Page 45 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 45
JQĂJ&^ĂRlfE■ UNIŢI -VĂ! i
Toate eforturile concentrate la stringerea
j-jiistui huwoohi
paielor şi semănatul culturilor duble!
Secerişul orzului Sra în I-Iaida. Inginerul şef al u- dar şi cu alte prilejuri,
cheiat Iii toate unităţile nităţii, Cornel Stoica, pre am remarcat sprijinul per
din C.U'.A.S.C. Ilia! Acum.
manent pe care primăria
zent îţi. cîmp, alături de
O R G A N A L C O M I T E T U L U I J U D E Ţ E A N H U N E D O A R A A L P . Q mecanizatori, preciza că îl dă conducerii unităţii
eforturile tuturor mecani
zatorilor şi cooperatorilor în organizarea activităţii
silit concentrate la elibe au fost îhsămînţate 10
hectare. şi mobilizarea oamenilor
ratul grabnic al terenu Concomitent se acţionea ia muncă. Cu atît nc-n fost
rilor de paie, pregătitul ză la cositul şi transportul mai mare mirarea, cînd,
Anul XL, nr. 9 535 JOJ, 14 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani patului germinativ şi în- ajunşi în tarlaua „Gurgu-
sămînţatul culturilor suc din cîmp al finului de pe leu", ocupată cu sfeclă de
cesive. Ea C.A.P. Burjui*, pajiştile naturale. Pre zahăr, am găsit numeroa
de exemplu, paiele au fost şedintele unităţii arăta că se parcele neprăşite. pe
In întreaga activitate economico-socialâ balotate de pe toate cele pînă acum coasa I pe fî- unele buriana fiind pină
56 ha recoltate de orz.
la brîu. Deci, alături de
Pînă în prezent baloţii au
oamenii harnici, care şi-au
fost adunaţi şi transportaţi C.U.A.S.C. Ilia efectuat şi a treia praşilă,
de pe 40 de hectare. Marţi, sînt şi alţii caro nu ca
la această lucrare partici
m«IG0LÂE1CEAUŞESGU - IZVOR AL pa un mare număr de neţelc naturale s-a efec tadicsesc să-şi facă datoria
oameni ai muncii de la tuat pe 205 ha, cea mai de cooperatori, de oameni
-Lc-am
#':f " Şt FAPTE REVOLUŢIONARE: O.G.A. Deva, veniţi în mare parte a finului fiind ai satului. Ana Potraşea, notat
numele:
sprijinul cooperatorilor din aşezat pe prepeleei. Zil
Burjuc. De altfel, preşedin nic, sînt mobilizaţi coope Nicolae Igreţ, .Lucian. Su-
ba, Aurica Tacob. Lidia
Vlad,
Ionel
unităţii,
tele
Productivitatea muncii — evidenţia sprijinul preţios ratori Ia transportul lui Burza, Rodica lacob. Au
în
depozitul
furaje.
de
pe care lucrătorii din u- Pînă acum sînt puse în rica Matraş şi Ioan Barbu.
etalon al hărniciei nitatea deveană l-au dat fînare aproape 100 tone. Credem că atît consiliul
cooperatorilor pe tot par Trebuie să subliniem, popular, cit şi conducerea
„Productivitatea muncii automatizare care trebuie au influenţat negativ în cursul campaniei agricole modul responsabil în care cooperativei trebuie:să ac
este indicatorul principal întreprinse". deplinirea indicelui de actuale. Au fost puse la se implică membrii comi ţioneze cu mai multă fer
al planului forţei de mun — Ce creştere a înregis creştere a productivităţii adăpost peste 120 tone de tetului comunal de partid mitate împotriva acestor
că şi al retribuirii după trat productivitatea mun muncii. Totodată, putem paie. Pe suprafeţele eli pentru bunul mers al lu cetăţeni ai satului, cari',
munca prestată — ne-a cii la G.S.V. Călan în anii arăta, de pildă, că nerea- berate s-a intrat operativ crărilor din campanie. prin atitudinea lor dijmu-
declarat ing. Ioan Cimpo- care au trecut din actua lizările înregistrate la pro iesc din recoltă, a.plicîn-
discurile
şi
rescu, şeful serviciului lul cincinal ? duse cărbunoase, produse cu plugurile Mecanizatorii Astfel, şi cu ocazia raidu du-le, dacă este necesar,
lui nostru de marţi —
în
brazdă.
