Page 42 - Drumul_socialismului_1988_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Un împătimit La panoul de onoare — oamenii, Pentru înflorirea oraşului Locuinţele -

faptele lor de muncă,
în ale meseriei de înalt patriotism (Urmare din pag. 1) şi al efectivelor existente. predate la termen
la
nivel
In
sericicultură,
nirea sarcinilor din dome­ de oraş, s-au plantat un
Clasul avea inflexiuni me­ puse in funcţiune aceste niul creşterii animalelor, număr de 7 600 de duzi şi (Urmare din pag. 1) ■ Cosrr
talice, iar ochii ii erau a- moderne instalaţii de pre­ al gospodăririi şi înfru­ au fost aprovizionate 477 NliXA. Cond
ţintiţi undeva departe, din­ parare — de măcinare şi museţării localităţii. înfăp­ grame de ouă de viermi bricatelor pentru balcoa­ Mixta catar
colo de orizont. Cornel Bor- tratare chimică a talcului, tuirea programelor de au- de mătase. In domeniul ne, a parapetilor etc.), li­ preocupare
pentru Aci î
cea ne vorbea despre dru­ precum şi cea de măcinare toaprovizionarc, de creş­ recuperării materialelor vrările întîrzie, lucrările podărlci ane
mul său in viaţă. A ven't a dolomitei. Fiecare flux are tere a volumului produc­ refolosibile s-a acţionat stagnează. ora actuala
la Hunedoara din părţile specilicul lui, dar prepara­ ţiei marfă în industria pentru antrenarea unui La blocul de nefamilişti este popula
porci — 17 p
Sibiului, in 1960. Aici i-a torii sint aceiaşi, oameni mică, dezvoltarea prestări­ număr cît mai mare de de la Gurabarza, care va Ilaţeg —, lira
născut soţia al doilea fecior. pricepuţi la lucru, acolo lor de servicii. S-a exer­ cetăţeni la recuperarea avea 81 de garsoniere, am fiind asigur
După numai 11 ani insă, unde este mai mare ne­ citat, de asemenea, un tuturor materialelor refo­ regăsit pe cei şase zugravi mal marc t
in urma unei boli nemiloa­ voie. control permanent asupra losibile. din echipa lui Stelian Bre- surse propi
menea,
pe
se, a rămas şi tată şi ma­ Pentru Vasilica Lupu, Mar­ activităţii desfăşurate de La şedinţa comună a zovan. încheiascră lucră­ de pesto i
mă pentru loan (astăzi in­ gareta Cservak, Tiberiu Im- către organele locale ale Consiliului Naţional al rile pe ziua respectivă la fost cultivai
giner siderurgist) şi pentru brea, benzile transportoare, puterii şi administraţiei Oamenilor Muncii şi Con­ blocul nr. 43 din Brad şi puric, intre
recoltata fiii
Vasile (absolvent al unei paleţii şi motostivuitoarele de stat, inlervenindu-se în siliului Naţional al Agri­ veniseră aici să continuie consumurile
şcoli de subofiţeri). intră, prin definiţie, in fi­ îmbunătăţirea continuă a culturii, din 2—3 iunie lucrul. O faptă de laudă... unităţile <|.
Vocea se inviorează, pri­ coknel borcea rescul activităţii din prepa- stilului şi metodelor de a.c., tovarăşul Nicolae De la primele ore ale publică. Pe
hectare se •
virea se aprinde. Cornel rare rudimentare. Nu era raţie. Şi e bine aşa, munco muncă folosite de acestea Ceauşescu, secretarul ge­ zilei la blocurile de lo­ de toamnă,
Borcea abordează in discu­ vorba de mecanizare sau sa ne lie mai uşoară, iar în scopul imprimării u- neral al partidului, a a- cuinţe aflate în lucru am valuri şi le
ţie subiectul preferat - automatizare. împingeam noi să facem această me­ nui conţinut mai dinamic, rătat: „Se impune ca toa­ înlîlnit-o şi pe tovarăşa
munca lui de preparator la singur intr-un schimb vreo serie tot mai frumoasă. Prin care să fie axat în prin­ te consiliile populare, care Margareta Dănilă, vice­
Cariera minieră Zlaşti. „A- 40 de vagoneţi cu talc de rezultate, se inţelege. De cipal pe realizarea sarci­ răspund direct de întrea­ preşedinte al biroului e-
nul acesta, pe 10 mai, am la silozuri la concasoare. altlel, eu nu ştiu un an in nilor de plan. ga activitate de pe terito­ xecutiv al consiliului popu­
făcut 28 de ani de cind Sacii plini ii tiram pinâ la care să li rămas sub plan. — Ce rezultate au fost riul respectiv, să acţioneze lar orăşenesc.
