Page 57 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 57
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A REVENIT
ÎN CAPITALĂ, DE LA VARŞOVIA, UNDE
A LUAT PARTE LA CONSFĂTUIREA
COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV
AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL
DE LA VARŞOVIA
T o v a r ă ş u 1 Nicolae P.C.R., secretari ai Comi zelski, prim-secretar al
Anul XL, nr. 9 538 DUMINICĂ, 17 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani Ceauşescu, secretar gene tetului Central al partidu Comitetului Central al
ral ai Partidului Comunist lui, de membri ai C.C. ai Partidului Muncitoresc U~
Român, preşedintele Re P.C.R., ai Consiliului de nit Polonez, preşedintele
publicii Socialiste Româ Stat şi ai guvernului, de Consiliului de Stat al Re
Reorganizarea administraiiv-teriîoriaiă — nia, s-a înapoiat, sîmbătă stituţii centrale, organiza Zbigniew Populare Polone,
reprezentanţi ai unor in
publicii
Messner,
mem
în Capitală, venind de la
Varşovia, unde, în fruntea ţii de masă şi obşteşti. bru al Biroului Politic al
Pionieri români şi po
condiţie a progresului muliilateral al patriei delegaţiei ţării noastre, a lonezi au oferit tovarăşu C.C. al P.M.U.P., preşedin
tele Consiliului de Miniş
luat parte la Consfătuirea
Comilclulţii Politic Con lui Nicolae Ceauşescu şi tri, Jozef Czyrek, membru
Succesele obţinute de pa pentru participarea tot mai In astfel de condiţii a spo sultativ al statelor parti iovarăşei Elena Ceauşescu al Biroului Politic, secre
tria noastră, cu deosebire activă a maselor largi popu rit, la rîrţdul său, rolul con cipante la Tratatul dc la buchete de flori. tar al C.C. al P.M.U.P.,
in perioada deschisă de lare la viaţa economică şi siliilor populare ca factori Varşovia. ~k Boguslavv Kolodziejczyk,
Congresul al IX-lea al parti politică. Structurile adminis- polarizatori ai iniţiativei, e- Ea sosire, pe aeropor Ea plecarea din Varşo membru al Secretariatului
dului, sint nemijlocit lega trativ-teritoriale statornicite nergiei şi participării celor tul Otopeni, conducătorul via, tovarăşul Nicolae C.C. al P.M.U.P., Flori an
te de aplicarea cu fermita atunci au permis şi permit mai largi mase de cetăţeni partidului .şi statului nos Ceauşescu. secretar gene Siwicki, membru al Birou
te in viaţă a strategiei dez materializarea principiilor la înfăptuirea obiectivelor tru a fost salutat de to ral al Partidului Comu lui Politic al C.C. al
voltării rapide şi armonioa dezvoltării economico-socia- varăşa Elena Ceauşescu. nist Român, preşedintele P.M.U.P., ministrul apără
se a economiei naţionale, le în fiecare judeţ, la buna de membri şi membri su Republicii Socialiste Ro rii naţionale, Tadeusz O*
a întregii societăţi. Elabora r—1965 ~ —s gospodărire a tuturor loca pleanţi ai Comitetului Po mânia, a fost salutat de leehowski, ministrul afa
rea şi înfăptuirea acestei lităţilor în consens cu dez litic Executiv ai C.C. al tovarăşii VVojciech Jaru- cerilor externe.
strategii poartă amprenta voltarea şi înflorirea între
gindirii profund ştiinţifice, gii ţări.
