Page 53 - Drumul_socialismului_1988_07

TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU PARTICIPĂ
M TOATE TARILE. UN1ŢI-VA
LA CONSFĂTUIREA COMITETULUI POLITIC

CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE

S O C I A L I S M U L VARŞOVIA 15 LA TRATATUL DE LA VARŞOVIA

La lucrările consfătuirii
(Ager-
crate Germane ; Republicii
Populare
Polone,
de
condusă
pres). — La Varşovia a
mareşalul
de tovarăşul Wojciech Ja-
Sovie­
început,
vineri,
iulie,
15
O R G A N A l C O M I T E T U L U I J U D E Ţ E A N H U N E D O A R A A l Mt ruzelski, prim-secretar al participă, Uniunii asemenea,
Comitetului'
Consfătuirea
tice, V.G. Kulikov, coman­
Si: Al C O IU SI LI U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Politic Consultativ al sta­ C.C. al Partidului Munci­ dant. şef al forţelor Ar­
telor participante la Tra­ toresc Unii Polonez, pre­ mate Unite ale statelor
tatul de la Varşovia. şedintele' Consiliului de participante la Tratatul
La consfătuire participă Stat al Republicii Populare de la Varşovia.
Anul XI, nr. 9 537 SIMBĂTA, 16 IULIE 1988 A pagini - 50 bani delegaţiile Republicii Popu­ Polone ; Republicii Socia­ Deschizând Lucrările, to­
lare Bulgaria, condusă de liste România, condusă varăşul Wojciech Jaru-
tovarăşul Todor Jivlcov, do Iova r ă ş u I Nicolae zclski a salutat in mod
secretar general al C.C. al Ceauşescu, secretar gene­ călduros prezenţa condu­
ral al Partidului Comu­
Dezvoltarea armonioasă a forţelor Partidului Comunist Bul­ nist Român, preşedintele cătorilor de partid şi de
gar, preşedintele Consiliu­ Republicii Socialiste Ro­ stat ni statelor participan­
lui dc Stat al Republicii mânia ; Republicii Popu­ te la consfătuire, ca şi pe
de producţie în profil teritorial Populare Bulgaria ; Repu­ lare Ungare, condusă de ceilalţi membri care fac
blicii Socialiste Cehoslova­ tovarăşul Karoly Gros?., parte din delegaţii.
ce, condusă de tovarăşul secretar general al Parti­ în timpul şedinţelor,
Întotdeauna ne întoarcem partizare raţională a forţe­ rurale, principii şi direcţii Milos Jakes, secretar ge- desfăşurate în cursul di­
privirile, cu profund respect lor de producţie l-a avut perfecţionate în anii ce au dului Muncitoresc Socia­ mineţii şi după-amiezii, au
şi firească emoţie, spre a- Conferinţa Naţională a parti­ urmat. S-a întărit rolul u- ne'ral al C.C. al Partidu­ list Ungar, preşedintele luat cuvin tul conducătorii
cea luminoasă bornă a is­ dului din decembrie 1967, nităţilor teritoriale de bază lui Comunist din Cehoslo­ Consiliului de Miniştri al delegaţiilor participante la
toriei noastre moderne mar­ care a aprobat un complex — oraşul şi comuna — şi a vacia ; Republicii Demo­ Republicii Populare Unga­
cată de Congresul al IX- de măsuri menite să con­ fost ridicată la un nivel su­ crate Germane, condusă re ; Uniunii Republicilor C o n sf ă tu i r e a Comitetului
lea al Partidului Comunist ducă la perfecţionarea con- perior conducerea în profil de tovarăşul Erich Ilonec- Sovietice Socialiste, condu­ Politic Consultativ al sta­
Român. Tabloul complex şi teritorial. Astfel, pentru pri­ kef, secretar general al să de tovarăşul M.S. Gor- telor participante la Tra­
frumos al existenţei noastre ~~n ma dată în sistemul plani­ C.C. al Partidului Socia­ baeiov, secretar general tatul de la Varşovia
de aîi nu ar fi fost posibil ficării din ţara noastră, pla­ list Unit din Germania, al C.C. al Partidului Co­
dacă în urmă cu 23 de ani preşedintele Consiliului de munist al Uniunii Sovie­ Lucrările consfătuirii con­
gîndîrea şi practica econo­ nul naţional unic pe 1974 a Stat al Republicii Demo­ tice. tinuă.
