Page 50 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 50
'aq DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
JL
Biografii îngemănate: CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
La panou! de onoare - oamenii,
faptele lor de munca,
om - fabrică... de înalt patriotism
Importante forţe mobilizate la ■ JUNA
N Alt*-., nu
De peste două dece tăţile noastre. Dar noi a-- Do. Iu inc
nii, de cînd cunoaştem veam. Dovada se vede. Sa zi, uit
întreprinderea mecanică Marca ,,l. M. O." este, însămîntarea culturilor duble si desfacerea
fructelor ni
Orăştie (pe atunci Fabrica de ciţiva ani, cunoscută, t t Oraşul nov
de industrie locală), uşa apreciată, lăudată. Şi in depăşit pla
pe care scrie „Inginer şei" ţară şi peste hotare, la asigurarea necesarului de nutreţuri cere cu 15
nu am găsit-o niciodată partenerii noştri străini. ceasta, pe
aproviziona
închisă. — Cum s-ar spune, a a populaţii
— Jara a sărbătorit de crescut fabrica, au cres (Urmare din pag. 1) şi discuri' în vederea în- broase depozitată a ajuns
curînd „Ziua constructori cut oamenii ei... sămînţării celei de a II-u in prezent la 175 tone. în
lor de maşini". Cum sin- — Intr-o perfectă sim activitate a fost coordona culturi. La pregătirea te cîmp însă se mai află
teţi, tovarăşe Remus Mo- bioză. Saltul dezvoltării tă îndeaproape do Ioan renului au lucrat şi lu mari cantităţi de fin ce
goşan, unul dintre oame este enorm. „ E p o c a Bedea, preşedintele uni crează încă mecanizatorii trebuie transportate cît
nii de bază pe drumul Nicolae Ceauşescu" a în tăţii, şi de brigadieri. Partenie Negrilă şi Dorel mai repede.
dezvoltării de la „ F . I . L l a KKMIJS MOGOŞAN semnat şi la noi o ade Pentru ca această acţiune Crişan, iar încorporarea De remarcat strădania • 20,00
„I.M.O.", v-am ruga să po vărată descătuşare spre să se desfăşoare cît mai seminţei sub brazdă o manifestată de conducerea 20,25 Prio
posim puţin pe acest 10 ani am lost translerat nou şi modern, spre cali repede au fost mobilizate realizează Lucian Bîc. Pre cooperativei, de consiliul nomie ©
drum. Dar mai intii cite- la F.I.L., fabrica era in anii tate şi diversitate, spre ex mijloace de transport de gătirea terenului şi însă- popular comunal pentru le eticii şi
va cuvinte despre omul începutului dezvoltării. Am tinderea gamei de produ mare capacitate conduse mînţarca culturii duble asigurarea în întreg me a cialiste în
;
Remus Mogoşan. trecut prin multe necazuri se fabricate. Toate aces de mecanizatorii Ştefan este coordonată îndeaproa necesarului de nutreţuri, todepâşirea
— Copil de miner din şi greutăţi. Dar am invins... tea oglindindu-se in mun Zlănean şi Iosif Tomuţa. pe de Elena Bogdan, ingi în anii trecuţi ferma zoo esenţială a
Săcărimb. Tata a muncit - Opriţi-vă la citeva ca şi viaţa oamenilor, aşa La încărcarea mijloacelor nerul şef al cooperativei, tehnică do aici a fost ne sonalităţii u
in mină mulţi ani. Şi 'eu dintre ele. cum bine se poate vedea de transport, ca şi la clă urmărind cu o deosebită voită să apeleze la cum Cadran mc
am lost o vreme cu el. A- — Cind am venit eu la in noul şi modernul nos direa şirelor de paie a grijă calitatea lucrărilor părarea de furaje, eliel- Nicolae
poi m-a lăsat la şcoală. actuala „I.M.O.", aici era tru oraş care este Orăştia luat parte, în fiecare zi, respective. Pînă în pre tuindu-se în acest scop im epoca pre
La Deva, la Şcoala medie un atelier de tîmplărie, o de astăzi. un mare număr de coope zent au fost pregătite pen portante mijloace finan precedent
tehnică. învăţam şi mun turnătorie, un atelier me — Se simte un iz de nos ratori. Brigadiera Verghe- tru semănat 70 ha în care ciaro. în Viitoarea stabu- in lume ©
ceam. La terminarea şcolii canic. Vreo 600 de lucră talgie in cuvintele dum lia Jurcă evidenţia hărni a şi fost încorporată să- laţie acest fapt nu se va ştiinţific: U
m-am dus la Braşov, la tori. Prin investiţiile aloca neavoastră ? cia dovedită de cooperato mînţa în sol. în zilele ur repeta — susţine conduce rie, viaţă,
Institutul politehnic, şi te an de an, fabrica s-a — Anii s-au adunat. Bru rii Ioachim Crişan, Loghin mătoare va trebui însă rea cooperativei — deoa educaţie
