Page 4 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 524 • VINERI, 1 IULIE 1988
Pag. 4
Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei ;i Unităţii Socialiste
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
(Urmare,, din pag. 1) toate statele lumii, fără deosebite de o- din această ţară ti-ebuie să le soluţioneze Sînt • multe - probleme internaţionale
rînduire socială. Participăm şi vom par foiţele conducătoare, poporul ungar, iar, ■ grele;- Sîntem profund preocupaţi de si
devnixarca întregii activităţi, pentru dez ticipa activ şi în viitor la soluţionarea pornind de la aceasta, nu putem admite tuaţia gravă economică existentă în lume,
voltarea continuă a democraţiei munci- gravelor şi complexelor probleme ale lu în nici un fel, nimănui, să se amestece de agravarea situaţiei ţărilor în curs de
toreşli-rcvoluţipnare, pentru buna func mii contemporane, în interesul tuturor în treburile noastre interne, să considere dezvoltare. Ne pronunţăm 'ferm pentru
ţionare a noilor organisme democratice naţiunilor, al independenţei şi suverani că este bine sau nu este bine ca o pro o nouă'ordine economică mondială; pen
şi conlucrarea lor tot mai strînsă cu or tăţii lor, al păcii şi progresului economic blemă să se soluţioneze intr-un fel sau tru asigurarea condiţiilor ' necesare pro
ganele de stat, ca una din condiţiile de şi social al fiecărei naţiuni. altul. Şi noi avem multe păreri despre gresului economico-sOcial al ţărilor' în
importanţă deosebită pentru buna desfă în acest cadru, aş dori să mă refer ce se întîmplă în lume şi în diferite ţări, cuib de dezvoltare, pentru dezvoltarea
şurare a întregii noastre activităţi. foarte succint la schimbul de scrisori din inclusiv în Ungaria. Dar nu considerăm echilibrată a economiei mondiale, pentru
în perioada premergătoare plenarei tre Comitetul Central al Partidului Co că trebuie să ne referim la acestea, să relaţii noi, de deplină egalitate, între
toate naţiunile, bazate ipe respectul inde
noastre, în organizaţiile componente ale munist Român şi Comitetul Central al ne amestecăm în treburile interne ale pendenţei, suveranităţii şi neamestecului
altor state. Dar, mai cu seamă, nu pu
Frontului Democraţiei şi Unităţii Socia Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. tem admite să se declare din nou într-o în treburile interne, pe respectul drep
liste s-au dezbătut pe larg problemele Am vorbit puţin mai larg despre aceasta comisie a parlamentului ungar că poli tului fiecărui popor de a-şi alege calea
pe' care le-am discutat şi astăzi. Ieri, în în plenara Comitetului Central, de aceea tica constantă a Ungariei este ca toţi ce dezvoltării pe care o doreşte, fără nici
consiliile oamenilor muncii de naţiona nu doresc să reiau aceste lucruri. un amestec din afară. (Aplauze puterni
tăţenii din alte ţări care au strămoşi cît
litate maghiară şi germană, s-au dezbă Am pornit, cînd am adresat scrisoa de îndepărtaţi de origine ungară să apar ce, prelungite).
tut, de asemenea, aceste probleme. în rea conducerii Partidului Muncitoresc Sîntem ferm hotărîţi să participăm şi
dimineaţa aceasta, programele au fost Socialist Ungar, de la necesitatea de a ţină naţiunii ungare şi că Ungaria îşi în viitor, cu ţoale forţele, la dezvoltarea
asumă răspunderea de a se ocupa de ei
dezbătute în cadrul Organizaţiei Demo se ajunge la discuţii între delegaţiile şi de a le dirija activitatea. prieteniei şi colaborării cu toate popoa
craţiei şi Unităţii Socialiste, care îi cu celor două partide, în vederea stabilirii, Este o concepţie străină dreptului in rele şi forţele progresiste, cu toţi cei care
prinde pe cetăţenii ce nu sînt membri de comun acord, a renunţării la orice ternaţional, pe care nici Iiorthy nu a se pronunţă pentru pace, pentru liber
ai Partidului Comunist Român — peste activitate îndreptată împotriva României îndrăznit s-o formuleze. Dar se pare că tate, pentru dezarmare, pentru indepen
4 milioane de membri — şi care, în de socialiste, de a se pune capăt activităţii denţa fiecărei naţiuni. Avem convinge
plină unitate, sub conducerea partidului şoviniste, naţionaliste şi de dezinformare s-au găsit oameni care vor să depăşească rea că, acţionînd unite, forţele progre
tot ceea ce a fost mai rău în istoria
nostru comunist, forţa politică conducă sistematică a poporului ungar cu privire siste, popoarele de pretutindeni dispun
toare a societăţii, acţionează în mod la realităţile din ţara noastră. Am pri omenirii, în acest domeniu. de forţa necesară şi vor impune, pînă la
ferm, aducînd o contribuţie importantă mit răspunsul spre sfîr.şitul lunii iunie, De problemele cetăţenilor români —-
urmă — chiar dacă vor fi necesare lupte
îa toate realizările ce se înfăptuiesc în prin care conducerea Partidului Munci indiferent care a fost originea părinţi grele — o nouă gîndire, o nouă politică,
România. toresc Socialist Ungar se declara de acord lor lor — se ocupă partidul şi statul vor impune dezarmarea, vor asigura rea
nostru.
