Page 40 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 40
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 533 • MARŢI, 12 IULIE 1988
Pag. 4
-e ro m )e ip je ce n/om
Pentru pace şi dezarmare lor navale americane din DIAMANT URIAŞ Rio există mai mult de
VIENA 11 (Agcrpres).. pul elaborării de sisleme zona Golfului, informează 400 de asemenea cartiere,
_ Organizaţiile antimili- de distrugere,- - activitate Qi33Q[pE! agenţia ADN. Un diamant uriaş de 118 iar la Sao Paulo — jumă
tariste din Austria au dat în care este angajat fieca De asemenea, partici carate a fost vindut la o tate din populaţia oraşu
publicităţii o declaraţie re al cincilea savant. panţii s-au pronunţat în licitaţie la Freetown pen- lui trăieşte in Iavelas şi în
comună în caro so subli CANBERRA 11 (Ager- ■ VARŞOVIA. - La in favoarea încetării războiu tru suma de 1,6 milioane case insalubre.
niază că omenirea are ne pres). — După cum ates vitaţia primului secretar al lui iraniano-irakian. dolari Potrivit ziarului Cea mai mare favelas
voie de pace, ceea ce im tă un sondaj efecLuat do C.C, ai P.M.U.P., Wojciech „We Yone", care apare la din America de Sud este \
plică interzicerea şi dis organizaţia „Poporul pen Jaruzelski, luni, a sosit la g CAIRO. - La Cairo Freetown, diamantul este Rosinha, unde trăiesc mai \
trugerea armelor nuclea tru dezarmare nucleară" Varşovia, intr-o vizită ofi au început lucrările unei o parte dintr-o piatră mai mult de 200 000 de oa
re. Asigurarea unei mat din Australia, aproape 90 cială de prietenie, Mihail conferinţe a ţărilor africa mare descoperită intîmplă- meni. Populaţia — formată
mari securităţi a lumii se la sută din cei chestionaţi Gorbaciov, secretar gene ne consacrate problemelor tor de un ţăran din Sierra din emigranţi veniţi din
poale realiza numai pe au declarat că ar sprijini ral al C.C al P.C.U.S. colaborării tehnice pe con Leone care îşi prelucra ţinuturile sărace din nord- \
calea dezarmării nucleare o hotărîre a O.N.U. cu tinent. Participă delegaţi cultura de cartofi din re estul ţării — trăieşte în
şi convenţionale, prin a- privire la interzicerea to în aceeaşi zi — infor din 15 state, reprezentanţi giunea Kono. 25 000 de case insalubre \
doptarea unor doctrine tală a armelor nucleare. mează agenţiile PAP şi ai Băncii Africane de Dez şi colibe. Rosinha a luat
strict defensive — se su Majoritatea celor care au TASS — a avut loc o pri voltare şi ai unor organi SĂRĂCIA Şl DROGURILE liinţă acum 50 de ani, )
bliniază în declaraţie. Ca participat la sondaj şi-au mă rundă de convorbiri zaţii internaţionale de re ÎN FAVELAS cind, aici, pe coasta mun
ţară neutră, relevă docu exprimat, de asemenea, polano-sovietice la nivel sort. Sînt examinate căile telui, s-au aşezat primii
mentul, Austria trebuie- părerea că este necesară înalt, fiind abordate sarci şi perspectivele extinderii „Buzunga" era unul din emigranţi. La început, ei
să militeze pentru folosi sporirea rolului O.N.U. în nile celor două partide în colaborării şi schimbului cei trei membri ai condu au cultivat pe parcele mici
rea mijloacelor politice în soluţionarea problemelor etapa actuală de edifica de experienţă în domeniu! cerii unei reţele de trafi (rosinha) porumb şi faso
scopul soluţionării diver internaţionale litigioase. re a societăţii socialiste, aplicăm tehnologiilor de canţi de stupefiante din le. in anul 1969, aici tră
genţelor dintre state. precum şi probleme ale vî rf. iau peste 60 000 de bra
NAŢIUNILE UNITE 11 OSLO 11 (Agcrpres). — situaţiei internaţionale. Rosinha, o aglomerare ti zilieni. Familiile au in me
(Agcrpres). — Potrivit ex Principalele probleme cu O BANGKOK. - In ca monă aflată doar la zece die 5 pînă la 8 copii.