după 5 ani nu era om mai dezvoltat enorm. Cine nu ma la timple nu poate li Filimon, Aurel Popa, Tu- grăbit ritmul, atît la pre rece suprafaţa ce produce ştiinţifică «
lălos ca tata in tot Să- a văzut-o de 20 de an , oprită. Feciorii mei sint doric Crişan, Partenie Bîc, gătirea terenului, cît şi la nutreţuri a fost, sporită reaţi ai Fe
:
cărimbul că avea în casă n-o mai recunoaşte. Ţin oameni la locul lor (cel Viorel Căinaţ, Teofil Ni- însămînţarea celei de a prin introducerea în cul ţional Cîr
l(
un inginer mecanic. minte că prin 1970 ne-am mare balerin la Ansamblul coară şi de alţii. S-a mun 11-a culturi. tură a noi terenuri. în niei" © 2
— Şi, direct la I.M. O- angajat să asimilăm şi să ,, Doina" al Armatei, cel cit nu doar în zilele lu nai • 22,<
în comuna Brănişca se
răştie ? producem strunguri, după mic, lost frezor la I.M.O., crătoare, ci şi duminica, acţionează şi în direcţia treaga producţie de masă programuli
verde a fost însilozată, re-
— Nu. Mai intii, in 1957, un proiect de la renumita ofiţer). Trebuie să lăsăm astfel că, în prezent trans recoltării, transportului şi zultînd aproape 1 000 tone
inginer mecanic la U.F.E.T. Urmă „Strungul" Arad. Era locul altora. Tot unor oa portul baloţilor s-a înche depozitării furajelor. Din suculente. De asemenea,
Orăştie. Cu oamenii la greu. Un reprezentant spe meni de nădejde pe care iat, paiele fiind puse în iniţiativa consiliului popu prima coasă de lucerna —
muncă, la pădure. Aveam cialist de la „Strungul", am avut g r i j ă să-i creştem şire bine rostuite. lar, la transportul fibroa 350 tone — a fost pusă Ia
maşini, utilaje, procesul care a venit să ne spri cisa cum se cuvine... Eliberarea grabnică a selor au fost mobilizate păstrare, ca semisiloz.
de exploatare o lemnului jine, n-avea mare încre terenului a creat cîmp larg toate căruţele ce există în Niciodată unitatea din
DEVA: E
se mecaniza... Dar după dere in noi, in posibili GH. NEGREA de acţiune pentru pluguri satele cooperativizate. Ce Brănişca n-a avut, la mij (Patria): D
le mai mari cantităţi de locul lunii iulie, cantităţi Vcgas (Ai
fin au fost aduse cu ate atît de mari de nutreţuri DOARA: A
(Urmare din pag, 1) 1 300 mm, cadrului foar lajele de către- Cooperato depozitate, ceea ce ar pu t;ă (Modern
k doua „viaţă a utilajelor fecii de la laminorul se rii Rusalim Brîneţ, Lau tea fi o garanţie că in Regina cîr-
păcate (Mi
14
subasamblelor- reprezintă mifabricate nr. 1 ş.a. con reaţi Topor, Petru Florea tenţia de care aminteam căra) ; PET
cări pe coi
calea sigură de prelungi stituie exemple a ceea ce şi alţii. Cantitatea de fi se va îndeplini. Totul se p
re a „vieţii" utilajelor si pieselor, reperelor, sub- crător nr. 2" — menţiona înseamnă înalta calitate a ienibrie);
derurgice, o inepuizabilă ansamblclor la lucrările sing. Aurel Napău —, am muncii. Pe această temă, jandarmerii
LUj ‘NI: i
sursă de economii. Aşa de reparaţii. reuşit să recondiţionăm, în timpul discuţiilor pur să (Culturi
cum se subliniază în Te In continuarea docu pentru prima dată în C.S. tate am consemnat hotă- în taberele de vară pentru animale Vulcanul
zele din aprilie, în expu mentării efectuate în ate Hunedoara, un motor de rîrea unanimă a comuniş farul) ; L<
nerile şi cuvîntârile rosti lierele prelucrătoare ale la instalaţia hidraulică, a tilor, a oamenilor muncii rul (Miner
sa: Şapte
te în ultima vreme de uzinei nr. 5 am urmărit maşinii de şarjare a oţe- din uzina nr. 5 de a con Activitate bine organizată tru şapte
secretarul general al parti „pe viu" modul in care lăriei elctrice nr. 2. L-am feri pieselor recondiţiona toresc); UI
dului, tovarăşul Nicolae se înfăptuiesc sarcinile repus recent în funcţiu te o calitate cel puţin ti din La rai: (
BRAD:
Ceauşescu, trebuie să sti prevăzute în programul ne, iar rezultatul a fost... gaia cu cea a pieselor noi. rezultate superioare in sus mă i
mulăm mai mult gin di ie a de recondiţionări. Demnă trecerea la recondiţionarea Nu este exclusă nici ideea roşie) ;
economică în rîndurile co de remarcat este, in pri altor trei asemenea mo- sporirii nivelului calitativ Alo, ateri
nica (Pat
muniştilor. ale tuturor oa mul rînd, colaborarea cu toaro aflate in prezent în peste această limită. Un producţia de lapte Bărăga nu!
