Page 41 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 41
Iii Ifitreqga activitate economico'socialâ
TEZELE Mi APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL
NICOLAE GEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE
Locuinţele — de cea mai bună calitate,
i
predate la termen !
• ('iuti şi cum înce două, trei şi patru came Teodor Paşcalău. care co
pe o zi ile muncă la re, spaţii comerciale la ordonaţi lucrările la aces
Anul XL, nr. 9 534 MIERCURI, 13 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani blocurile aflalc în lu parter pe o suprafaţă de te două blocuri.
cru la llrad ? • Ritmul 1000 metri patraţi. La a- — La blocul nr. 43 este
lucrului creşte şi des pelul snbinginerului Teo suficientă, avînd în ve
creşte pe măsura asi dor Paşcalău răspund pre dere stadiul in care se
gurării cu materialele zent zidarii din echipele află construcţia. La blo
Tovarăşul Nicolae Ceausescu, trebuitoare apartamente conduse de Mihai Zegrca- cul nr. 32 ar fi nevoie de
Benefi
•
ciarii
forţe mult mai puternice
nu şi Gheorghe Pasca, par-
de
dau o mină de ajutor chetarii conduşi de loan — Rău este că înlim-
împreună eu tovarăşa constructorilor o Fur pinăm greutăţi clin cauza
nizorii
de
materiale
sînt aşteptaţi să-şi ono
reze contractele • Cum Rîtm şi caîil&t© i n realizarea
Elena Ceauşeseu, au efectuat se încheie o zi de mun INVISTiTSIlOIÎ
că ?
Se cunoaşte cu la Brad chipa lui Stclian Brezo- noritmicităţii in aprovizio
o vizită de lucru în mari unităţi cuinţe lucrători ai E.G.C.L. van, două echipe de in narea cu unele materiale
de'lo
construiesc
blocuri
din localitate, constituiţi stalatori coordonate de — a intervenit inginerul
Vasile Decebal şi Ion Iso-
Vasile Savu, adjunctul şe
economice din Constanţa într-o brigadă de specia pescu, macaragiul Gheor- fului brigăzii de construc
litate. Au în lucru trei
ţii. Ne ţine în loc cu lu
ghe Apene, mecanicul de
blocuri la Brad şi un că întreţinere loan Filipescu. crările lipsa parchetului,
min de garsoniere pentru a geamului de 3 şi 6 mm
Tovarăşul Nicolae portuari şi mecanizatori, ciale şi a indicat, totoda nefamiluşti la Gurabarza. şase muncitori necalifi
Geauşescu, secretar gene de marinari ai flotei noas tă, constructorilor să fina Ne-am oprit pe rînd la caţi. a bitumului. Ea blocul nr
ral al Partidului Comunist tre maritime, cărora li lizeze la termen lucrările fiecare punct de lucru, La blocul nr. 32, cu 28 43 mai avem parchet cit
Român, preşedintele Re s-au alăturat numeroşi lo de investiţii din această •tocmai pentru a lua pulsul do apartamente, forţa de să batem într-o cameră,
publicii Socialiste Româ cuitori ai municipiului zonă. ritmului do execuţie, cu muncă prezentă se com apoi stăm. Cu toate efor
nia, împreună cu tovarăşa Constanţa. In continuare, tovarăşul noscut fiind că toate apar pune din 3 dulgheri. 3 zi turile pe care le face con
Elena Ceauşeseu, au efec Ea analiza care a avut Nicolae Ceauşeseu, tovară tamentele sînt aşteptate dari, un sudor, un maca ducerea G.I.G.C.L. la
tuat, marţi, 12 iulie, o vi loc, unde au fost prezenţi şa Elena Ceauşeseu au de locatari, uncie avînd ragiu. B.J.A.T.M., la E.P.I.P.S.