muncesc la preparaţia de cintar, iar de acolo, cu spa­ In schimb, in fruntea între­ înscrise în bilanţul perioa­ cu mai multă fermitate — Sin tem zilnic aici,
talc. Venisem aici, o spun tele, ii duceam la magazia cerii socialiste pe întreprin­ dei ce a trecut din acest pentru înfăptuirea exem­ cunoaştem problemele cu • 20,00
cinstit, pe Încercate. Dacă de expediţie. A lost greu, dere ne-am aliat de nenu­ an ? plară a sarcinilor pe 1988 care se confruntă construc­ 20,25 Priori
am hotărit să urmez o şcoa­ dar gindul că munceam mărate ori. Şi acum, după — Ca urmare a măsu­ şi pe întregul cincinal. O torii, acţionăm pentru a nomie • 2
lă de calificare şi mai apoi pentru creşterea tot mai vi­ aproape şase luni şi jumăta­ rilor întreprinse de Comi­ răspundere deosebită o au le rezolva. Mai cu scamă gătirea Pier
să termin cursurile de poli­ guroasă a patriei, pentru te, din cariera noastră mi­ tetul orăşenesc de partid, consiliile populare în rea­ cele legate de asigurarea P.C.R. Un
calificare ca lăcătuş în­ bunăstarea şi lericirea noas­ nieră au lost livrate supli­ în perioada care a trecut lizarea fondului de produ­ cu materiale, de buna sufleţitor o
seamnă că mi-a plăcut din tră şi a copiilor noştri ne mentar sarcinilor mii de tone din acest an s-au obţinut se agroalimentare. pentru funcţionare a utilajelor tru perf
prima clipă meseria, oame­ dădeau puteri noi. de dolomită şi talc. Este un o serie de realizări atît fondul de stat şi pentru din dotare, în speţă a ma­ gii acti
nii. începutul de eră nouă, succes... obişnuit in munca în economia locală, cit şi fondul de autoaprovizio- caralelor — ne-a spus. urce '
Sub ochii mei, şi intr-o deschisă de istoricul Con­ noastră dedicată sporirii ne­ în alte domenii. Astfel, la nare". Acestea sînt două proble­ munisi
oarecare măsură, cu ajuto­ gres al IX-lea al partidu­ contenite a bazei de mate­ producţia marfă industria­ Aceste preţioase indica- me grele, nerezolvate: a-
rul âstor două miini s-a lui, a adus prefaceri nebă­ rii prime a ţării, o dovadă lă s-a obţinut o depăşire -ţii şi sarcini, ideile şi te­ provizionarea cu materia­ suri p’
ţi<—tre ’• i
înălţat mindreţea de insta­ nuite şi in munca de pre­ concretă a ataşamentului a prevederilor cu 452 000 zele formulate de condu­ le şi mecanizarea.
laţie pe care o vetleţi. Eu parator. In anii pe care cu neţărmurit la politica înţe­ lei, iar la volumul pres­ cătorul nostru iubit vor — Dar vă întrebăm cum noast
însă om şi astăzi in minte dragoste şi mindrie patrio­ leaptă, clarvăzătoare pro­ tărilor un plus de 516 000 constitui obiective majo­ a organizat consiliul popu­ reţea Epocii
chipul preparaţiei de acum tică ii numim „ E p o c a movată de partidul nostru ,lei. Contractele cu popu­ re, căi de acţiune pentru lar participarea la muncă Ceauşescu. F
aproape 30 de ani. Func­ Nicolae Ceauşescu", la comunist". laţia au fost încheiate la întreaga noastră activita'e în sprijinul constructori­ - adevărul
ţionau cinci linii de prepa- Zlaşti au lost construite şi MIRCEA DIACONU nivelul sarcinilor de plan din viitor. lor, a viitorilor beneficiari zi al fapt
de locuinţe ? • 21,35 Z>
— Astăzi la blocul nr. istorie. Art-
32 muncesc 6 oameni de ciei pămînl
Telejurnal
la mina Ţebea, au fost şi chiderea pr
de la O.G.A., de ia „Mo­
ţul". La căminul de nefa-
milLşti de la Gurabarza
sînt zi de zi la lucru 25
Fabrica de producţie
dintre viitorii locatari.
