Page 54 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 54
2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
M CONCl
JUDEŢEAN.
17 Iulie a.e.,
rea cabanei
— cui Cin
desfăşură ci
pescuit spor
etapa in
Participă
ai judeţelor
rin, Dolj, t
dinţi, Olt, 'j
şl ITunedoai
că pentru
Î n t r e p r i n d e r e a m i n i e r ă b a r z a campionatul 1 *
pair
primii
individual.
ITELEI
EBfc-dEESSSS
• 13,00 T.
La sfirşit de
ORGANIZAREA SI MODERNIZAREA - Nu încape îndoială că de activitatea de întreţi * Fiori din
fluenţa şi eficienţa pro nere, revizii şi reparaţii grădină" *
UN SEMESTRU ACŢIUNE PERMANENTĂ, EFICIENTĂ ducţiei sînt condiţionale capitale se preocupa stă gomir - o
Acţiune do amplitudi cată, concretizate într-o rificarea unor ramblee .şi în mare măsură de bună ruitor do realizarea lor în interpret *
FRUCTUOS ne şi rezonanţă, iniţiată productivitate a muncii mineralizaţii din culcuşul utilizare a mijloacelor teh termenele planificate şi de timpul prez-
de secretarul general mai mare cu 2 674 lei/per- şi acoperişul zonei I (mi nice din dotare, de modul calitate cit mai bună. nia la tirr
I in acest al treilea an al partidului, tovarăşul soană decît cea prevăzu na Brusturi); o centrali de întreţinere, revizii şi La majoritatea utilaje Din univers»
! al cincinalului 1986-1990, Nicolae Ceauşescu — or tă şi o reducere a costu zarea debitării metalului reparaţii ale acestora. lor intrate în reparaţii ca lui animat
minerilor de la Barza le ganizarea .şi modernizarea rilor de producţie de 1,5 la atelierul mecanic al în — Ea I.M. Barza, aceas pitale, pe lîngă lucrările pentru du
revin sarcini deosebit de producţiei a fost concepu milioane lei. treprinderii, prin dotarea tă activitate se desfăşoa specifice se efectuează o * Telesport
t mobilizatoare, reieşite tă a se desfăşura în două Iu acest an program ui cu o foarfecă ghilotină ră în baza planurilor a- serie de modificări şi îm mîntuiui sc
din documentele Con etape importante în cursul cuprinde 13 măsuri, vi- FG 25 şi cu o maşină de nuale, a căror îndeplinire bunătăţiri menite să le nesc * Mei
gresului al Xlil-lea şi actualului plan cincinal! zînd, în principal, moder tăiat cu disc abraziv; • se urmăreşte cu perseve ridice nivelul tehnic şi lvanovici *
Conferinţei Naţionale ale prima, finalizată în anul nizarea unor fluxuri pro schimbarea structurii pro renţă şi răspundere — re fiabilitatea, asigurînd ast tor de nai
partidului, pe linia creş lţ)86, iar cea de a 11-n, în ductive în subteran şi la ducţiei marfă, prin ex leva ing. Lucia Lung, de fel, în timpul exploatării, naţii săi
terii bazei de materii pri perioada 1987—1990. suprafaţă, perfecţionarea tinderea tehnologiilor de la serviciul mccano-encr- obţinerea unor productivi din opere
producţii
sporite
gctic. Reviziile şi repara
tăţi
.şi
me a ţării. — Etapa 1 a programu organizării .şi conducerii amalgamare; • intensifi ţiile curente se efectuea do minereuri .şi dc metale. telespectatc
In prima jumătate a lui — preciza in". Gnbrie- producţiei .şi a muncii, a carea activităţii de recon- găre interi
acestui an, bilanţul ac !a Popescu, şeful compar mijloacelor de control şi a diţionare a pieselor de 14,45 Săpti
tivităţii lor este deosebit timentul tehnic — s-a în calităţii acestuia, eslimîn- schimb. ticâ • 15,0
de fructuos. După cum cheiat cu materializarea du-se un spor de produc Aplicarea, pînă în pre-. REPARAŢIILE - IN TIMP, DE CALITATE programului
ne-a relatat ing. Octa- tuturor măsurilor prevă tivitate de 2083 lei/pcrsoa- zent, a 11 din cele 13 mă lejurnal o '
vian Popa, şeful compar zute, ceea ce a condus la jiă şi un volum de bene suri din programul pe a- ciclopedia
timentului plan, produc creşterea productivităţii ficii suplimentare de a- cest an a condus la un ză în totalitate în atelie Şi încă un aspect deo m' î van