zită de lucru în mari u- primul secretar al Comi fost invitaţi 'să urce la termenele de predare de — In privinţa forţei de Hunedoara (care are mari
nităţi economice din mu tetului judeţean de partid, bordul feribotului „Man păşite. muncă, a concentrării ei restanţe în livrarea prefn-
nicipiul Constanţa. Mihai Marina, ministrul galia" — prima navă de Blocul nr. 43, de lingă pe cele două blocuri, vă GH. I. NEGREA
Dialogul de lucru purtat transporturilor şi teleco acest tip construită în ţa autogara, va avea în final rugăm să precizaţi dacă
de secretarul general al municaţiilor, Pavel Aron, ra noastră, avînd capaci 40 de apartamente, cu e suficientă ? — tovarăşe (Continuare in pag. a 2-a)
partidului, preşedintele alte cadre cu munci de tatea şă preia, la o singu
Republicii, cu muncitorii răspundere, s-a relevat că ră cursă, 108 vagoane de
şi specialiştii din sfera ac portul Constanţa, primul cale ferată sau, în echi
tivităţii portuare, a con port maritim al Europei valent rutier, 98 de auto- Pentru înflorirea oraşului, a vieţii locuitorilor săi
strucţiilor de nave şi legat cu Dunărea şi unul trailere de 15 metri lun
transporturilor maritime, din. cele mai mari porturi gime fiecare. — Ştim că Haţegul va puse probleme de impor
a prilejuit analiza înde europene, oferă astăzi o De pe puntea de coman deveni — datorită hidro Interviu cu tovarăşa tanţă majoră, iar deciziile
plinirii prevederilor de imagine semnificativă a dă a vasului, tovarăşul centralelor ce se constru MARIA MEDREA, şi hotărîrile să poarte în
plan pe anul în curs şi pe dinamismului economiei Nicolae Geauşescu, tova iesc acum pe Rîu Mare Şt secretar al Comitetului conţinutul lor efortul co
întregul cincinal, a pro noastre naţionale. răşa Elena Ceauşeseu ur vor fi construite în viilor orăşenesc de partid, lectiv al organelor • res
gramelor pentru dezvolta Problematica abordată măresc operaţiunile por pe Strei — un adevărat primarul oraşului Haţeg pective, al deputaţilor, al
rea construcţiei de nave şi în cadrul analizei a cu tuare ce se desfăşoară îa „oraş al luminii". Cum tuturor cetăţenilor.
creşterea capacităţii por prins aspecte ale stadiu o dană alăturată, unde, pe coordonează Comitetul o- rele economiei naţionale, — Vă rugăm să enume
tuare, a transporturilor lui actual al dezvoltării nava specializată „Tuzla”, răşenesc de partid această
raţi cîteva linii mai im
maritime româneşti în portului, creşterii eficien sînt încărcate autotra-ilere dezvoltare în profil teri din unităţile acjministrativ- portante de acţiune.
teritoriale ale patriei noas
conformitate cu hotărîrile ţei muncii în manipularea cu mărfuri diverse, desti torial ? tre. In acest context, pu
Congresului al Xfff-lca şi mărfurilor prin extinde nate exportului în ţări — Aşa cum a subliniat tem arăta că, în mod con — O atenţie deosebită
Conferinţei Naţionale ale rea unor metode moderne, mediteraneene. secretarul general al parti stant, Comitetul orăşenesc s-a acordat urmăririi mo
partidului. cum sînt containerizarea, In ovaţiile şi uralele dului, tovarăşul Nicolae de partid Haţeg desfăşoa dului de finalizare şi de
înfăptuire a măsurilor cu
Vizita a început în zona paletizarea şi pachetizaroa miilor de oameni prezenţi Ceauşeseu. în Expunerea ră o intensă activitate prinse în actele decizio
tovarăşul
Nicolae
aici,
portului Constnnţa-Sud, mărfurilor, ridicarea gra Ceauşeseu i-a felicitat pe prezentată la şedinţa Co pentru perfecţionarea sti nale ale consiliului popu
construit din iniţiativa se dului de mecanizare a o- constructorii acestui mare mitetului Politic Executiv lului şi metodelor de mun lar şi biroului său execu
cretarului general al parti peraţiunilor portuare, re al G.C. al P.C.R. din 29 că ale consiliului populai-, tiv în diferite domenii ca:
dului, în concordanţă cu ducerea timpului de sta port, pe marinarii de pe aprilie a.c., în noua eta în scopul realizării sarci realizarea contractelor cu
