Page 37 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 37
'■?V o ^ .
%,■ ■>, z>
wm
m m m paielor şi semănatul cuiturifor succesive
Duminică, activitate rodnică la strînsul
cu
Hotărîţi
să
execute în
cu, inginerul şef al uni
vindroveru 1, la recoltatul
timp cît mai scurt lucră
Vasile
tăţii,
mecanizatorii
borceagului,
rile aferente acestei peri
lucrare
Amăriucăi, Nicolae Na.sla
se afla, de asemenea, în
oade pe ogoare, coopera a muncit duminică, care donaţi de Ioan Mnnoles-
O R G A N A L C O M I T E T U L U I J U D E Ţ E A N H U N E D O A R A A l P X . Cu bune rezultate s-a (cu presele), Petru Mezel,
prag de finalizare.
torii, mecanizatorii şi spe
Vasile Olarii (cu pluguri*-
cialiştii din C.U.A.S.C. Be-
A I C O I U S I t i u m m u ; p u L A R J 1) C E T E A I J riu, mobilizaţi de orga acţionat la transportul din le), Ioan Ciontă, Alexan
nele şi organizaţiile de cîmp şi punerea la adă dru Rusii (cu discurile) şi
partid, au muncit şi du post a finului. împreună Dumitru Moldovan (cu
minică cu hărnicie la cu mecanizatorii Vasile semănătoarea) lucrau în
Anul XL, nr. 9 533 MARŢI, 12 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani flux la eliberatul terenu
strînsul şi depozitatul pa Dumitru, Ioan Pascu şi
ielor de pe ultimele su formaţia de cooperatori lui de paie, pregătitul pa
prafeţe de unde orzul a care încărcau trifolienele tului germinativ şi semă
A • ' _ fost secerat, pregătitul te în două platforme, au par natul porumbului în cul
In întreaga activitate economico-socialâ renului şi semănatul cul ticipat la strînsul finului tură dublă. Au fost pre
pentru
gătite
semănat
turilor succesive. Astfel, şi două echipe dc oameni peste 30 de hectare iar
la C.A.P. Orăştie, unde sămînţa a fost încorporată
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL - — preciza -Dorin Bibola- C.U.A.S.C. BERIU în sol pe 15 ha.
ru, inginerul şef al uni
S-a acţionat cu spor şi
NICOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII tăţii — paiele au fost la recoltatul şi transpor
strînse de pe toate cele
tul din cîmp a nutreţuri
50 de hectare prevăzute, ai muncii de la întreprin lor de pe fîneţele natura
$1 FAPTEI REVOLUŢIONARE duminică forţele mecanice derile „Chimica" şi „Me le. Mecanizatorii Ioan Ru-
şi umane erau mobilizate
canica" veniţi în spriji
la pregătitul patului ger nul unităţii agricole. A- su şi Petru Ignn, împreu
nă cu o echipă de coope
minativ. recoltatul nutre vram Ignat, preşedintele ratori au fost cei care au
Modernizarea—izvorul noii forfe ţurilor pentru furaje, cooperativei, care coordo ridicat, duminică,- la 180
transportul finului în ba
na direct această lucrare,
tone cantitate de fin de
za furajeră şi la lucrările era mulţumit de sprijinul pozitată.
