Page 38 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 533?
°cig. 2
Localnicii erau fami în care am simţit talen
liarizaţi cu manifestarea tul de condeier ai profe
pe care şcoala o organiza sorului do limba şi lite
în fiecare vară. De aceea ratura română Claris:)
Rujoiu, directorul şcolii).
şi această ediţie a „Fes
« I : w £Vj BUfTE DE TOVARĂŞUL BGOLAE «M P V; vniWi tivalului de muzică popu Prezentaţi de învăţătoa H VKNITUK
v&
lară" a făcut ca sala de rele F.ufrosina Daniay şi SURA. Asociaţi
ZVf» AL Ilip» Şl FAPTEI iE¥i.IlfISÎIĂSE spectacole a Clubului Cornelia Ştefan, copiii mica 4 rco-
do la 15 o.vii na
muncitoresc din Aninoa-. au evoluat rând pe rînd ră cu o su pro fi'
sa să devină neîncăpă — unii timid, alţii dezin mp. sînt culti\
toare pentru mţilţimei volt, stimulaţi de aplau le, roşii, ardei
na în prezent
de copii, părinţi, bunici zele spectatorilor — în realizate prin •
Educarea revoluţionară a tuturor lucrătorilor — armonios şi profesori dornic' de a prezenţa unui juriu com rea produselor
la 80 000 Ici. U.
fi martorii unei autenti petent şi exigent. Spec re cultivate în
ce întâlniri cii folclorul tacolul a fost întregit de prin ardei, roş
şi
coregrafice
românesc.
momente
Iniţiativa
or
îmbinată cu realizarea sarcinilor economice ganizării unei astfel de muzicale deosebit de a- pepeni galbeni
De aceste culţi
cupa cu multă
manifestări aparţine în trăgătoare — dansurile ciozilaie Nicola»
Cooperativa do produc veşte producţia industriei şase luni este de 112,1 !a precum şi aie secţiilor de văţătoarelor de la Şcoa „Momîrlănesc" (el. III —
ţie, achiziţii şi desfacerea mici, cifrele de plan ţin sută, cu o depăşire valori croitorie mică-serie, con la generală din Aninoa- IV), „Petele de la Că-
mărfurilor din Orăştie este seama de dotarea noas că do 771 000 lei. De ase dus de Cornelia Cornea, sa. „Valea Jiului are un pîlna" (clasa a II l-a), so
una dintre cele mai mari tră, de materiile prime lo menea, la prestările de laboratorului de răcori specific aparte, aici vin liştii instrumentişti {mu i Relevi?
mereu oameni ai muncii zicuţă)- Dan Brescan şi
unităţi de acest fel din cale. După această punere servicii pentru populaţie toare (Cezar Cireş), secţiei din multe zone ale ţării. Marinei Hazu. povestito
judeţ. Dar nu mărimea în temă, mai vreau să ne-afn depăşit planul cu de zugravi-vopsilori (Ro
o
20,00
cooperativei, ci realizările arăt că în acest an am 152 000 Ici, iar la recupe manii Condratc), care şi-au Ne-am zis că c bine să rul artistic Rodica Mun- o 20,20 Timp
tcanu (într-o interpreta
folclo
facem
cunoscut
constant bune obţinute în realizat lună de lună prin rare ambalaje şi materia adus o mare contribuţie la rul din acele zone — de re de excepţie a poves timp în agricu
ultimii ani ne-au făcut să cipalii indicatori ai pla le refolosibile cu 7.5 la realizarea planului.