menilor muncii, să facem beneficiarii lucrărilor de lucru". optimism deloc exagerat, GEOAGIU
din recondiţionară o ac reparaţii, secţiile respecti Tot cu o „premieră" se avînd în vedere că se pre gul (Casa
HAŢEG: <
ţiune permanentă, eficien ve onorînd prompt comen mîndreau .şi lăcătuşii din conizează punerea în func Asociaţia economică in- liniat că în ţoale cele pa mă risc
tă. Comitetul nostru de zile de livrare a pieselor echipa Iui Nicolae Moise, ţiune, în cursul acestui tercooperatistă Bobîlna are tru tabere amplasate în BR,
oartid, birourile organiza ce urmează a fi recondi atelierul construcţii meta an, a unui modern atelier organizate şase tabere do zona submontană păşunea riilc
ţiilor de bază au dezbătut ţionate. Do asemenea, am lice, care au dat o nouă de încărcare prin sudură vară pentru bovine. Ce este foarte bună, avînd coană Uli
cultură);
pe larg indicaţiile vizînd reţinut organizarea .şi ur „viaţă" recuperatoarelor de şi se va introduce tehno condiţii de păşimat au a- iarbă din abundenţă şi cu magiu ro
această activitate, recur- mărirea cu rigurozitate a căldură din secţia laminor logia recondiţionărilor prin nimalele, cum este orga un bogat conţinut nutri na Rad
gînd la exemple concrete, acestei activităţi în fieca profile mici — sîrmă nr. metalizare. Aşadar, condi nizată activitatea şi cum tiv. IM A: Ar
ardelenii
prezentînd avantajele ce re din atelierele prelucră I. Chiar dacă nu sînt lu ţii propice pentru ca rea evoluează producţia de în fiecare tabără sînt
decurg din creşterea accen toare, toţi interlocutorii crări „de ultimă oră", re- lizările cantitative (25 to lapte şi ceilalţi indicatori asiguraţi îngrijitori per
tuată a utilizării pieselor noştri, fără excepţie, do eondiţionarea inelelor de ne de piese recondiţiona de plan ? In primul rînd manenţi, iar controlul ac
recondiţionate, ponderea vedind cunoaşterea exactă susţinere a oalelor de zgu te peste plan în semestrul trebuie să relevăm faptul tivităţii se face zilnic, de iVR£
acestora trebuind să ajun a sarcinilor zilnice care ră din oţelării, baliului I a.c.) să fie dublate de o că taberele au fost orga către medicul veterinar
gă şi chiar să depăşească le revin în acest domeniu. foarfecii şi rolelor cajelor calitate superioară celei nizate pe categorii de a- Aurel Angliei, şeful fermei
GO la sută din necesarul „Aici, în secţia „Prelu- de la laminorul Bluming înregistrate pînă acum. nimale. Astfel, în „Valea zootehnice şi de celelalte Pentru
seacă," şi „Valea lui Sîn- fi caldă
petru" sînt stabilite tabe persoane din conducerea bilă în
rele pentru vacile cu lap unităţii. De altfel, în fie intervale
variabil
care tabără există registru
Cărbune mult si de hună calitate te. Aici au fost construite de control în care se no din cur;
ra dinsp
padocuri, adăposturi pen
tru îngrijitori. Apa este tează toate problemele ce cursul ;
(Urmare din pag. 1) dului, tovarăşul Nicolae al activităţii din abata menii se poate asigura asigurată dintr-o vale care se constată şi trebuie re averse <
Ceauşescu, la şedinţa Co je. Fiecare schimb se o disciplină fermă, car* trece prin preajmă şi din mediate. Cea mai elocven te de d
Explicaţia acestor re mitetului Politic Execu prezintă la locul de mun constituie o cerinţă ele rîul Mureş. De asemenea, tă dovadă că activitatea ce şi izo
tul va s
zultate ? tiv al C.C. al P.C.R. din că cu o oră mai devre mentară pentru a obţine în ambele tabere există în taberele de vară se sectorul
Sub îndrumarea orga 29 aprilie a.c., şedinţa co me, aducînd cu sine şi rezultate bune. Grija fîntîni. La această dată desfăşoară în condiţii bu apoi di
nizaţiei de partid, cu mună a Consiliului Na materialele necesare, pen faţă de om, pentru re păşunea este bogată şi a- ne şi animalele au asigu vest cu