P.I.R. din cadrul C.S.V. — In toată această pe chimice şi piese turnate prevederile legii
Călan. Acest indicator ,se rioadă, comitetul de partid au fost influenţate, la Gheorghe Burza, Virgil cînd pe primarul comunei, Foarte bine se desfă
Tibcriu Burza, şi pe Ana
stabileşte în expresie va al combinatului şi condu rîndul lor, de anumite Tudosin, Crăciun Cioază. şoară lucrările amintite
lorică pe baza producţiei cerea colectivă au stabilit cauze. Acestea pot fi con Vasile Porceanu şi Gheor Bretoteanu, secretar ad
globale şi a producţiei măsuri ferme pentru creş- siderate şi cauze care au ghe Căsălean au pregătit junct al comitetului co MIRCEA LEPĂDATU
nete planificate, dar se frînat creşterea, producti patul germinativ pe 35 ha. munal de partid, i-am gă
poate exprima şi în uni vităţii muncii, de aceea în urma lor, cu, semănă sit efectiv în mijlocul oa
tăţi naturale de produse C.S.V. Călan le voi enumera succint în toarea, încorpora sămînţa menilor, acolo unde se
şi în consumuri specifice continuare: • Neintrarea de porumb în sol Mihai dădea bătălia recoltei (Continuare în pag. o 3-a)
de muncă vie pe unitatea în funcţiune la termene
de produs finit, în ore- torea productivităţii mun le stabilite a unor capa
cităţi dc producţie — ba
om. în orice caz, fiecare cii. Astfel, prin plan, în
colectiv de muncă tre anul 1987 productivitatea teria de cocsificare nr. 4,
bateria nr. 2 de cocs bri
buie să acţioneze perma muncii a crescut cu
nent pentru creşterea pro 100 531 lei/om al muncii, chete, dezvoltarea produc
faţă de primul an al cin ţiei de utilaj de turnare,
ductivităţii. Este o cerinţă cazan ele nr. !î şi 9 de la
subliniată cu pregnan cinalului actual. în acest C.E.T. II etc. (influenţă
ţă de tovarăşul Nicolae an s-a stabilit, de aseme negativă cifrată la 3,10 la
nea, o creştere mai mare
Ceau.şescu, secretarul ge cu 37 824 lei/om al mun sută) ® întreruperi în
neral al partidului, în cii, faţă de 1987. procesul de producţie la
Expunerea făcută la şe — Ştim că C.S.V. Călan furnale, ca urmare a lip
dinţa Comitetului Politic sei de aer insuflat, de
a întîmpinat unele greu
Executiv al C.C. al P.C.R. tăţi în legătură cu înde cocs şi de gaz metan (3,05
din 29 aprilie a.c. Proble plinirea sarcinilor de plan. la sută) • Nerealizarea
ma creşterii productivităţii Cum au influenţat aceşti indicelui planificat de
muncii trebuie să-şi gă factori creşterea producti scoatere a fontei (3,83 la
sească o expresie cit mai vităţii muncii ? sută) • Nerealizarea ca
clară în plan la fiecare —, Au fost analizate cu lităţii corespunzătoare la
minister, în fiecare între înaltă responsabilitate a- cocs, care să asigure o
prindere, la fiecare loc de cesto aspecte şi s-a ajuns funcţionare optimă a fur
muncă, clarificîndu-se ce la concluzia că nerealiza nalelor (0,48 la sută) • Di
are de făcut fiecare om, rea sarcinilor de plan la verse stagnări la utilaje
măsurile de mecanizare şi o serie de produse fizice şi instalaţii, ca urmare a
norespectării tehnologiei
Convorbire consemnată de
MARIN NEGOIŢÂ
C.A.V. lîurjue. Se acţionează operativ la .stringerea- paielor din cîmp.
însemnată la această lucrare şi-au adus-o şi mecanizatorul ioan Popo.vici,
(Continuare în pag. a 3-a) tinerii l.ucian Han şl Ionel Slmlonoscu.