ţia marfă a fost depăşi muncii cu 69 lei/pcrSoa- proape cinci milioane lei. spor al producţiei marfă rele întreprinderii, eu sebit de important în acti CC. 20,55
tă cu peste 19 milioane nă, obţinerea unui spor Aplicarea măsurilor se de 8,5 milioane lei şi e- sprijinul unor meseriaşi şi vitatea de reparaţii, le Fiecăruia
conomii la cheltuielile ma
lei, iar producţia netă de producţie marfă de 3,5 specialişti de la U.U.M.Il. gat de eficienţa acesteia, vine“ • 2
milioane lei, reducerea urmăreşte cu rigurozitate teriale de peste un milion Crişcior şi I.P.S.R.U.M. de reducerea costurilor nai • 22,
cu aproape 13 milioane costurilor de producţie cu şi răspundere, aşa cum a lei. amintirilor
lei, a fost îndeplinit pla 1,4 milioane lei .şi o eco indicat secretarul general Deva, iar reparaţiile capi lucrărilor. In cadrul ate chiderea p
nul 'la plumb şi zinc, la nomie do forţă de muncă ai partidului, tovarăşul Ca urmare a măsurilor tale le executăm în pro lierului de rccondiţionări
alte rpetale, s-au reali de 38 persoane. Nicolae Ceauşescu, în Te şi acţiunilor întreprinse cent de aproape 75 la su de pe lingă brigada spe
zat suptimentar 8 tone zele din aprilie, în cuvîn- pe linia organizării şi mo a lă în unităţi specializate cializata pentru şi întreţine
reparaţii
confecţii
re.
producţiei,
dernizării
cupru şi mai mult de Etapa a 11-a se derulea tarea la .şedinţa Comite şi doar 25 1a sută în. ate
ză cu mai mult dinamism, promovării de tehnologii lierele proprii. Avînd în electromecanice — echipat
3 770 tone sulf în con măsurile stabilite sînt con tului Politic Executiv al avansate de muncă, în vedere volumul conside modern cu instalaţii, dis
r. .VA: H;
centrate, s-au produs în tinuu revăzute şi îmbună G.C. al P.C.R. din 6 mai, prezent 23 la sută din pro rabil al fondurilor fixe ale pozitive şi scule adecva (Patria); Di
plus piese de schimb în tăţite, în funcţie de con în celelalte cuvîntări şi ducţia do minereu a I.M. întreprinderii noastre, im te — se recondiţionează Vegas (Ar
valoare de aproape opt diţiile nou apărute în pro expuneri rostite în luna Barza sc extrage prin me portanţa lor deosebită în un mare număr de piese DOAHA: A
til (Modern
milioane lei şi s-au re- cesele tehnologice, în flu iunie. tode de productivitate ri angrenajul complex al. ex de schimb, repere, sub- păcate (Mi
I condiţionat piese, repe- xurile de producţie. Cele Printre măsurile mai dicată, iar 43 la sută din . tracţiei şi preparării mi ansamble, ponderea lor în Regina etn
i re, subansamble, însu- nouă măsuri din progra importante materializate materialul rezultat de la'** nereurilor şi necesitatea activitatea totală de re căra); l’KT
căii pe coi
! mînd 25,5 milioane lei. mul pe anul trecut au fost. în primul semestru al a- săparea galeriilor se în funcţionării lor ireproşa paraţii capitale fiind de Totul so p
icmbrle);
' De menţionat că sporu aplicate cu -eficienţă ridi luilui se numără: * valo carcă mecanic. bile, toţi cei caro răspund peste 60 la sută. jandarmerii
rile amintite s-au obţi LUDE NI: (
nut pe seama creşterii să (culturi
productivităţii muncii, ca ANGMARE UNANIMĂ, REVOLUŢIONARĂ Vulcanul L(
farul);
re este superioară pla CHELTUIELI MATERIALE REDUSE rul (Miner
nului cu 2415 lei/per- ' Îndeplinirea importante integrală .şi eficientă a do fiind fruntaş pe întreprin SA: .Şapte
soană. In întreaga activitate de mină, 10 tone şină, lor şi mobilizatoarelor tării tehnice şi a forţei de dere de patru ani conse mi şapte:
productivă, minerii şi pre 45 macaze, 6 kilometri sarcini de pian, legate di muncă, pe promovarea cutiv. Semestrul I 1-arn în torcsc); UI
Vorbind despre hărni paratorii de la I.M. Barza conducte, 120 guri meta clin ■’ -an
rect şi hotăritor de asi
cia oamenilor, despre dau o atenţie sporită, per lice de rostogol, 540 stilpi gurarea economiei naţio măi largă a tehnologiilor cheiat cu o depăşire a sar BiM C.