De
foarte
altfel,
pi-actic,
este
De fapt, toate organizaţiile şi orga să se înceapă discuţii, în diferite etape. greu să identificăm ce s-a întîmplat de lizarea unei luini a păcii şi colaborării,
nismele, toţi participanţii la Frontul De Am considerat că este un pas impor veacuri. Un lucru este clar, că poporul fără arme şi războaie. Pentru această lu
mocraţiei şi Unităţii Socialiste — într-o tant în această problemă, dar, din păcate, român s-a născut, pe aceste meleaguri, me trebuie să acţionăm cu toţii, cu toată
formă sau alta, corespunzătoare activi nu au trecut pitea multe zile şi în Un şi-a cucerit independenţa, s-a format ca hotărîrea ! (Aplauze .şi uralc puternice;
tăţii lor — contribuie şi au un rol activ garia au continuat să se facă declaraţii, naţiune în luptă, a conlucrat cu vecinii, se scandează „Ceauşescu, România — pa
la dezvoltarea generală a patriei noastre. să .so .publice tot felul de materiale cu inclusiv cu oameni înaintaţi din rîndu- cea şi prietenia !").
De altfel, istoria de peste două mile privire la politica României, cu carac rile naţiunii ungare. Pe aceste meleaguri
nii a poporului nostru este plină de mul ter naţionalist-.şovin, iar ieri, în pro au conlucrat şi oamenii muncii români, Stimaţi tovarăşi şi prieteni,
te şi multe învăţăminte. întotdeauna, blema aceasta, s-a organizat o demon şi maghiari, şi de altă naţionalitate. Tot Acum este niecesar să ne întoarcem
oamenii care au fost legaţi de popor, de straţie în faţa ambasadei noastre. F.stc ceea co s-a realizat în România repre •fiecare la locurile de muncă cu hotărî
glie şi au dorit să asigure dezvoltarea greu de înţeles de la ce judecată au por zintă munca comună, iar toţi cei ce lo rea fermă de a acţiona ou toate forţele,
limbii române, a naţiunii române, a cul nit organizatorii acestei demonstraţii. Se cuiesc în România sînt cetăţeni români, în deplină unitate, în vederea înfăptuirii
turii şi formarea statului naţional român pare că lipsa unei demascări ferme a po cu aceleaşi drepturi, dar şi cu aceleaşi planului pe acest an, pentru realizarea
şi-au făcut, într-o formă sau alta, dato liticii horthyste, mai mult. chiar, admi obligaţii! Nimeni din afară nu poate în cele mai bune condiţii a cincinalului
ria. Şi, dilpă cum se spune, cînd a fost raţia unor cercuri din Ungaria pentru emite pretenţia de a se ocupa de un actual, asigurînd astfel înfăptuirea obiec
nevoie, au pus la o parte orice fel de politica horthystă constituie o sursă de grup sau altul de cetăţeni români ! De tivelor strategice de trecere a patriei
instrumente şi au luat în mină sabia inspiraţie pentru acei care sînt pătrunşi toţi cetăţenii patriei noastre se ocupă noastre la un nou stadiu de dezvoltare,
pentru a-.şi apăra glia, independenţa pa de ură faţă de măreţele realizări ale po conducerea statului şi partidului uostru, de ridicare a României pe noi culmi de
triei, pentru a lupta împotriva domina porului român, faţă do programele de societatea noastră, se ocupă poporul nos progres şi civilizaţie. (Aplauze puternice,
ţiei străine. dezvoltare socialistă a patriei noastre. tru însuşi, care, în mod democratic, îşi prelungite).