0 experienţă a clubului
meritorie - vizibilă în întreaga activitate
între Instituţiile cultu sub egida Consiliului oră integral Festivalului na i. M. M. R„ „Marmura",
rale hunedorene, duhul şenesc de educaţie politică ţional „Cintarea României". I.I.L., din şcoli, C.A.P. ş.a.
ceferiştilor, din Simeria o- şi cultură socialistă. Ma In cadrul festivalului, pe In desfăşurarea acţiuni
cupă un loc aparte, gene nifestarea, care numără lingă creatori şi inter lor, în constituirea şi ac
rat de specificitatea acţiu doar trei ediţii, a reunit preţi locali, pe scena clu tivitatea formaţiilor amin
nilor sale, caro au răspuns expuneri, dezbateri, sim bului din Simeria au evo tite s-a simţit prezenţa
cu promptitudine cerinţe pozioane, avind ca tema luat apreciaţi solişti de inimosului activist cultu
lor şi preocupărilor lo tică popularizarea şi apro romanţe şi umorişti, între ral, cu o îndelungată ex
cuitorilor oraşului. Aceste fundarea prevederilor do care: Nicolae Niţescu, Vic perienţă, Iosif Merccâ. o-
acţiuni au purtat ampren cumentelor de partid şi de toria Darvai, Livia Pop, mul care. din vremea cînd
ta cunoaşterii şi materia stat, a modului în care Mona Scoţii, Ştefan Lăză- lucra în cadrul Depoului
lizării obiectivelor şi sar ceferiştii acţionează pen rescu, Horia Şerbănescu, C.F.R. (timp de 12 ani),
cinilor stabilite de Con tru materializarea lor, Alexandru Cleneiu, Zeno s-a dovedit un talentat
gresul al XlII-lea şi Con pentru. îndeplinirea sarci Turdeanu ş.a. O continuă instructor cultura 1-obştes'c,
ferinţa Naţională ale nilor de producţie ,ce le activitate au desfăşurat iar apoi, în ultimii 24 de
partidului, contribuind la revin în acest an şi ţie în cercurile de pomicultură ani, a condus clubul ce
educaţia patriotică, revo tregul cincinal. (unicat în judeţ), turistic, feriştilor, instituţie dc ca
luţionară, materialist-ştiin- O manifestare de certă pictură, foto ale univer ro şi-a legat, dc altfel, în
ţifică a cetăţenilor, spo complexitate, devenită, sităţii cultural-ştiinţifiee, treaga sa viaţă. Prin pa
rind mîndria locuitorilor prin cele 15 ediţii ale sale, formaţiile de fanfară (lau siune şi migală a contri
oraşului pentru marile îm tradiţională, o constituie reată a Festivalului naţio buit la iniţierea unor ac
pliniri obţinute de poporul săptămîna cultural-educa- nal „Cintarea României" ţiuni apreciate, care au
nostru în anii socialismu tivă „Cîntecele Streiului", — n.n.), teatrul . politic, atras un mare număr dc
lui, cu deosebire în peri cunoscută deja în întregul orchestra dc muzică cetăţeni, care şi-au îmbo
întreprinderea mecanică O răştie. Oamenii caro muncesc oada deschisă de Congre judeţ. O acţiune mult în populară, cvartetul de mu găţit astfel cunoştinţele,
in sectorul montaj al atelierului de strunguri normale sul al IX-lea. drăgită de localnici s-a zică cultă, teatrul do pă devenind mai folositori
văd în lăcătuşul Roman Trepteş nu numai câştigătorul Revelatoare a fost. in a- dovedit la rîndul său fes puşi. în toate aceste co muncii în diferitele uni
locului I pe cinci luni în întrecerea socialistă la nivelul
secţiei, ci şi un adevărat to varăş de muncă, un meseriaş cest sens săptămîna cul- tivalul de romanţe şi u- lective artistice au fost tăţi economico-sociale din
desavîrşit. Foto NICOLAE GHEORGHIU tural-educativă „Glasul ro mor, menit să stimuleze cuprinşi artişti amatori, oraş.
ţilor de tren", organizată creaţia artistică din oraş, oameni ai muncii dc la MINEL BODEA