a capacităţilor de producţie din legumicultura. primit, menţionînd că au le două unităţi, cît şi în
Mai subliniem că în ce
fost depozitate în fînare
Se aflau cu plugurile şi
discurile în brazdă meca 250 tone de fibroase de celelalte din Consiliul u-
Una dintre indicaţiile an de an în întrecerea so şurăm depinde în bună nizatorii Gheorghe Tat, bună calitate. nic agroindustrial Beriu
de mare importanţă for cialistă pe combinat con măsură derularea fluentă Vasile Adam şi Ioan Fu- Mai subliniem că în gră s-au încheiat pregătirile
mulate de secretarul ge stituie o acţiune impor a proceselor tehnologice lea. ,,Practic — continuă dina de legume, o altă e- pentru declanşarea seceri
neral al partidului, tova tantă, menită să dea viaţă din celelalte secţii şi uzi inginerul şef — se pregă chipă de lucrători de la şului griului. Combinele
răşul Ni colac Ceau.şescu, sarcinilor stabilite de Con ne ale combinatului. Con tesc pentru semănat ulti I.M.O. şi „Chimica", îndru au fost duse la marginea
în magistrala expunere gresul al XlII-Ica şi Con ştienţi de această înaltă mele suprafeţe din cele maţi de Petru Cătănici, lanurilor .şi specialiştii din
la şedinţa Comitetului Po ferinţa Naţională ale parti răspundere, comuniştii, de pe care am recoltat şeful fermei, au asigurat unităţi verifică zilnic gra
litie Executiv al C.C. al dului, orientărilor şi indi ceilalţi membri ai colecti orzul. Pînă acum am reu udarea, cu ajutorul a două dul de coacere şi starea
P.C.R. din 29 aprilie a c. caţiilor formulate de so- vului nostru se străduiesc şit să încorporăm în sol aripi de ploaie, a culturi de umiditate a griului, a.ş-
— şi accentuată în cuvîn- crelarul general al parti să dea o viaţă nouă uti sămînţa de porumb şi lor de varză. teptînd momentul prietnie
tări-le rostite la marele fo dului, tovarăşul Nicolae floarea soarelui pe 26 hec Şi la C.A.P. Căstău s-a pentru a începe bătălia
rum al democraţiei noas Ceauşescu. Cum aţi con lajelor şi instalaţiilor în tare şi să plantăm legume muncit, duminică, cu hăr plinii.
tre muncitoreşti, revolu ceput, cum realizaţi acest funcţiune, adică să le con pe cinci hectare". nicie şi bine organizat pe
fere
dimensiuni superioa
ţionare şi la recenta ple program '! re dc eficienţă. Mecanizatorul Ioan Iezan mai multe fronturi. Coor MIRCEA LEPĂDATU
nară a C.C. al P.C.lt. —
se referă la necesitatea Redacţia: Să ne refe
trecerii, cu toată fermita Dezbatere rim, succint, la cîtevn din
tea, la aplicarea în prac tre acţiunile înscrise în
tică a măsurilor cuprinse organizată la Uzina acest program.
în programele de organi nr. 1 —cocsochimică Nicolae Stăncioiu: Ac
zare şi modernizare a a C.S. Hunedoara tualul sistem de dozare a
producţiei. Pe această te şarjei, cel cu mese rotati
mă am organizat o dezba ve, este depăşit de exigen
tere la Uzina nr. 1 — eoe- ţele ce se pun în privinţa
sochimicâ a Combinatului Andrei Petresc: Am por calităţii cocsului. Am lua!
siderurgic Hunedoara, Ia nit de Ia nevoia dc a ţine măsura de a introduce do
care au participat tovară pasul cu ritmul accelerat zarea gravimetrică. prin
şii: Andrei Petresc, secre de dezvoltare a întregii punerea în funcţiune a in
tarul comitetului ele economii româneşti. Un stalaţiei automate de do
partid, ing. Nicolae Stăn- noi, în.tr-o uzină care îşi zare finală a şarjei. în-
cioiu, şeful secţiei repa înscrie pe „răbojul" acti tr-o primă etapă — anul
vităţii peste trei decenii
raţii, sing. Vichente Şer- 1988 —, vom monta şi da
ban, şef secţie schimb coc de funcţionare, moderni în exploatare trei astfel
sificare, maistrul princi zarea proceselor de pro de dozatoare. Acum, tine
pal Iacob Rus, şeful ducţie s-a impus ca o con rii specialişti ing. Doru
schimbului „C" cocsifica diţie absolut necesară pen Petrescu şi sing. Marin
re, img. Emanoil Moţ, şe tru utilizarea în continua Xanef îşi dovedesc price
ful atelierului energetic şi re a acestei importante perea la executarea lucră
ing. Io-an Stoica, şeful a- capacităţi, la parametri rilor aferente acţionărilor
telierului întreţinere me înalţi de productivitate şi electrice şi reglajelor rne-
canică. eficienţă. N-am omis nici
Redacţia: Iniţierea aces Taptul că uzina noastră se Dezbolere organizată de
tui vast program de orga află la începutul fluxului MIRCEA DIACONU l'loiie d»n perioada anteri oară au favorizat şi o abundentă dezvoltare a buruieni
nizare şi. modernizare aici. de producere a metalului lor în culturi. Mobilizînd toa te forţele din instituţii şi şcoli, cadrele de conducere din
oraşul Haţeg au reuşit ca prin acţiuni eşalonate pe cî teva zile să elibereze cultura
intr-o uzină eu rezultate şi, deci, de rezuhatele ac de cartofi a C.A.P. din localitate de ,,sufocarea* buruienilor.