Trăim, desigur, în alte împrejurări. Nu este un secret pentru nimeni că, hotărăşte dezvoltarea sa, viitorul socia Doresc să adresez tuturor organizaţii
Acum trebuie să punem mina să mun în edificarea socialismului, există deo list şi comunist! (Aplauze puternice, u- lor şi organismelor Frontului Democra
cim cu toţii, indiferent unde am fi, să sebiri de abordare a problemelor. Dar rale prelungite; se scandează îndelung ţiei şi Unităţii Socialiste, Consiliului Na
ridicăm patria pe noi culmi de progres noi am pornit şi pornim de la faptul că „Ceauşescu şi poporul!"). ţional, întregului nostru popor cele mai
şi civilizaţie, să asigurăm un. loc demn, realizarea socialismului se -înfăptuieşte Sperăm şi dorim să se renunţe cît bune urări de noi şi noi realizări, de noi
liber, naţiunii noastre în riadul naţiuni într-o diversitate de condiţii, de la o mai grabnic la asemenea manifestări şi succese în toate domeniile, multă sănă
lor libere ale lumii. Să lăsăm la o parte ţară la alta, de la o etapă la alta, şi că concepţii şi să se înţeleagă că interesul tate şi fericire ! (Uralc şi ■ aplauze puter
totul şi să acţionăm pentru pace, pentru fiecare partid şi popor îşi alege calea poporului român şi poporului ungar este nice, prelungite; se scandează îndelung
colaborare', pentru dezarmare, pentru că dezvoltării pe care o crede cea mai co de a trăi . în bună vecinătate, de a con „Ceauşescu şi poporul!“, „Ceauşescu,
numai în condiţii de pace asigurăm vii respunzătoare. Adevăratul judecător tre lucra activ în toate domeniile, pentru România — stima noastră şi mîndria!“.
torul naţiunii noastre, viitorul tuturor buie să fie poporul din fiecare ţară, rea construcţia socialismului, pentru ridica Se intonează „E scris pe Tricolor unirc“.
popoarelor şi naţiunilor lumii! (Aplau litatea, viaţa cane demonstrează şi vor rea nivelului lor de viaţă, pentru asigu Intr-o puternică unitate, toţi cei prezenţi
ze puternice, prelungite; se scandează demonstra în ce măsură o cale sau alta rarea independenţei fiecărei naţiuni. Aşa în sală se ridică în picioare şi aclamă
„Ceauşescu — pace !*)• au răspuns realităţilor şi năzuinţelor dc se vor servi în cele mai bune condiţii îndelung pentru Partidul Comunist Ro
bunăstare, de libertate ale poporului. interesele 'atît ale naţiunii române, cît şi mân — forţa politică conducătoare a ni-
Stimaţi tovarăşi şi prieteni,
Nu dorim în nici un fel să ne ames ale naţiunii ungare, interesele păcii şi ţiunii noastre —pentru secretarul gen- ^
Republica Socialistă România a dez tecăm în treburile altor state şi, deci, nici colaborării internaţionale. (Aplauze şi ral «1 partidului, preşedintele Republi' oii.
voltat .şi dezvoltă larg relaţiile sale cu ale Ungariei vecine. Problemele actuale uralc puternice, prelungite). tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU).
Mult stimate şi iubite to Cuvîntu! tovarăşului bogate, la nivelul măreţe
varăşe Nicolae Ceauşescu, lor obiective ce ne stau El îi succedă în acest i post
Stimaţi tovarăşi, Cornel Rusu în. faţă. lui Boşko Krunici. ’ j - .
U(J
jgenţia
cum
relatează
f
ţ
continuare,
în
vorbitorul
îngăduiţi-mi ca în acest s-a referit la rezultatele ob Tantug, în cadru: j şe din. (
cadru reprezentativ al de IX-lea al partidului, care ţie de susţineri hidraulice, ţinute de minerii, preparato şei, Ştefan Koroşe /
a
fost
mocraţiei noastre munci- a deschis şi pentru aceas care produce stîlpi pentru rii, energeticienii, construc ales în funcţia de secre-
toreşti-revoluţionare, să tă zonă a ţării perspective abatajele din minele Văii torii, toţi oamenii muncii din ■ BELGRAD. - La Bel tar al Prezidiului c.C. al
dau glas sentimentelor dc luminoase de dezvoltare. Jiului, precum şi o între Vulcan, din întreaga Vale grad s-au încheiat lucră U.C.I.