la .cântec pînă la port şi tirii „La scăldat"), iar
poposim în mijlocul aces nului, fapt ce face ca a- sută. Raportîndu-ne însă ac joc. O asemenea mani invitata de onoare, so ceriş 88 - zii
ve în bătălia p
tui colectiv, să-i aflăm cum, la semestru, să con Principalul nostru indi tivitatea la cerinţele ce se festare este şi un auten lista do muzică popu
preocupările, rezultatele statăm cu satisfacţie chiar cator, desfacerea mărfuri pun în faţa noastră, la coltă • 20,40
muncii şi gîndurile de şi o depăşire substanţială. lor, a fost îndeplinit în orientările şi sarcinile for tic detector de valori. lară Tea Fodor. şi-a sus- înaltă datorie
v ii tor. — Să concretizăm. proporţie de 103,4 la sută, mulate do secretarul ge viitorul naţiuni
•— Vă rugăm, tovarăşe — Voi începe cu sarci cu o contribuţie mai ma neral al partidului, tovn- Seară de bale
preşedinte al cooperativei, nile privind achiziţiile. Pe re participând sectoarele răşul Nicolae Ceau.şescu. pentru Telejurnal «t
ing. Aurel Doboş, să ne şase luni procentul de rea de alimentaţie publică şi în expunerile şi cuvîntă- chiderea prOgi
prezentaţi situaţia realiză lizare este de 136,2 la su mărfuri industriale. rile rostite la şedinţele
rii principalilor indicatori lă, cu o depăşire valorică Ar mai fi de adăugat că Comitetului Politic Execu durabile aie folclorului românesc
ai planului pe primul se de 243 000 lei. Legat de pe şase luni ne-am depă tiv al C.C. al P.C.R., în
mestru al anului. acest indicator este expor şit planul, la total, cu 5,6 forumurile democraţiei
— Planul nostru de pro tul, pe care, în aceeaşi pe milioane Ici şi nc-am rea noastre muncitoreşti re din care şcoala îşi con ţinut repertoriul în rit
ducţie, achiziţii şi desfa rioadă, l-am realizat în lizat beneficiul planificat voluţionare si recent la stituie formaţiile artis mul insuflaţilor şi conti I )i :V A : Cursa
cere a mărfurilor pc acest proporţie de 112,7 la sută. în volum de (simplă co plenara C.C. al P.C.R., tre tice, interpreţii de mu nuu al aplauzelor spec (Patria); Cer «
an — desigur, eşdlonat pe Produsele pe care le achi incidenţă do cifră) 5,6 nr- buie să spun că nu sin tem zică populară. Această a tatorilor. naşi (Arta); IJ
luni, trimestre şi semestre ziţionăm, din care facem lioane lei. pe deplin mulţumiţi de opta ediţie — ne spune Momentul ' luminării II A: A doua
(Mod* ' — A,
— este dimensionat potri şi export, sînt într-o ga — Intr-adevăr, realiză rezultatele obţinute, ele înv. Magdalena Farago — premiilor aişi igălorilor păca Mo den
vit necesităţilor de apro mă sortimentală largă, de rile sînt bune şi colecti putinei fi mai mari, de are ca invitată de onoa ediţiei a opta a „Festi Regim cin te cel
vizionare a populaţiei cu la iepuri de casă, la ouă vul dumneavoastră se poa faptul că mai avem multe re pe îndrăgita solistă valului muzicii populare" căra); PKTROŞ
cari pe comori
mărfuri industriale şi ali şi miere de albine, de la te mîndri cu ele. do făcut pentru educarea de muzică populară Ica Camelia Prata. Manuela Totul se plătc?
mentare, dar şi posibilită fructe, la plante furajere, — Doresc să subliniez m spirit revoluţionar a Fodor, fiică şi soţie de Stan (locul I). Lăcră iembrie); răpi!
ţilor pe care le au cetă do la produse agricole, la că întregul nostru colectiv lucrătorilor noştri. Pentru miner, de aici din Ani- mioara Sabău (II), Cris- lui Pelerin (Uni
ţenii oraşului de a livra, melci etc. Condiţia prin depune eforturi pentru că, trebuie să recunoaş noasa, care de peste trei lina Bogdan (III). Ionela l’KNJ: lnspec
armă (Cuitur.