perţilor O.N.U., armamen care se confruntă omeni - ■ VIENA. - La Viena a pitala Thailandei au înce minute cu maşina de Co- In faţa acestor triste \
telor nucleare le revine a- . rea sîn-t preîntâmpinarea avui loc o nouă reuniune put, luni, lucrările celei pacabana — scrie ziarul realităţi, traficanţii au reu
; 1
proxLmativ o cincime din pericolului unui război în cadrul consultărilor re de-a 19-a Conferinţe re „Frankfurter Allgemeirie şit să cucerească şi să
Zeitung".
' Cheltuielile militare ale nuclear, asigurarea unei prezentanţilor statelor par gionale pentru zona Asiei stăpinească lavelas-urile
statelor care dispun de a- dezvoltări economice, po ticipante la Tratatul de la şi Pacificului a Organiza Mafioţii din Rosinha cu uşurinţă.
semenea arme Or, în pre litice şi sociale egale şi Varşovia şi NATO pentru vînd 150 kg de „prai" pe Săracii săracilor nu dis
zent, pentru armamente stabile pentru toate ţări elaborarea mandatului vii ţiei pentru Alimentaţie şi lună. Unul din conducăto pun nici măcar de suma
Agricultură (F.A.O.). Cu
şi în alic scopuri militare le şi apărarea mediului toarelor negocieri privind rii lor, ucis cu citva ti mo necesară pentru plata chi
în lume se alocă anual ambiant — se subliniază reducerea forţelor armate acest prilej, reprezentanţi in urmă, a menţionat că riilor, foarte ridicate şi in
circa un trilion de dolari, în comunicatul final al şi armamentelor convenţio din 30 de ţări ale regiu ei obţin un ciştig lunar de aceste cartiere. In ultime
sumă comparabilă cu dau Conferinţei O.N.U. consa nale în Europa de la A- nii vor discuta situaţia pe şapte milioane dolari. le săptămini, la Rio mai
nele materialo provocate crate problemelor protejă tiantic la Urali. pion alimentar şi agricol „Praful" este adeseori co mult de 6 000 de lamiiii au
de cele două răzbnaie rii mediului înconjurător in zonă, cauzele care de mandat prin telefon şi li ocupat 30 de terenuri pro
mondiale. în don iţim ul şi dezvoltării, desfăşurate ■ WASHINGTON. - In termină persistenţa mal- vrat apoi la domiciliul fii prietate particulară, iar
militar lucrează şi in timp La Oslo. Soluţionarea aces faţa clădirii Casei Albe din nutriţiei, reducerea supra lor de bogătaşi din zona cind poliţia a intervenit
de pace peste 50 milioane tor probleme globale — Washington a avut loc o feţelor împădurite, căile sudică a marelui oraş Rio s-au produs ciocniri vio
de oameni. Aproape un reclamă eforturi comune demonstraţie, participanţii de modernizare a metode de Janeiro. Aproape în lente. Se anticipează o
sfert din cheltuielile pen ale statelor, un dialog am cerînd retragerea unităţi lor în zootehnie. treaga cantitate de cocai creştere a deficitului de
tru ştiinţă se alocă în sco plu şi constructiv. nă provine din Corumba, locuinţe la cel puţin 8 mi
localitate situată in apro
pierea frontierei boliviano- lioane, ceea ce va tace
paraguayene. Adeseori, co ca poliţia să intervină încă
© SOFIA. - Şantierul DIN Ţ Ă R I L E S O C I A L I S T E rînd în China, in localita piii sînt aceia care trans de multe ori pentru elibe
naval „Gheorghi Dimitrov" © TIRANA. - în R.P.S. © BELGRAD, — în ora tea Lugouqiao, unde se portă nestingheriţi „zăpa rarea terenurilor particu
din Varna este cea mai Albania, ştiinţa şi tehnica şul Splît din R.S.F. Iugo află faimosul pod al lui da" in Brazilia. lare.