rile celei de-a 15-a ple
aleasă preţuire, înaltă sti In această perioadă, pe prindere de confecţii, înăl a Jiului, însufleţiţi de nare a C.C. al U.C.I., care
mă şi profund respect pe care cu îndreptăţit temei ţată din iniţiativa şi la in tezele cuprinse în magis ■ SOFIA. — La Sofia a
care minerii din oraşul o numim „Epoca Nicolae dicaţia dumneavoastră, a - trala expunere a tovarăşu a adoptat în unanimitate avut loc o întilnire între
Vulcan, din întreaga Vale Ceauşescu", s-a dezvoltat sigurmd locuri de muncă lui Nicolae Ceauşescu la tezele recentei Conferinţe Todor Jivkov, secretar ge
' a Jiului, toţi cei ce tră şi modernizat şi oraşul unui însemnat număr de şedinţa Comitetului ' Poli a U.C.I- ca platformă po- neral al C.C. al P.C.B-,
litico-ideologîcă
de
ac
iesc şi muncesc în acest Vulcan, a cărui producţie soţii şi fiice de nimeri.’ tic Executiv al G. C. al ţiune o comuniştilor iugo şi Dimitris Christofias, se
mare bazin carbonifer al industrială se ridică în Aş dori ca de la aceas P.G.R. din 29 aprilie. slavi în perioada pînă la cretar general al Partidu
ţării le nutresc faţă de 1988 la peste trei miliarde tă înaltă tribună să aduc Vă asigurăm, mult iu următoarea conferinţă a lui Progresist al Oameni
dumneavoastră, mult sti lei. Mina Vulcan, în care cele mai calde mulţumiri, bite şi stimate tovarăşe partidului, prevăzută a a- lor Muncii din Cipru
mate tovarăşe Nicolae îmi desfăşor activitatea, întreaga noastră recunoş Nicolae Ceauşescu, stră (A.K.E.L.), care a efectuat
Ceauşescu, cel mai iubit obţine producţii tot mai tinţă, conducerii partidu lucit conducător de partid vea toc în 1990 - rela o vizită în R.P. Bulgaria.
yf-iu .al poporului nostru, mari de cărbune; a "apărut lui, dumneavoastră, mult şi de stat, ctitor de ţară tează agenţia Taniug. Au fost examinate — po
'patriot înflăcărat, condu noua întreprindere minieră stimate şi iubite tovarăşe nouă şi promotor neobo Plenara a adoptat, de ase trivii relatărilor agenţiei
cător clarvăzător şi înţe Paroşeni, inaugurată de Nicolae Ceauşescu, pentru sit al păcii în lume, că menea, Raportul cu pri BTA — probleme ale rela
lept, personalitate proemi dumneavoastră, mult iu grija statornică pe care o vom acţiona perseverent, vire la activitatea Prezi ţiilor dintre cele două
diului C.C. al U.C.I. pe
nentă â lumii contempora bite tovarăşe Nicolae purtaţi clasei muncitoare, cu înaltă dăruire patrioti perioada iulie 1987 - iu partide, aspecte ale vieţii
a
continue
ridicării
nive
ne, pentru activitatea e- Ceauşescu, care, pentru lului de trai al celor ce că, în spirit revoluţionar, nie 1988. internaţionale actuale, cu .
xomplară pe care o des rezultatele deosebite obţi pentru înfăptuirea exem precădere evoluţia pro- ţ
făşuraţi în fruntea parti nute în ultimii patru ani, muncesc, oglindite şi în ■ BELGRAD. - In şe blemei cipriote. Părţile \
plară a hbtărîrilor Congre
dului şi ţării pentru trium a fost distinsă recent cu măsurile cc urmează a se sului al XlII-lea şi Con dinţa Prezidiului C.C. al au subliniat necesitatea 1
ful idealurilor de liberta înaltul titlu do „Erou al lua pentru majorarea re ferinţei Naţionale ale Uniunii Comuniştilor din reglementării pe cale po- J
tribuţiilor şi pensiilor. Re
te şi dreptate, instaurarea Muncii Socialiste", cunoştinţa profundă, sin partidului,’ sporindu- iugoslavia, desfăşurată litică, prin negocieri, a ţ
"Uimii climat de pace şi în Dc asemenea, în oraşul cerele sentimente de gra ne contribuţia la dezvolta marţi, la Belgrad, Stipe problemei cipriote, respec- ţ
ţelegere între popoare. De Vulcan îşi desfăşoară ac titudine pe oare le nutrim rea economiei naţionale şi Şuvar a fost ales în func tîndu-se independenţa, u- l
numele dumneavoastră tivitatea o uzină de pre faţă de dumneavoastră, înflorirea multilaterală a ţia de preşedinte al Pre nitatea şî integritatea te-
sînt legate şi înnoirile fă parare a cărbunelui, Ter .minerul de onoare al ţării, scumpei noastre patrii -=> zidiului C.C. al U.C-f. pen ritorialp, statutul de neali- )
ră precedent din localită- mocentrala Paroşeni, două îşi vor găsi reflectarea în Republica Socialistă Româ tru un mandat de un an. . niere ai Ciprului. ■ ^
.ţile miniere din Valea Jiu brigăzi de construcţii in rezultatele muncii noastre, nia, a. spus. în încheiere
lui, după Congresul al dustriale şi sociale, o sec pe care le dorim cît mai vorbitorul.
COLEGIUL DE REDACŢIE • Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberîu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. I «»S3 j
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane) 11275, 12157, U58S. Ţelos! 72268, MPABUIbt Tipografia-Deva, str.23-AllgBs!k or. 273.