cele două nave, urîndu-le
cerinţele actuale şi de per ţionare a navelor pentru pă a construcţiei socia nilor reieşite din cuvântă gospodăriile populaţiei
spectivă ale economiei incărcare-descărcare. să obţină noi succese şi să liste şi în perspectivă creş rile tovarăşului Nicolae pentru livrarea produselor
noastre naţionale, ale dez Tovarăşul Nicolae aducă o contribuţie cit mai te tot mai mult rolul po Ceauşeseu, precum şi din agricole Ia fondul de stat
mare la realizarea expor
voltării schimburilor co Ceauşeseu a cerut să se litic conducător al parti hotărîrea Conferinţei pe şi de autoaprovizionnre,
tului
merciale româneşti. acţioneze în continuare neşti. de produse româ dului în toate domeniile ţară a preşedinţilor consi a investiţiilor proprii, a
Tovarăşul Nicolae pentru mai buna folosire de activitate. Aceasta pre liilor populare. Organul conservării şi ameliorări
Ceauşeseu şi tovarăşa a platformelor portuare şi în continuare, elicopte supune implicarea în mai orăşenesc de partid a co fondului funciar, îndeph-
Elena Ceauşeseu au fost a mijloacelor tehnice c- rul prezidenţial a aterizat maro măsură a organelor ordonat activitatea de pla
întîmpinaţi cu bucurie şi xistente, pentru utilizarea pe platforma portuară de şi organizaţiilor de partid nificare a muncii consiliu Interviu realizat de
adîncă recunoştinţă de cu mai mare eficienţă a transcontainere, unde mii în desfăşurarea în cele lui popular şi biroului său MARIN NEGOIŢĂ
miile de constructori hi navelor din dotarea flotei mai bune condiţii a acti executiv, urmărind ca în
drotehnicieni, de lucrători noastre maritime comer (Continuare în pag a 4-a) vităţii din toate sectoa- dezbaterea acestora să fio (Continuare în pag. a 2-a)
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA
*
in atenţie Eliberare terenului şi semănatul culturilor duble I
în unităţile din Consi o mică suprafaţă de sece — Gîte combine so află cîteva zile în urmă. Pa
liul unic agroindustrial rat. Aici se lucrează sub în lan şi ce suprafaţă mai ralel cu secerişul s-a lu
PcştLşu Mic se fac efor aceleaşi importante impe este de recoltat ? crat şi la eliberarea tere
turi susţinute .pentru re rative ale acestor activi — Azi lucrăm cu şase nului, numai că presa cu
coltarea-orzului de pe ul tăţi: strîngerea cit mai combine. Trei sînt ale care a lucrat mecanizato
timele suprafeţe, ca şi rul Cornel Sandu a func
pentru eliberarea terenu ţionat defectuos şi s-au
lui de paie, însămînţarca C.U.A.S.G, Peştişu Mic eliberat de paie, pînă în
culturilor duble, întreţine prezent, doar circa 20 ha.
rea în cele mai bune con grabnică a recoltei, fără noastre — la volanul că Paiele adunate au fost
diţii a legumelor. Din si să se piardă nici un bob. rora se află Constantin transportate — cu atela
tuaţia operativă la zi re — Noi am început mai I-Iăucă, Eronim Stoica şi jul condus de loan Abor-
iese că secerişul orzului iîrziu recoltarea orzului, dencei — cu operativitate
s-a încheiat la cooperati dar ne animă aceeaşi ho- Nicolae Gîşlcanu — pre
vele agricole de produc lărîre — încadrarea lu cum şi trei venite de la în ferma zootehnică a u-
ţie din Peşlişu Mare, Nan- crării iu epoca optimă şi C.A.P. Peştişu Mare. nităţii ■— pînă acum circa A.E.S.c. Sintandrel, ferma 7 Kapolt. Mecanicul Costică
dru, Boş şi altele, combi evitarea oricărei pierderi Unitatea agricolă din 40 tone. Brigadierul Adam Alexandru ajutat do I.aurian Bogdan asigură buna func
nele devenite disponibile de recoltă — ne spunea Peştişu Mare a avut cul ţionare a trei aripi de ploaie cu care se irigă o parte din
fiind deplasate cu opera Maria Trif, agent agricol tivată cu orz o suprafaţă TRAIAN SONDOR culturile fermei.
tivitate spre unitatea din la consiliul popular co de 40 ha teren, a cărei re
Peştişu Mic, unde mai este muna]. coltare s-a încheiat cu (Continuare în pag. a 3-a)