prin achiziţii, o gamă lar cipală este calitatea. realizarea sarcinilor în tem, mai întîlnim la uni' decenii duce pe scenele Rafira (IV), Adrian Albu C A N: Corsarii
gă de produse agricole la în ce priveşte producţia credinţate. Sub îndruma lucrători lipsă de solici Văii Jiului şi ale ţării (V), Izabcla Bula (VI) — farul): 1.0 NR/
fondul de stat şi do auto- industriei mici, procentul rea organizaţiei de partid, tudine faţă de cumpără frumuseţea folclorului a fosl la fel le cald şi şlep (Minerii
NO A.SA: Moda
aprovizionarc. în ce pri de realizare a planului pe uimind exemplul .comuniş tori, discuţii neprincipiale, românesc". emoţionant ca întreaga (Muncitoresc);
tilor, numeroase colective respingerea unor propu în ediţia a opta a manifestare artistică în Planeta Kln Z;
de unităţi se evidenţiază. neri menite să perfecţio festivalului au fost se care dragostea şi rîvna iii le I-ir :
HKAl): Plano!
Modernizarea — prin rezultatele ce le ob neze activitatea noastră. lecţionaţi concurenţi din Învăţătoarelor Elena M,i- Za — ’ile I
Do aceea, organizaţia de
muncă. Amintesc
ţin în
clasele i —1V: Ionela Ua- racu, Gizela Nngy, Di-
roşie)oRAŞ'J
aici colectivele unităţilor partid, consiliul de con fira, Daniela llaring. dina lîotgros, Magdalena tamentul (Pat
va iubirii
alimentare din Micro 2.
izvorul noii forţe gară şi nr. 19, conduse de ducere al cooperativei, or şi Angelica Sabău, Camelia Farago, /oiţa Prisccarn. (;i:0.\(îllJ-BAl
ganizaţiile
femei
do
(ul fără cap
Piaţa, Daniel Petri, Ni- Cornelia Ştefan. F.ufro
lucrătorii gestionari Gheor- U.T.C, cu toţii ne-am u- cuşor Miel. Manuela Al- sina Bnniuy, Dorina Pre cultură); IIA'|
(Urmare din pag. 1) punzătoare a gazului ne ghe Chira, Sofia Crainic nit eforturile pentru per dea, Mihaela Cliitoiu. ta. a conducerii şcolii au va acolo su
cesar obţinerii diverselor şi Maria Doncea, ale ma fecţionarea activităţii de Cristina Bogdan, Lumi fost pe deplin răsplătite boşi o (Dacia)
Tu pac Aniaru
van iac în vederea începe subproduse chimice şi, im gazinului general nr. 1 (E~ înfăptuire a sarcinilor ce niţa Bălăeţ, Alin Gurâ- Pentru că manifestarea Dulcea sevă
rii probelor la dozatoarele plicit, o creştere a gradu- lena Doica), librăriei ne revin din hotărîrilf multă, Nicuşor Dan, A- s-a constitui: îut: o no :â (Casa de cu
de la silozurile nr. 1, 2 .lui de recuperare a aces „loan Du’dai Deleanu" Congresului al XllI-lea şi drian .\lbu. Radu Stan, şi elocventă mărturie a MURI A: 1.5 rU
i i i le 1-11
şi 8. tora din gazul de cocs (Doina Czepeni), ale ra Conferinţei Naţionale ale Ixabdla Bula, Lâcrămioa- dorinţei cadrelor didac II.IA: Castane
Vichente Şerban: Pentru brut. ioanelor de cosmetică şi partidului. Prin desfăşura sa Sabău. Mâriuca Ma- tico de ,i comunica e- mina).