constant bune. fruntaşă tivităţii pe care o desfă (Continuore in pag a 2-a)
Străpungerea galeriei magistrale de transport
Duminică, 10 iulie a.c„ cum se cunoaşte, de pu re pe noua magistrală sub au efectuat săparea gale
am primit la redacţie o ţin timp a avut loc transla terană". riei din cele două sensuri.
importantă veste din Va ţia unui puţ de extracţie Amănunte tehnice in Unul dintre multele avan
lea Jiului : la I.M. Valea - o adevărată premieră plus despre această lucra taje ale galeriei : pînă la
de Brazi a avut loc stră tehnică în mineritul româ re de prestigiu am prim t cel mai îndepărtat loc de
pungerea galeriei magis nesc. Iar acum sîntem în din partea tovarăşului in muncă, minerii noştri f aCi
trale de transport subte măsură să raportăm secre- giner Mihai Oprişa, şeful acum, o jumătate de oră,
ran. Tovarăşul Petru Fă in loc de o oră cit se fă
gaş, secretarul comitetu O NOUĂ PREMIERĂ TEHNICĂ cea înainte.
lui de partid al întreprin Evacuarea sterilului, in
derii, care ne-a telefonat LA I.M. VALEA DE BRAZI troducerea materialelor şi
imediat după ce a avut a oamenilor în subteran
loc evenimentul tehnic tarului general al parti sectorului I al I.M. Valea se făcea prin puţul nr. 5.
respectiv, a ţinut să adau dului, tovarăşul Nicolae de Brazi : „Magistrala a Din ziua de 15 iulie a.c.
ge : „In ampla bătălie pe Ceauşescu, această nouă început să fie săpată, si pentru aceasta vor fi fo
care o poartă toate colec realizare tehnică - ma multan, din două sensur : losite căile proprii de ac
tivele minereşti, sub con gistrala de transport sub dinspre puţul nr. 5 al I.M ces - puţul auxiliar nr. 1.
r
ducerea organelor şi orga teran - care face cinste Uricani şi puţul auxilia- După montarea benzilo
nizaţiilor de partid, pen harnicului nostru colectiv. n-r. 1 a! unităţii noastre. de transport pe toată lun
tru creşterea continuă o Este o lucrare care des Duminică, la ora 10, a a- gimea galeriei respective,
producţiei de cărbune, oa congestionează activitatea vut ioc ultima puşcătură de 2 500 m, cărbunele va
menii din unitatea noastră celorlalte unităţi miniere uşoară prin care s-a pro fi extras şi expediat la
au înscris rezultate de din zona, îndeosebi în ce dus străpungerea galeriei. preparaţie prin puţul cu
muncă valoroase şi fapte priveşte extracţia şi eva Aşa s-au întîlnit şi cele schip al întreprinderii noas
întreprinderea chimica Or ăşiie. De 1G ani în secţia minereşti de prestigiu. Da cuarea cărbunelui la pre- două brigăzi conduse de tre".
sculărie, lucrînd cu pricepere şi hărnicie la maşina de pre
lucrat prin coordonate, Elena Poenaru şi-a cîştigat stima că mă refer numai la a- paraţie, aceasta din urmă minerii Gheorghe Cercel
întregului colectiv de aici. cest an, pot a'ăta că, aşa executîndu-se in cont'-nuo- si Vasile Haţegan, care MARIN NEGOITÂ
Foto NICOLAE GHEORGHIU