industrială şi prestări Deci ne preocupăm să asi­
gurăm sprijin constructo­ DEVA: C.
servicii Brad. Aspect rilor. (Patria); C
...Lucruri bune, dar .şi naşi (Arta)
de la sectorul asam­ probleme ce se cer grab­ IlA: A doi
(Modern —
nic rezolvate mai sînt pe pâcaie (Mo
blări umbrele unde lu­
.şantierul de locuinţe din Regina cur
crează formaţia din Brad. Iată cîteva dintre căra); PET
câri pe con
ele: respectarea programu­ Totul se pi,
subordinea maistrului lui de lucru stabilit — u- iembrie); Cr
neori ziua de muncă se în­ lui Pelerin (
PENI:
Ins
Glreorghe Jorza. cheie prea devreme —, armă (Cui
scurtarea pauzelor de ma­ 0’ ' Cors
Foto N. GHEORGHIU să, a plimbărilor fără rost, i >; LQ
furtun
prevenirea risipei etc. So­ PETRI LA :
luţionarea lor ar asigura zîna bună (
urgentarea lucrărilor, o A NI NO A.SA
mai bună calitate şi pre­ nur (Munci
darea la termen a locuin­ CÂNI: Dra;
moa
«a
ţelor. BRAD: Op
tei -
(Steaua ro-
BARZA: UI
Hîscuţiile individuale, crează. cit şi în familie nertil); OU
una dintre formele im- Exigenţă şi răspundere în desfăşurarea discuţiilor individuale tamentn» (J
Manifestăm
societate.
şi
va
Iubirii
DtW'tante de acţiune pen- grijă pentru desfăşurarea CEOACIU-I
tTO îmbunătăţirea şi per­ lor într-o atmosferă de nent Colon
cultura); ,
fecţionarea activităţii co- Nicolae Bozcloc: Putem probleme cu care se con­ deşte dorinţa comuniştilor considerăm eu de felul înaltă exigenţă, proprie iubesc drnf
■runiştilor, a organelor şi spune că această latură a fruntă colectivul. A fost de a participa efectiv la io care acestea muncesc, criticii .şi autocriticii, dar, BRAZI: H
organizaţiilor de partid, muncii noastre a căpătat şi este posibil acest lucru perfecţionarea muncii, ia de la programare şi pînă în acelaşi timp, intr-un rate; CAL/
trebuie să-şi dovedească de la an la an tot mai pentru că sînt dezbătute întărirea vieţii Interne de la finalizarea propunerilor climat cu adevărat parti­ sevă a ier
cultură);
S
fin plin eficienţa în toate multă consistenţă. Acest cu aceste prilejuri moda­ partid. făcute, depinde efectiv e- nic, de înaltă responsabi­ plan îşi a?
domeniile, la fiecare loo lucru se datorează căută­ lităţi practice de creştere Toate acestea nu ne îm­ ficicnţa discuţiilor indivi­ litate. (Mureşul);
Ae muncă. Pentru aceasta rilor noastre de a găsi a contribuţiei comunişti­ piedică însă să afirmăm duale. Tocmai de aceea, Desigur, avem perma­ ne verzi (i
Insă se cer o seamă de cele mai bune căi şi mij­ lor la sporirea productivi­ că avem încă rezerve in­ comitetul de partid anali­ nent în vedere că toate
«ontfiţii pe care organele loace de planificare, orga­ tăţii muncii, îmbunătăţi­ suficient valorificate, că zează frecvent activitatea problemele ridicate în dis­
partid trebuie să le nizare şi desfăşurare, dar rea calităţii producţiei, în­ trebuie să acţionăm mai birourilor, dar urmăreşte cuţiile purtate sînt impor­
oEbă permanent în vede- mai ales de valorificare a cadrarea în consumurle ferm -şi cu mai mare răs­ îndeaproape şi felul în tante, dar pentru colecti­
«*. Gu atît mai mult, cu concluziilor desprinse, a planificate, modernizarea pundere pentru a face din care membrii activului re­ vul nostru, am conside­
în Tezele din aprilie, propunerilor prezentate de partizaţi pe cele 20 de or­ rat necesar ca ele să fie Pentru ;u
îlţ_ Expunerea tovarăşului comunişti. Am reuşit VIATA. DE PARTID ganizaţii de bază se achi­ axate, în prezent, pe pre­ fi în gen<
BQcolae Ceauşescu la Con- multe lucruri bune, u- f v S, tă de răspunderile încre­ venirea unor lipsuri, întă­ cu cerul
sfîtuirea de lucru cu acti­ nele birouri de organi­ dinţate. Deşi acordăm o rirea vieţii interne de ros. Pe al<