a mai cîştiga o bătălie pe Redacţia: Ce rol revine tricotaje din magazinul rea permanentă şi eficien cavei, Monica Vereş, moţionai cu coi pe care
frontul calităţii cocsului organizării producţiei şi a „Palia", conduse de Maria tă a unei intense activi Manuela Stan. Ediţia îi formează pentru mii-
metalurgic, în perspectiva muncii în demersurile Stana şi Ana Ilea, ale res tăţi de educare revoluţio din acest an a debutai ne, de a-i apropia de ._*WI
anilor următori vizăm au pentru înregistrarea unui taurantelor „Mioriţa" (Ke- nară a întregului nostru cu o emoţionantă pledoa valorile durabile ale fol
tomatizarea şi conducerea salt calitativ în întreaga mus Dara), „Izvorul rece" personal, dorim să elimi rie privind frumuseţea clorului românesc, de a
prin microprocesor a do activitate desfăşurată ? (Radu Florea), „Dacia" năm • neajunsurile ce le folclorul ui românesc, me deschide largi porţi spre
zării şi predozării şarje Iacob Rus: Experienţa (Nicolae Şu.şman), ale co mai avem si să ne reali sajul său înălţător şi cultură şi artă lVnlru a/.i
lor. în uzină activează spe acumulată dovedeşte că fetăriilor „Central" şi „Li zăm exemplar sarcinile. cald acaparind simţămin fi predi omilie'
cialişti tineri, dornici de perfecţionarea continuă a liacul", conduse de Maria te şi cugete (pledoarie LUCIA LICIU să cu c( »rul \
ales
afirmare, elanul lor îm- organizării activităţii de Năboiu şi Rodica Stoica, GHEORGHE PAVEL lat. mai eădc
za vor
pletindu-se armonios cu producţie este hotărîtoare ca rac ter do
experienţa celor ce au în obţinerea de succese ţi ic ele dese
dat cocseriei, prin munca pe toate planurile mun trieo în spot
lor, renumele de „şcoală cii noastre. Locul iutii in Frecventă mai bună in exercitarea mandatului de control do d ea 1. Vin
a cocsului românesc". întrecerea socialistă din moderat din
Emanoil Moţ: Şi în sec tre schimburi pe anul tre dic. Tem por;
ţia chimică, modernizarea cut, poziţia fruntaşă pe în ultima perioadă, e- spre exemplu, controlul plasamentul acesteia; la de asemenea. necesitatea mo vor fi
tre 11
şi 1
reprezintă „problema nr. care ne aflăm după pri chipele de control al oa igienico-sanitar din luna secţia de tricotaje s-ar preocupării pentru o mai colo maximi
1 a zilei". Avînd în ve mul semestru din acest menilor muncii constitui mai recomanda, în urma impune diversificarea u- bună aprovizionare cu sto 29 grade.
dere importanţa ut’lizării an sînt urmări ale grijii te In municipiul Deva constatărilor, schimbarea nor materiale din gama fe şi unele materiale au
fluidelor energetice (gaz pe care o acordăm cunoaş şi-au intensificat controa mochetei şi linoleumului „Lux" şi a culorilor mai xiliare, ca şi mai buna în l.a munte
de cocs, abur, alte resurse terii exacte, zilnice, pe lele, venind cu propuneri mai buna dotare a servi solicitate în sezon, respec treţinere a curăţeniei şi fi în gcn<
cu cer toiv
secundare) în procesele ore chiar, a sarcinilor de importante pentru îmbu ciilor de coafură, cosme tiv galben, alb, roz, bleu, ordinii în magazia de măr Vor cădea
tehnologice din secţia plan de către fiecare for nătăţirea activităţii în u- tică şi pedichiură cu sub mov. Iată numai cîteva furi. de ploaie în:
noastră şi din alte secţii maţie de lucru şi om al nităţile controlate. Cum se stanţe dezinfectante, ca si aspecte ce ar fi putut face Secţia comandă încălţă cărcări elei
ale combinatului, am luat muncii. Decisive sînt, de exercită controlul în uni mai mult interes din par obiectul unor controale minte — aflăm de la Pe moderat cu
iniţiativa modernizării a- asemenea, eforturile pen tăţi de prestări servicii din tea lucrătoarelor pentru ale echipelor de control tru Horga, şeful unităţii locale de