mare întreprindere de pro au devenit piloni de bază slavia va intra în funcţiu Marco Polo, în apropierea Brazilia o devenit in
fil din ţară. în fiecare an, ai dezvoltării întregii vieţi ne, începînd din tuna oc căruia s-au desfăşurat me ultimii ani o piaţă de des STOCAREA ENERGIEI
aici se omologhează pro economice şi sociale a ţă tombrie, o nouă unitate morabile lupte între pa facere tot mai importantă PRIN CĂLDURA LATENTĂ
ducţia de nave noi cu rii, transformată într-o am industrială, profilată pe trioţii chinezi şi trupele in a stupefiantelor. Chiar şi
caracteristici moderne. vadatoare japoneze, în Cea mai importantă in
plă activitate do . masă, producerea de celule so in oraşele mici, considera stalaţie din lume de sto
în întreprindere s-a dez sub conducerea statului lare pe bază de siliciu — x deceniul al patrulea. în te conservatoare, se fu care a energiei prin căl
voltat activitatea inovato socialist - relevă agenţia informează agenţia Taniug. muzeu - primul de acest mează şi se prizează mari dură latentă a fost reali
rilor şi inventatorilor avînd ATA. în vederea soluţionă Producţia anuală este fel din China — se află o cantităţi de cocaină. In zată recent pentru centra
ca scop, în primul Tind, rii unei game largi de proiectată la circa 330 000 pictură sub formă de arc, plus, tot mai multă „mar la de climatizare a „ora
reducerea consumului do probleme, se efectuează unităţi, care vor transfor cu înălţimea de 16 metri fă" se transportă din Bra şului ştiinţelor şi industriei"
metal, de energie, de di studii de specialitate în ma direct energia solară şi lată de 50 de metri, zilia spre Europa occiden la Villette - relatează „Le
verse elemente de con diverse domenii — con în energie electrică. Uti care, în compania efecte tală şi spre America de Nouvel Economiste". Insta
strucţie. Una din ultimele strucţii civile şi feroviare, lajele din dotare vor fo lor de sunet şi lumină şi Nord. O parte din praful laţia respectivă a perm's
realizări în acest sens porturi, mine, se elaborea losi tehnologie de vîrf, in a explicaţiilor înscrise e- prizat se produce la lata reducerea de la 10 500
constă în redistribuirea e- ză noi tehnologii. Succese clusiv operaţiuni compute lectronic, creează vizita locului. Brazilia este sin kW la 6 000 kW a puterii
lementelor de rezistenţă notabile au fost înregis rizate. torului sentimentul că îa gura ţară din America de grupurilor frigorifice nece
de la prova navelor, ceea trate prin utilizarea infor © BEIJING. - Un mu parte la scenele ce redau Sud care produce la scară sare. Un rezervor de 550
ce are ca finalitate reali maticii în cele mai diver zeu în care- se expun lu momente dramatice din industrială principalele sub mc este umplut cu sfere
zarea unor importante e- se domenii — geofizică, crări. in sistem tridimen lupta poporului chinez îm stanţe chimice (ca eterul de 7,7 cm diametru, in in
conomii de metal. energetică etc. sional s-a deschis de cu- potriva agresorilor. şi acetona) necesare dis teriorul cărora se află un
tilării. produs ce înmagazinează
Cartierele de săraci, nu căldură prin topire. Căl
mite t-avelas, au devenit dura este restituită atunci
locul idea! pentru trafi cind produsul se solidi-
Huliganii englezi la Diisseldorî canţii de stupeliante. La lică
Multă vreme după în sind imediat la Faţa lo In pofida întăririlor foarte diversă: şomeri
tâlnirea de ft.lbal An cului. Interogatorii, per suplimentare clin dispo de la periferii, dar şi
glia — Olanda, din cheziţii corporale şi ve zitivul poliţiei, aceste studenţi, funcţionari de ÎNTREPRINDEREA MATERIALE
cadrul recent încheiatu hiculele se pun din nou izbucniri violente ale bancă şi chiar cadre di
lui Campionat european în mişcare pline de noi suporterilor britanici au dactice. Ceea ce îi leagă DE CONSTRUCŢII DEVA
din R.F.G., dar şi după arestaţi. Totul merge re reuşit să surprindă. Fe este faptul că au pierdut
celelalte meciuri ale en pede, insă constant scli deraţia britanică de fot orice ambiţie şi caută o ÎNCADREAZĂ :
glezilor, sirenele poliţiei pirile albastre ale glro- bal încercase să selecţio formă de identificare şi
vest-germanc au răsunat farurilor reapar pînă neze persoanele cărora recunoaştere in cadrul • cioplitori în piatră, inclusiv pensionari
în noapte pe străzile o-
l unei societăţi definitiv cu menţinerea integrală a pensiei.