mică românească nu ar fi fost elaborat sub trei pro-
dobîndit un conţinut nou, file - de ramură, departa­
reflectat în modelul origi­ mental şi teritorial, i.ar în-
nal, modern şi eficient al cepînd din 1975 s-a cuprins Oamenii muncii hunedoreni îşi exprimă
dezvoltării economiei naţio­ în plan, pe lîngă dezvolta­
nale. Acest model a fost şi 23 DE ANI rea judeţelor şi dezvoltarea
este elaborat cu aportul DE LA municipiilor, oraşelor şi co­ sentimentele de deplină recunoştinţă şi însufleţită
decisiv a-1 secretarului ge­ C0NEHES0LA11S-IEA munelor. Incepînd cu cinci­
neral al partidului, tovară­ AL PAfiTIDCLDI nalul 1976—1980, planul na­
şul Nicolae Ceauşescu şi ţional unic se elaborează angajare patriotică faţă de măsurile privind
se întemeiază pe îmbinarea simultan sub cele trei pro-
armonioasă a elementelor file, asigurîndu-se astfel in­
ducerii economiei naţiona­
macroeconomice cu cele mi­ le şi îmbunătăţirea organi­ tegrarea acestor mici părţi MAJORĂRILE DE RETRIBUŢII ŞI PENSII
croeconomice, pe orientarea zării administrativ-teritoriale teritoriale în echilibrul ma­
fermă a repartizării raţio­ a ţării. Prin reorganizarea croeconomic, în progresul
nale a forţelor de produc­ admnistrativ-teritorială din general al economiei naţio­ RECUNOŞTINŢA NOASTRĂ - EXPRESIE
ţie pe întreg teritoriul ţării, 1968 s-a creat cadrul orga­ nale. FAPTELE DE MUNCĂ ELOCVENTĂ
încadrarea optimă a fiecă­ Pîrghia economică deci­
rui judeţ şi a fiecărei loca­ nizatoric favorabil înfăptui­ sivă în realizarea politicii Uidroenergeticienii din XltJ-lca şi Conferinţei Na­ A POLITICII
rii strategiei de amplasare
lităţi în cerinţele complexu­ de repartizare armonioasă Retezat au primit eu vie ţionale ale partidului. PROFUND UMANISTE
lui economic raţional şi e- teritorială a forţelor de a forţelor de producţie pe satisfacţie recentele mă­ Actualele măsuri prin
ficient. Congresul al IX-lea producţie, asigurîndu-se pro­ teritoriul ţării o repezintă suri privind majorarea re­ care, la sfîrşitul acestui de­ A PARTIDULUI
al partidului, orientările sale gresul rapid al unor jude­ rata înaltă a acumulării, tribuţiilor personalului ceniu, se asigură oameni­ Şl STATULUI NOSTRU
elaborate sub conducerea ţe rămase mai în urmă, muncitor şi a pensiilor. lor muncii din România
secretarului general al parti­ dezvoltarea armonioasă a circa o treime din venitul Prin munca ce o ‘desfăşu­ venituri suplimentare de De aproape trei ani, fac
dului, tovarăşul Nicolae tuturor zonelor ţării. După naţional fiind alocată pen­ răm — realizarea investi­ peste 29 miliarde ici con­ parte din colectivul de ca­
Ceauşescu, au imprimat un adaptarea structurii admi­ tru fondul de dezvoltare e- ţiei hidroenergetice din stituie un puternic stimu­ dre didactice al Şcolii ge­
curs înnoitor, dinamic şi nistrativ-teritoriale la cerin­ conomico-socială — factor Retezat şi producerea de lent şi pentru colectivul nerale nr. 5 Deva. Ca ti-
fertil întregii vieţi economi- ţele creşterii optime a for­ hotărîtor pentru progresul energie electrică — sîntem nostru, dc amplificare a năr profesor de matemati­
co-sociale, fapt ce s-a re­ ţelor de producţie s-au e- economic al ţării. în perioa- hotărîţi să nu precupeţim eforturilor, de angajare că. ea om al catedrei am
simţit puternic şi în dome­ laborat principiile de bază nici un efort pentru înde­ creatoare în realizarea unor simţit grija statornică a
partidului şi statului nos­
niul dezvoltării teritoriale. şi direcţiile de acţiune pri­ plinirea exemplară a sar­ sporuri în producţie prin
Un rol important in funda­ vind sistematizarea teritoriu­ cinilor ce ne revin clin do­ turbinarea fiecărui metru tru pentru dezvoltarea în-
mentarea strategiei de re­ lui, a localităţilor urbane şi (Continuare în pag. a 3-o) cumentele Congresului al cub de apă în condiţiile văţămîntului . românesc,
formarea
omului
creşterii productivităţii pentru constructor conştient
nou,
muncii şi a unui consum .şi devotat al societăţii
iii mediu pentru producerea noastre socialiste.
şi transportul energiei elec­
Mmm trice eît mai redus. Iată că de curînd, o nouă
mmml CAMPANIA AGRICOLA DE VARA Măsurile sînt generoase. iniţiativă a conducătorului
v'^A/y./ J.