sus
ii
cinilor do cinci la sută
eforturile depuse şi dă- manentă, reducerii cheltu metalici de abataj, 1 200 nale cu cantităţi tot mai de lucru moderne şi a la metal .şi dc 30 la sută roşie) ;
ruirea lor în muncă, to progresului tehnic în ex Alo. atcrl;
ielilor de producţie, înca traverse din lemn, 215 tu mari de metale strict ne tracţia şi prepararea mi la pregătiri şi deschideri. ni ca (l’alr
varăşul Viorel Popa, se drării severe in consumu buri de aeraj şi altele, cesare, îi angajează pe nereurilor, pe întărirea Hotărârea colectivului sec HSraganuU
cretarul comitetului de rile normate de materii în locul lemnului dc mină minerii şi preparatorii de ordinii şi disciplinei mun torului este să muncim GEOAGIU-
partid al întreprinderii, prime, materiale, combus s-au ridicat in piatră 3000 la Barza la o muncă sus cii în toate sectoarele, în mai bine, să ne depăşim gul (Casa
sublinia: tibil şi energie, creşterii ml rostogoluri. ţinută, eficientă. toate compartimentele pro ritmic prevederile,• să ne HAŢEG: <
risc
mă
— Colectivul nostru de elicienţei economice, a In bugetele de venituri Ing. Gheorghe Roşea, di ductive. Sarcinilor mari menţinem locul fruntaş în JîiiAZI: V
viile i-ir;
mineri şi preparatori, rentabilităţii întreprinderii, şi cheltuieli ale sectoare rectorul întreprinderii': trebuie să le răspundem întrecere. Este voinţa şe coana Oii!
toţi cei ce lucrează la in secţii şi sectoare, în a- lor şi brigăzilor s-aii sta Realizările pe şase luni cu o mobilizare de ex filor de formaţii To.sif O- cultură);
I.M. Barza, în frunte cu teliere, în celelalte com bilit limite valorice pentru au fost bune, însă ne aş cepţie. prean, Toan Steluţă, Vasi- magiu rni
comuniştii, sînt hotârîţi partimente productive e- fiecare material, se urmă teaptă în continuare sar Ing. Ştefan Candin, şe lică Dumitra.şcu, Dorel na Urnit
11,1 A: Alt
să acţioneze şi în con xistă cadre cu responsa reşte cu stricteţe încadra cini sporite, deosebite. în ful sectorului Valea Morii: lovan, a tuturor oameni ardelenii
tinuare, cu întreaga lor bilităţi concrete în aceste rea in normele de consum tregul colectiv, sub îndru Avem cea mai mare pon lor din sector.
capacitate de pregătire direcţii, in care acţionea pe tona de minereu extras marea organelor şi orga dere în producţia totală Pavel Jicărean, şef de
profesională şi de anga ză deopotrivă şi organiza şi prelucrat, se acţionea nizaţiilor de partid, în a întreprinderii. Ca ur formaţie în sectorul Mu-
jare patriotică - în spi ţiile de sindicat şi de ti ză in permanenţă pentru treprindem măsuri tehno mare, şi răspunderile sariu II: Căutăm să ex
ritul Tezelor din aprilie, neret, de iemei şi O.D.U.S. optimizarea transportului logice şi organizatorice noastre sînt sporite în rea ploatăm filoane cu conţi Rezultai
în perioada care a tre auto in carieră — prin u- corespunzătoare, care să lizarea producţiilor de mi 15 iulie 1
al indicaţiilor şi orientă cut din acest an, efortu tilizarea judicioasă a uti ne asigure desfăşurarea nuturi mari în metal, res
JExtr. I
rilor din expunerile şi cu- rile conjugate în privinţa lajelor grele, se contabili în condiţii optime a lu nereu şi metale. Ne mo pectăm cu stricteţe tehno 71, 30. 39
vîntările secretarului ge recuperării resurselor re- zează orice cheltuieli. Ca bilizăm însă cu toţii, zi logiile de lucru şi normele Extr. a
neral al partidului, tova crărilor de cercetare, de de zi, în abataje, dăm de protecţie a muncii, dăm 78, 18, 81
tolosibile se concretizează urmare a preocupărilor şi pregătiri şi deschideri, în- toată atenţia organizării
Fond te