vul şi cadrele de bază din zaţii de bază au do- utilajelor şi instalaţiilor. discuţiile individuale o atenţie deosebită planifi­ partid şi perfecţionarea dea ploi c
şi
caracter
jomeniul muncii organi­ bîndLt chiar o experienţă Toate aceste probleme reală forţă de acţiune. Mă cării şi respectării ei, dis­ stilului şi metodelor de însoţite de
zatorice de partid şi poli- în acest sens. Mă refer sînt analizate exigent cu refer la abordarea pro­ cutăm întîi de toate cu muncă, întărirea discipli­ lecţi i ce. Vi
Lico-ideologice se subli­ la cele de la mecano- fiecare membru de partid, blemelor de fond ale pro­ cei care au probleme deo­ nei, educarea tinerilor, slab pînfl
Temperatul*
niază cu claritate necesi­ energetic şi b.c.a. se caută şi se dau soluţii ducţiei, eliminarea forma­ sebite, cu membrii de îmbunătăţirea aprovizionă­ vor fi cup
tatea îmbunătăţirii şi per­ De altfel, discuţiile in­ practice, responsabilităţi lismului, cu deosebire în partid care îşi desfăşoară rii şi rezolvarea proble­ şi 16 grade,
xlme
fecţionării întregii munci dividuale se desfăşoară în care ajung pînă la locul urmărirea, punerea în activitatea în sectoarele melor sociale. de. între
politice şi organizatorice, bune condiţii în majori­ de muncă. practică a propunerilor de bază sau în cele care La noi problemele care
jată de ce, am pus urmă­ tatea celor 10 organizaţii O seamă de propuneri oamenilor, implicarea tu­ au dificultăţi în realizarea se pun în continuare sînt La mu
toarea întrebare: „Cum aţi Există o planificare rigu­ venite din partea membri­ turor membrilor comite­ planului. De altfel, la or­ cele ce ţin de discutarea schlufftătoa:
noro
porar
acţionat şi ce s-a între­ roasă, la dialog participă lor de partid vizează per­ tului de partid şi sporirea ganizaţiile de bază care mai operativă cu cei care averse de
prins pentru ca acest dia­ membrii activului şi co­ fecţionarea stilului şi me­ exigenţei în lot ce înseam­ întîmpină greutăţi sînt re­ crează greutăţi prin ne- nalizîndu-s<
log cu comuniştii să-.şi mitetului de partid. Dar todelor de acţiune ale bi­ nă desfăşurarea acestui partizate cele mai buna realizarea sarcinilor, sta­ cări electrl
sufla
mod<
dovedească rodnicia ?“ — coca ce considerăm noi o rourilor organizaţiilor de dialog cu comuniştii. cadre din activul nostru bilirea unor măsuri con­ torul nordl
la care ne-au răspuns Ni­ reuşită este faptul că bi­ bază. Evidenţa strictă a loan Gabor: Dată fiind de partid. Pentru creşte­ crete, eliminarea tendin­ de servicii
colae Bozdoc, secretarul rourile şi membrii de propunerilor, dar mad ales importanţa majoră a aces­ rea eficientei discuţiilor ţelor de automulţumire şi tru).
comitetului de partid de partid au convingerea şi demersurile pentru a le tei activităţi, noi am cău­ purtate cu comuniştii am suficientă, întronarea u-
la întreprinderea de ma­ au demonstrat că discuţii­ da viaţă, au dus la îmbu­ tat să antrenăm cit mal pornit de la faptul că ele nui control riguros asupra
teriale de construcţii De­ le purtate reprezintă o nătăţirea activităţii, inclu­ responsabil în primul rînd trebuie minuţios pregătite întregii activităţi organi­ iii
va şi loan Gabor, secre­ pîrghie importantă în de­ siv în ceea ce priveşte birourile organizaţiilor de prin cunoaşterea muncii zatorico şi politico-educa-
tarul comitetului de partid păşirea unor greutăţi şi desfăşurarea discuţiilor bază, pe toţi membrii a- şi activităţii fiecăruia, atît tive.
de la U.U.M.R. Crişcior. soluţionarea multiplelor individuale. Aceasta dove­ cestora. Am considerat şl în colectivul în care lu- VALENTIN NEAGU