novatoare a secretarului ge De acest generos cadru
neral al partidului, tovară creat pentru participarea
şul Nicolae Ceauşescu. maselor la conducerea tre c a m p a n i a : &
Una dintre măsurile care burilor obştei au beneficiat ................... " ' ........................................................................................................ ' ' “ . ' -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.-. • ....v.-.v.•„
aveau să influenţeze hotă- şi beneficiază toţi cetăţenii
ritor destinele poporului nos 23 DE AM ţării, fără deosebire de na
tru a constituit-o noua l!i ţionalitate, vîrstă, sex, pro Hărnicie, răspundere şi totală implicare în
structură administrativă ho- CON6RESS1 ALîI-lEA fesie, pentru că substanţa
tărîtă acum două decenii, AI. PMIIDUUJI democraţiei autentice se
cînd ţara noastră se an identifică întru totul cu e- recoltarea, transportul şi depozitarea furajelor
gaja decisiv pe noile coor galitatea socială deplină a
donate ale evoluţiei sale. tuturor fiilor ei, rezultat al
Ea viza dezvoltarea armo democratice de conducere egalităţii economice, al dez Comuna Boşorod poate jumatate. avem două şire tiza rea fîneţelor pe fami
nioasă, in ritmuri avansate a societăţii de către popor, voltării armonioase, echili fi considerată un exem şi mai bine de paie... lii şi chiar pe braţe de
a economiei naţionale prin pentru popor, expresie fun brate a patriei. plu privind modul cum — Concret, cc s-a depo muncă. Fiecare cooperator
repartizarea judicioasă, e- damentală în viaţa societă Drept urmare, în fiecare trebuie organizate si co zitat- pînă acum ? este înştiinţat ce supra
chilibrată a forţelor de pro ţii a principiilor suveranită judeţ au fost realizate un ordonate activităţile ce — 448 tone siloz, 180 faţă de fîn va trebui să
ducţie pe întreg teritoriul ţii şi independenţei naţio număr de cel puţin 4—5 au loc în această perioa tone paie şi 210 tone fîn. cosească, unde se află a-
patriei. nale. centre industriale puternice, dă pe ogoare. Buna desfă După opinia noastră, nu ceasta, ce producţie tre
In expunerea cu privire Noul sistem de organiza în fiecare zonă s-au con .şurare a recoltării, trans numai că necesarul de buie să obţină. Tot atunci
la îmbunătăţirea organiză re administrativă a terito struit circa 180 noi platfor portului şi depozitării fu sc precizează perioada de
rii administrative a teritoriu riului, prin structura sa sim me industriale. Numai în rajelor este un argument coasă şi că nu se va trans
lui ţării, prezentată la Se plificată, prin renunţarea Io primii doi ani ai actualului incontestabil în sprijinul COMUNA porta nimic în gospodării
siunea extraordinară a Ma verigi intermediare inutile cincinal au fost puse în afirmaţiei de mai-sus Dar BOŞOROD le individuale pînă ce fie
rii Adunări Naţionale din — regiuni şi raioane — a funcţiune, în întreaga ţară, să detaliem. care cooperator nu va du
februarie 1968, tovarăşul apropiat deopotrivă condu L,a ora actuală în baza ce la baza de nutreţuri a
Nicolae Ceauşescu reliefa cerea centrală de unităţile de nutreţuri a fermei zoo nutreţuri pentru viitoarea cooperativei cel puţin 2000
că reorganizarea administra teritoriale de bază şi, tot tehnice se află întreaga stabulaţie a animalelor se kg fîn.