răşul Nicolae Ceauşescu, in economisirea a 210 măsurilor întreprinse, de cît să ne asigurăm frontu lucrului şi exploatării ra mare atenţie recuperă 883 477 lei
rostite în ultima vreme MWh energie electrică şi la începutul anului s-au rile de lucru necesare pen ţionale a utilajelor şi in rii şi refolosirii materiale
să-şi îndeplinească e- 170 tone combustibil con obţinut economii la chel tru producţiile de mine stalaţiilor şi reuşim să ne lor şi avem, în general,
xemplar sarcinile de venţional, recuperarea şi tuielile materiale de peste reu şi metale. Vom insis depăşim constant sarcinile rezultate bune. împreună
plan, să crească necon reutilizarea a 90 mc lemn patru milioane lei. ta pe folosirea raţională. de plan, sectorul nostru cu ortacii din formaţia
tenit producţiile de mi mea, cu cei din formaţiile Pentru
nereuri extrase şi prelu conduse dc Gheorghe Da- fi în gen
crate, cantităţile de me — Este bine ştiut de că GRIJĂ MAXIMĂ PROIECŢIEI MUNCII ţiuni tematice, se efectuea vid, Aurel Ungureanu, Ni- cerul t
tale atît de necesare e- tre întregul personal din ză instruiri periodice ale colao Miclea, Aristide Ju- Vor căd
mai ales
conomiei noastre naţio întreprinderea noastră că lor de producţie, de sectoa unor echipamente de pro personalului pe probleme rubescu, Iulian Petruţ şi te dc di
nale, dezvoltării ţării. Va activitatea de protecţie a re şi ateliere dau zi de zi tecţie şi de lucru, diferite ale protecţiei muncii, iar în alţii, în semestrul I am ce şi cu
fi răspunsul nostru con muncii constituie parte in o atenţie deosebită modului lor dispozitive şi aparaturii şedinţele organului colectiv realizat un spor de trei la sibif i şi
cret, faptic şi la recen separabilă a producţiei, că in care se derulează pro menite să sporească 'gradul de conducere al întreprin sută a prevederilor de camEitil
depăşi l!
tele măsuri de majorare realizarea şi depăşirea pla cesele productive, în subte de siguranţă a agregatelor derii, în grupele sindicale plan la metal şi de 10 la tul va s
a retribuţiilor personalu nului nu sînt posibile fără ran şi la suprafaţă, însuşi şi instalaţiilor din dotare, se analizează frecvent a- sută la lucrările de pregă intensifii
lui muncitor — nouă şi respectarea strictă a tehno rii şi aplicării normelor de îmbunătăţirea condiţiilor ceastă importantă activita tiri şi deschideri, realizări durată
din secti
strălucită dovadă a grijii logiilor de lucru şi o in protecţie' a muncii, se ocu igienico-sanitare la grupuri te şi se iau măsurile ce se pe care dorim să le am peraturil
strucţiunilor de securitate a pă de crearea climatului şi le sociale din întreprindere, plificăm lună do lună pî cuprinse
portidukii şi statului pen impun. Cazurile de abateri grade,
tru creşterea nivelului de muncii, a vieţii oamenilor — condiţiilor sociale corespun organizarea anumitor acţiuni de la norme şi instrucţiuni nă la sfîrşitul anului. între 21
trai material şi spiritual relevă Teodor lirsoi, ingine zătoare pentru siguranţa, de propagandă, instruire şi se dezbat operativ la toate lat ceaţ
al celor ce muncesc, al rul şef cu securitatea mi fluenţa şi eficienţa activită Cercetare în domeniu. nivelurile, se adoptă noi
ţii de producţie.
bunăstării generale a po nieră la I.M. Barza. Ca ur An de an, la I.M. Barza De asemenea, la cabine Pagină realizată de
porului. mare, factorii cu responsa tul de protecţia muncii din hotăriri pentru înlăturarea
:
bilităţi d recte in acest do se alccă însemnate sume cadrul unităţii se organizea stărilor de lucruri negative DUMITRU GHEONEA
meniu, şefii compartimente- de bani pentru procurarea ză frecvent o serie de ac şi îmbunătăţirea situaţiei.