cale pir
sprijinul conducerii mi ţional al Oamenilor Mun tru a se putea asigura zolvarea cerinţelor sale sigură o hrănire corespun rată o hrănire corespun care iz<
nei şi al organizaţiei de cii şi Consiliului Naţional desfăşurarea neîntreruptă justificate şi pentru e- zătoare a vacilor. zătoare este producţia de lei vor
sindicat, am reuşit să al Agriculturii şi recent a activităţii productive. ducarea lui este mijlocul Mai sint organizate două lapte marfă care a crescut vijelie ■
30 k m /
calificăm marea majo la plenara C.C. al P.C.R., O condiţie esenţială cel mai eficient de a rea - tabere pentru viţelelo de de la 785 litri de lapte, minime
ritate a membrilor for am acţionat şi acţionăm pentru crearea unui cli liza o stare disciplinară reproducţie. în cea din media zilnică înainte de între IC
maţiei de lucru la nivel în direcţia continuei pre mat sănătos de muncă, bună. zona „Cornăţel-Boiu" au ieşirea la păşunat, la pes cele m
32 grad
de miner şi ajutor miner. gătiri şi perfecţionări de răspundere şi disci în practica noastră pri fost aduse viţelcle intre te 1 150 litri în această
Din cei 94 oameni eîţi profesionale, educării oa plină, de participare ple vind munca de educare 6—18 luni, iar la „St.ru- perioadă. în ce priveşte I .a n
avem în brigadă, 76 au menilor în spiritul ordi nară la realizarea sarci în spiritul disciplinei mi jină" cele de peste 18 luni. activitatea de reproducţie, vine ir
fi var!
fost calificaţi, din care nii, disciplinei şi înaltei nilor de producţie o con nereşti şi al moralei în ambele tabere apa este ea se derulează în con Snnouri
34 s-au calificat în cea răspunderi muncitoreşti. stituie preocuparea pen noastre socialiste consi asigurată la adăpători din diţii bune. Pînă acum — cursul
de a doua meserie — tru rezolvarea probleme derăm că nu este dea- izvoare. reţinem din evidenţele u- dea av
soţi te
ceea ce a condus la în De asemenea, în bri lor sociale ale oameni juns să spui omului ce Tabăra din păşunea „Po nltăţii — au fost efectua lectricc
treţinerea şi folosirea mai gadă se respectă cu cea lor muncii din brigadă. trebuie să facă, sau să ieni", destinată vacilor ges- te peste 400 monte la vaci
bună a utilajelor. mai mare stricteţe reco Noi am considerat că nu facă. Şeful de briga tante, are. de asemenea, şi 200 la viţele. Indicato SO.' L
nord-v
In brigada noastră s-au mandările conducerii în atît timp cît şeful de dă, şeful de schimb tre amenajat adăpost acope rul de natalitate este rea locale
format minerîs care, a- treprinderii şi sectorului brigadă, grupa sindica buie să ofere în per rit pentru animale şi are lizat în procent de 48 la Pe alo
poi. au devenit şefi de privind aplicarea tehno lă au grijă de toţi oa manenţă exemplul său apă în adăposturi, la dis sută din prevederile a- rolog
Vrasgj
brigăzi, maiştri, artifi logiilor de lucru. în a- menii din subordine, personal de muncă, de creţie. Chiar dacă nu are nuale. Deci, se poate afir
cieri. eest context, acordăm colectivul de muncă corectitudine, de cinste, saivan acoperit, ci doar ma că în tabelele de vară
Avînd permanent în a- atenţie preluării schim se constituie ca o fa şi demnitate. Cea mai padoc cu umbrar natural, pentru bovine de la
tonţie cerinţele şi exi burilor la faţa locu milie unită. Ne-am con bună metodă de convin tabăra pentru tăuraşi din A.E.I. Bobîlna activitatea
genţele formulate de se lui, asigurînd în felul vins că numai prin acest gere este fapta, exemplul „Cepturar" oferă condiţii osie bine organizată.
cretarul general al parti acesta un flux continuu mod de a munci cu oa personal.
bune pentru hrănirea şi
odihna acestora. De sub MIRCEA LEPÂDATU