nătalea comunei, tova aflaţi de faţă, secretarul tot mai prosperă. pregătitul patului germi desfăşoară şi în grădina rea permanentă a Dorinei
răşul Nicolac Ceauşescu a general al partidului a ară Cadrele de conducere de nativ şi la' semănatul cul de legume, unde sc recol Cârăban. economista fer
fost întîmpinat de tovară tat că i-au făcut o impre la nivelul judeţului, far- turilor duble, l-am întâl ta .ceapa şi varza timpu mei, o parte din lucră
şii Mihai Marina, prim- sie bună culturile de grîu, torii de răspundere din u- nit la datorie pe mecani rie. Sc acorda atenţia cu toarele din echipa condu
secretar al Comitetului porumb, floarea-soarelul şi nităţile vizitate, specialiş zatorii Florin şi Dorul venită, în aceste zile ca să dc Jana Krumeş şi
judeţean Constanţa al de in, ceea ce demonstrea tii prezenţi la această a- Rînzar, Vasilc Cosmaru niculare, irigării culturi mecanizatorul Mircen Ma
P.C.U., Gheorgho David, ză că, atunci cînd se a- naliză nu adresat tovară şi Emil Pojoni. Ei se stră lor, două aripi de ploaie nia plantau varza de
ministrul agriculturii, de plică în mod corespunză şului Nicolac Ceauşescu duiau să execute o lucra fiind permanent în func toamnă. Altele recoltau
reprezentanţi ai organelor tor cuceririle tehnico-şti- cele mai calde mulţumiri re do cca mai bună cali ţiune. varza timpurie şi guliile
locale de partid şi de stat. inţifice, se obţin recolte pentru vizită, pentru ori tate. Pe terenul pregătit Şi la C.A.P. Aurel Vlai- Celălalt mecanizator loan
Tovarăşului Nicolae bogate, Felicilîndu-i pen entările şi' indicaţiile pri grădinăreşte, loan Ruda ru toate forţele erau mo Putu ca. asigura buna fene-
Ceăuşescu i-au fost pre tru aceste rezultate, to mite, asigurându-1 că vor încorpora sămînţa in sol. bilizate la siriusul paie
zentate date şi cifre sem varăşul Nicolae Ceauşescu acţiona cu toată fermita loan Rob. inginerul şef al lor şi semănatul culturi MIRCEA LEPADATU
nificative privind dezvol le-a adresat îndemnul de tea pentru traduci» ea lor unităţii, caro supraveghea lor duble, precum şi în
tarea agriculturii judeţu a acţiona, în continuare, în viaţă. aceste lucrări, arăta că grădinile de legume. „Prac- (Continuare in pag o 2 a)