& raşului Dusseldorf. Sosi scindate". Practic. în a-
\ rea suporterilor britanici D I N P R E S A S T R Ă I N Ă ,ceasta societate cei ex Informaţii la biroul P.I.R., telefon 13930
a avut efectul unei uria
\ cluşi şi marginalizaţi gă
şe demolări. în gara
\ principală, unde vest- noaptea tirziu. Bilanţul urma să li se distribuie sesc- in violenţă şi fot
\ bal un mijloc de a se
germanii întorşi de la provizoriu: pagube de cele 35 000 de bilele ie „afirma".
I Gelsenkirchon intonau 15 000 de mărci, 135 de intrare la meci şi le-au
Tim O’Brien, sociolog
% imnuri pentru selecţio arestări doar inlr-o noap re turnat pe ce 1 e ncvîn- englez, care studiază de
\ nata lor naţională, cioc te. Unii dintre englezii dute. A fost insă sufi multă vreme această ÎNTREPRINDEREA MATERIALE
\ nirile au fost rapide, arestaţi purtau bluze cu cient ca suporterii să a-
4 violente. Maşini distruse inscripţia: „Invazia Ger jungă în R.F.G.. să cum problemă, semnala ast DE CONSTRUCŢII DEVA
fel că pe stadioanele bri
şi vitrine sparte. Apo , maniei — 1988" Potrivit pere cu 200 de mărci bi
1
intervenţia masivă a po afirmaţiei autorităţilor d<- lete de la bursa neagră, tanice exisTâ mereu un
( liţiştilor. ajutaţi de pro menţinere a ordinii clin fără ca nimeni sâ-i poa grup de huligani care în ÎNCADREAZĂ :
iectoare imense. Diisscldorf, un grup de tă controla cu adevărat. cearcă frecvent să pro
în aceleaşi momente, huligani clin Chelsea ar Eamonn McCnbe. zia ducă tulburări în tribu ® un electrician cu cunoştinţe de electro
se lăsau obloanele maga fi trimis scrisori in di rist londonez care lu ne doar pentru a avea nică, categoriile 3—5, şi stagiul militar satis
zinelor din Altstadt (o- ferite colţuri ale Marii crează pentru ziarul „privilegiul" de a tra
ra.şul vechi), fiindcă şi in Britanii conţinutei .acest „The -Observer". scria i versa stadionul, prin fa făcut.
în acea zonă izbucniseră slogan şi avînd ea sem „Huliganismul este o ţa publicului, sub escor
atacurile. Şi iarăşi, ze nătură o zvastică nazis problemă foarte com ta poliţiştilor („1,’llu-
cile . de 'dube verzi, so tă (! ! !). plexă. Structura sa este manite”). Informaţii la biroul P.I.R., telefon 13930.
r
COLEGIUL DE REDACŢIE Minei Bodea, Sab»^ C<vbu Cioclei. Durrvtru Tiberiu Istrate ( edacto sef) Gheo qhe Pavel pedac to şei adjunct), Nicolae Tir cob I 4l01ir ’ I
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva. su Dt Petru Groza. nr. 35. lele Ioane: 11275, 12157, 11585. Telex 72288. TIPARULu Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275