Avem in vedere că în partidului şi statului, .tova­
comparaţie eu creşterea de răşul Nicolae Ceauşescu,
vine să dea expresie poli­
Activitate susţinută, din zori în noapte, la strînsul Sing. AUREL CIORA, ticii profund unianiste pro­
preşedintele movate în perioada de boga­
te împliniri ale patriei des-
turalelor şi semănatul culturilor succesive comitetului sindicatului prof. MIRELA VĂCAREŢU,
de la întreprinderea
electrocentrale Haţeg Şcoala generală nr. 5 Deva
în aceste zile, după în­ şi pe , pajiştile cultiva­ a început coasa a doua Laclislau Rozoli. Ilie Mi-
cheierea recoltării orzu­ te. Avem, deci, posibilita­ la această cultură. De a- clăuş şi Emil Tofan, toţi (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag o 3-o)
lui şi eliberarea terenului tea să ne realizăm pentru semenea, am încheiat de cei prezenţi îşi dădeau si­
de paie, in toate fermele stabulaţia viitoare întreg recoltat şi pus la adăpost linţa să efectueze cît mai
I.A.S. Haţeg însemnate necesarul do fibroase şi borceagui. Situaţia este multe transporturi în fu-
forţe mecanice şi umane suculente, ba chiar să ob­ valabilă şi pe cele 260 ha. rajerie. Aflat în cîmp, a-
sînt concentrate la recol­ ţinem şi un excedent. cultivate cu ierburi pere­ lături de oamenii din sub­
tarea şi depozitarea celor­ Problema care se pune ne. unde intrăm deja la ordine, inginerul Zorin
lalte categorii de nutreţuri acum este recoltarea şi coasa a doua. In ce prî- ITerbei, şeful fermei, a-
(finului de pe pajiştile na­ răta că, de fapt fibroasele
turale, a trifolienelor şi au fost cosite de pe 80
ierburilor perene cultivate I. A. S. H A Ţ E G de ha, jumătate din can­
in ogor pi-opriu sau în a- titatea recoltată fiind pusă
mestec cu alte culturi fu­ depozitarea lor la timp. veşte fîneţele naturale, din la adăpost.
rajere), precum şi la fina­ De aceea, ne-am propus cele 1 579 ha, cîte avem La Ferma 10 Băţăîari
lizarea însămînţării cul­ se muncea, de asemenea,
turilor duble. şi am reuşit să profităm la nivel de unitate, au din plin. Unul după altul,
din plin de pauza dintre fost cosite 1 200 ha. Con­ trailere încărcate şi cuplu­
— Cum semănatul cul­ secerişul orzului şi al griu­ cret, din necesarul " de rile de remorci veneau
turilor duble după orz se lui pentru a strînge cit 6 841 tone de fîn, avem din cîmp în baza furajeră,
află, într-adevăr, în prag mai multe furaje în „că­ puse la adăpost, la această unde echipele de lucrători
de finalizare — sublinia mările zootehniei". o.ră peste 3 000 de tone. formate din oameni din
Iustin Vasiu, Inginerul şef — Deoarece este vremea După această punere în sat, aşezau finul în şire.
al întreprinderii —, acum, coasei la fîn, precizaţi, temă am efectuat un raid Reţinem numele tractoriş­
piuă la declanşarea sece­ concret, tovarăşe inginer prin mai multe ferme. tilor Victor Păduraru şi
rişului griului, în fiecare şef, de pe ce suprafeţe Primul popas l-am făcut Petru Totoi, precum şi al
fermă am mobilizat toate s-au recoltat fibroasele şi în tarlaua de 50 ha din mecanizatorului Ştefan Pe-
forţele la recoltarea, strîn- ce cantităţi au fost puse Valea Sîngiorgiului, apar­ troiu care efectua, cu vin- întreprinderea de piese de schimb ţi reparaţii utilai mi­
gerea din cîmp şi punerea la adăpost pînă acum ? ţinând Fermei 7 Chitid. droverul, coasa a doua la nier Deva. Pe strungurile de mare gabarit sînt prelucrate
la adăpost a nutreţurilor. — Coasa întîi s-a înche­ Trei formaţii de lucrători lucerna pe ultimele supra- piese pentru morile dc mitei nare de la uzinele de prepa­
rare. tu imagine strungarul Ozorttv lacob din .seefia re­
Aceasta, deoarece avem iat pe toată suprafaţa o- încărcau în trei t raliere paraţii verlflcind cotele de prelucrări; alo unei asemenea
însemnate resurse fura­ cupată cu trifoliene, în­ nutreţurile care au fost MIRCEA LEPĂDATU piese.
jere, atît pe păşuni treaga recoltă fiind pusă recoltate de pe întreaga Foto NICOLAE GHEORGHIU
şl fi netele naturale, cit în fînare. De cîteva zile suprafaţă. Mecanizatorii (Continuare în pag. a 3-a)