tivă a ţării creează condiţii odată, de oamenii muncii. (Continuare in pag. o 3-a) producţie rezultată după va realiza, ci chiar se va Consiliul de , conducere
prima coasă pe suprafeţe depăşi. al cooperativei şi consi
le ocupate cu trifoi şi lu Ea Boşorod se aplică, de liul popular urmăresc în
; ÎN ZIARUL DE AZI : cerna, toaly recolta de mai mulţi ani, în ce pri deaproape modul cum se
activi
această
realizează
I ------------------ i masă-verde, ca şi cea de veşlc recoltarea, transpor tate şi intervin operativ
' RITMURI IKJNEDORENE. — Din sumar: • Sonete jubiliare • Ionel Ama- ' paie de orz. tul şi depozitarea furaje atunci cînd situaţia o im
— Nici înlr-un an n-am lor o metodă foarte efi
I riuţei, „Vinovat de plecarea cocorilor" • Folclorul — expresie a spiritua- ) pune. Eram, joi. 15 iulie
avut puse la păstrare ati- cientă pe care o prezen
t Ii taţii neamului • „Cînd pleacă bunica" • Expozi tic dc desen-piclură ' tea nutreţuri — ne spunea tăm în dorinţa de a fi în n.c.. în biroul tovarăşului
I ‘ I Micu Şerbu Şerban. şeful
' * Realizarea sarcinilor la producţia fizică — expresie a dăruirii şi abnegaţiei > fermei zootehnice. Am suşită şi de alte consilii TRA1AN BONDOR
| minorilor I populare. Ea fiecare înce
umplut deja un fînar şi put de an se face repar (Continuare in pag. a 4-a)
Oamenii muncii hunedoreni îşi exprimă sentimentele de deplină
recunoştinţă şi însufleţită angajare patriotică faţă de măsurile privind
MAJORĂRILE DE RETRIBUŢII ŞI PENSII
GRIJII PARTIDULUI îl RĂSPUNDEM PUTERNIC STIMULENT ÎN ÎNFĂPTUIREA
PRIN FAPTELE NOASTRE DE MUNCĂ NOII REVOLUŢII AGRARE
L>e cu riad u avut loc mă de a munci mai bint- Lucrătorii secţiei noas pentru sporirea continuă a
plenara comună a comi cu mai multă răspundere tre — asemenea tuturoi veniturilor oamenilor mun
tetului de partid cu con şi dăruire, mai economic, moca n iza lo ri lor jud eţulu i cii, creşterea constantă şi
siliul oamenilor muncii de deplina mulţumire şi sa — au primit cu deosebită neîntreruptă a nivelului
la întreprinderea noastră. lisfacţie pentru noile ma bucurie şi satisfacţie mă *de viaţă material şi spi
Am analizat situaţia rea jorări de retribuţii şi pen şurile recent adoptate pri ritual al poporului nos
lizării planului pe primul vind majorarea retribuţiei tru angajat cu toată pu
semestru al anului, am sii, care sint, de fapt, a personalului muncitor şi terea minţii şi braţelor in
nouă şi grăitoare dovadă
stabilit măsuri concrete la a pensiilor. Aceste măsuri edificarea socialismului si
fiecare autobază pentru a grijii partidului şi sta relevă evoluţia mereu as comunismului.
ca pînă la sfîrşilul anu tutui pentru creşterea ni cendentă a economiei ro Lucrez de mai mulţi ani
lui rezultatele muncii velului nostru de trai ma mâneşti, sporirea continuă in domeniul mecanizării
noastre să crească şi mai terial şi spiritual. a puterii acesteia, carac agriculturii şi sintem con
mult. terul sănătos al relaţiilor ştienţi că de munca noas
La dezbaterile din ple IOAN HARAGA, de producţie, dezvoltarea tră, de felul cum ne fu-
nară au luat cuvîntul tehnician principal, bazei materiale a indus
foarte mulţi lucrători — secretarul triei, agriculturii, a tutu GHEORGHE VINTILÂ,
conducători auto, meca comitetului de partid ror ramurilor producătoa şeful secţiei
nici, şefi de formaţii de de Ia I.T.A. re de bunuri materiale. de mecanizare
lucru, impiegaţi de miş Hunedoora-Deva Ele relevă, totodată, grija din Sîntandrei
X.P.S.K.u.M. ncva. Cu iot mal multu pricepere meca care, şefi de coloane şi permanentă a conducerii
nicii Cristian Manea şl Komu lus Bujor, Impreuă cu şeful
de echipă Bumtlru Oudea ex ecută reparaţii la motoarele autobaze ele. Din cuvîn partidului şi statului nos
pentru autobasculante grele. F ţ NICOLAE GHEORGHfU tul tuturor am desprins, tru. personal a tovarăşu
0 0
o dală cu angajarea fer (Continuare m pag. a 3-o) lui Nicolae Ceauşescu, (Continuare in pag a 3-a)