paraturii de măsură şi tru încărcarea cuptoarelor sfera cooperaţiei meşteşu efectuarea şi menţinerea repartizate în aceste uni — se confruntă cu aceleaşi din sectoru
control. Prin aceasta scon la capacitatea maximă, re găreşti ? Un raid pe a- curăţeniei la locu.r'le de tăţi. greutăţi semnalate cu o-
tăm: utilizarea la parame ducerea sub 1,5 kg/pilot ceastă temă, în Deva, n'e-a cazia controlului. Ar fi Pentru ur
tri optimi a tuturor resur a spargerilor (cu 0,5 kg/ prilejuit cîteva constatări, necesar şi util mai mult zile : vrem
selor energetice, reducerea pilot mai puţin decît pre în unităţi cum sînt coa CONTROLUL OAMENILOR MUNCII - interes din partea servi general frui
manoperei în lucrările de vederile înscrise în anga forul „Intim", comandă în CONCRET, EXIGENT, EFICIENT ciului aprovizionare al co încălzi u.şoi
intervenţii şi reparaţii, ob jamentul anual). Demne călţăminte „Moţul", secţia operativei pentru asigura variabil. Vi
ţinerea unei economii re de relevat sînt şi străda optică, atelierul de trico rea unităţii cu materiale izolate cu
lative de personal. în pre niile noastre, ale comuniş taje din cadrul „Casei de muncă. Cum sînt respec in cadrul complexului (problemă care şi în pre aversă în si
zent^ formaţia de lucru tilor din schimb, de a e- mode", nu s-a efectuat tate recomandările, ce mă do servicii de la „Casa de zent este lăsată în seama cărcări ele<
condusă de maistrul Vic duca întregul colectiv în în acest an nici un con suri a luat conducerea mode" am găsit consem responsabilului de unitate). dupâ-amias
tor Andrăşesc execută cultul muncii, al mîndriei trol. La frizeria de la „Ca cooperativei „Mureşul", de nate în registrele unice de Considerăm că un con sufla modi
noua cabină a A.M.G.-uri- faţă de datoria împlinită, sa de mode" s-a prezen care aparţin, spre a trans control cîteva aspecte con trol exigent şi concret al torul
lor. dorinţa noastră de a răs tat o echipă în control, pune în practică cele se statate cu prilejul 'unor membrilor acestor echipe, rile niAii/r
loan Stoica: O acţiune punde cu fapte indicaţii dar, după cum ne spune sizate ? La „Optica" — u- controale ale echipei cu ca şi revenirea mai frec prinse într
asemănătoare vizează ră lor, orientărilor şi sarci Roman Ursa, responsabilul nitate unde serviciilor lu legitimaţia nr. 32. S-a sub ventă în unităţi în care de, iar ce!
cirea primară a gazului nilor cuprinse în expune unităţii, membrii acesteia crătorilor nu li se pot a- liniat cu acel prilej nece au fost semnalate aspecte tre 2G şl :
de cocs. Modernizarea a- rea secretarului general au plecat fără să consem duce reproşuri — lipsesc sitatea diversificării mate negative, spre a constata teorolog
paraturii de măsură şi al partidului, tovarăşul neze nimic în registrul din aprovizionare de mult rialelor la croitoria co ce măsuri au luat condu I.udovic V
control la două dintre cele Nicolae Ceau.şescu, la Con unic. Ce ar fi putut con timp lentilele de dioptrii mandă pentru femei, ca şi cerile cooperativelor pen
trei răcitoare are ca efect, sfătuirea de lucru cu ac stata şi ce recomandări uzuale (între +2 şi +3), faptul că la comandă-2n- tru înlăturarea neajunsu
la această dată, îmbună tivul şi cadrele de bază ar fi putut face membrii iar la frizeria de la „Casa călţăminte aprovizionarea rilor, ar avea eficienţa
tăţirea substanţială a pa din domeniul muncii or echipelor cărora le sînt re de mode" se face simţită tehndeo-materială este de scontată. MJt,
rametrilor de răcire, asî- ganizatorice ele. partid şi partizate aceste unităţi ? în mod acut lipsa unei ficitară; la croitoria pen
gurînd o aspiraţie cores politico-ideologice. La coaforul „Intim", ‘ publicităţi, dat fiind am tru bărbaţi s-a semnalat. ESIERA SSMAn