Page 58 - Drumul_socialismului_1988_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. < f.
°aq. 2

De-atita frumuseţe lumina-i ea o liră
Armonie Ce-şi decantează glasul în ore de
mărire.
Deschideţi porţile şi ascultaţi
Halada Mioriţei cum urcă din simţire Această armonie sub falduri tricolore
I’arcă-i o torţă-aprinsa pe creste de K-o arcuire lină trecând din zare-n
C.'arpa ti zare
O înflorire albă răsfrântă din iubire.
l!n vast poem de pace prin clipele DUMINICĂ
In despletirea ierbii se-aude cum sonore o 11,30 Li
respiră Simbolul nemuririi sub ploile solare.
lor * Telefili
Din patru părţi pămîntul cuprins ghiozdan:
Sonete jubiliare rămine insă întotdeauna de înflorire DAVID RUSU Producţie a
plină de o echilibrată şi
calmă demnitate Nu pu­ poloneze. Ef
12,30 Viaţc
In urmă cu trei ani, mai scump decit iubirea", tea lipsi in acest context 13,00 Telex
George Macovescu publi­ proclamă cadenţat un un motiv de puternică re­ Folclorul - expresie a spiritualităţii neamului bum dumini
ca volumul UNDEVA, vers. Iubirea e prezentă zonanţă afectivă, precum concert de
TOAMNA, ClNDVA, a că­ perpetuu, pînă şi in cli­ „ubi sunt ?", pe care-l în- Dea lungul existenţei nalităţi. De aici derivă existenţei noastre care au chipul nou
rui primă parte e alcătui­ pa supremei plecări, cind, tilnim, cu trimitere la Vil- sale milenare, poporul diversitatea .şi frumuseţea generat un folclor unic în niei * Lumin
tă din patruzeci de sonete. graţie ei, poetul nu e nici­ lon, in ZĂPEZILE CĂZUTE, nostru si-a găsit răgaz să neasemuită a dansului .şi lume prin frumuseţea, di­ Cintâ Ştefar
Următorul său volum, re­ decum singur: „Aşa ne-am unul dintre cete mai fru­ versitatea scenariului şi Vasile Şeico
cent apărut, intitulat TRE- înţeles să plecăm pe rînd./ moase sonete ale cărţii : privească soarele, să şi-l cînlecului popular româ­ textului literar, dar, mai ne animate
CINDE ANOTIMPURI (Ed. Pornesc primul, să des­ „Parfumul de altădată, pună efigie pe porţi mo­ nesc, zecile sau sulele de ales, prin emoţia dega­ să viaţa *
Eminescu, 1988) este o in- chid cărarea./ Tu rămii roză de Ispahan,/ Mă-nvă- numentale, să asculte tri­ variante alo unor creaţii jată. Dovadă stau în acest seţile patrie
•trejagă carte de sonete. să numeri, încet şi în luie acuma, în iarna bă- lul păsărilor şi să se ia la literare (ex. „Mioriţa" — sens neasemuitele creaţii din operetele
Le-am numit „sonete jubi­ gînd,/ Cocorii, pîn-vine A- trîneţii,/ Mireasmă ameţi­ întrecere cu ele, să-şi peste 900), particularităţile specifice şi velrelor folclo­ Strauss * 5
liare", pentru că, întim- rătarea". Momentul e pre­ toare, ca vintul tinereţii./ umple privirea de frumu­ unor obiceiuri de la un comedii cir
plător sau nu, apariţia lor vestit de anume semne al Dar.,., spune-mi tu, iubi­ seţea neasemuită a pajiş­ sat la altui. Indiferent de rice hunedorone, remnr-
coincide cu momentul cind to..., ou sont Ies neiges tilor înflorite, pe care unde vin, acosio creaţii cîndu-se cu precădere o- ce * Piese
George Macovescu aniver­ d-antan ?". să !e transpună pe ii sau poai'tă cu ele o parte din biceiurile de nuntă şi de tate * Noi
sează împlinirea a 75 de Sonetul, specie consa­ covoare şi, mai ales, în sensibilitatea creatorilor şi dubă de pe Valon Mure­ de muzică u
ani. Substanţa şi tonul do­ crată de iluştri înaintaşi, nopţi lungi de iarnă, ori interpreţilor, fiind expre­ şului, dansurile pădurc- lesport * Pe
neşli, momîrlănesti şi mo­
lucrînd la câmp, să-şi cree­
tecului cu
minant al noului volum e singurul capabil să păs­ sie a spiritualităţii nea­ ţeşti, obiceiurile din ciclul „Savoy" * î
sînt sugerate încă prin treze in timp, nealterată, ze o lume a sa, fabuloa­ mului nostru, intr-un anu­ calendaristic din Ţara Ha­ lespectatoru
titlul său potenţat de acel căror sens numai poetul il imaginea iubirii: „De tre­ să în comparaţie cu traiul mit moment al dezvoltării
nostalgic gerunziu emines­ percepe: „Mă uit ades la ce frumuseţea, icoana ta de fiecare zi, superbă salo Istorice. ţegului ş.a închiderea
Astăzi,
cîiul
festivalul
cian. E vorba in primul mina-mi, răboj crestat de rămîne/ in stanţe florenti­ prin omenescul ce se de­ Cîntecul, uneori duios naţional „Cîntaroa Româ­ • 19,00 1
rind de motivul trecerii vreme./ De fiecare dată, ne şi astfel nu apune". gajă, ca mesaj, din în­ ca şopolul unui izvor abia niei", a unit într-un şuvoi 19.20 Cinta
care-şi importe insă pre­ mi-apare mai brăzdată./ £ o specie cu structură şi treaga sa creaţie concre­ ivit, alteoiâ zglobiu ca niei. Omagi
ponderenţa cu acela al Şanţuri de bătălie pierdu­ cădere metrică elegantă, tizată, pe do o parte, în rîurile de munte, dar cu­ creator pe toţi căutătorii ducătorului
iubirii. Dacă primul e spe­ tă, cîştigată,/ Cine avut-a în perfectă concordanţă cu tot ceea ce a rămas pal­ rat şi limpede, cu meta­ nestematelor artistice ro­ 20.20 Film a
cific ., pentru (şi de la) o grijă să numere, să-nsem- echilibrul şi demnitatea de pabil ca expresie a unor fore, epitete şi compara­ mâneşti, lăzile de zestre crinul stins
anumită vîrstă, al doilea ne ?". Astfel se insinuea­ care aminteam mai sus. îndeletniciri ridicate la ţii precum: spicul griului, de altădată au fost des­ a Casei de
ar putea să-i surprindă pe ză alte şi alte motive din Modest şi conştient că s-o rang do artă (olărit, ţesut, cîmpul cu florile, frunza chise, redînd admiraţiei Premieră
:
cei ce nu ştiu sau uită că aceeaşi sferă de semnifi­ îmbarcat pe o „arcă" la sculptură în lemn. cusă­ verde-a codrului, devenită publicului iubitor de fru­ Tele -'-al <
iubirea nu e o chestiune caţii, crescînd din tulpina timona căreia „sint Sha- turi) şi, pe do alta, în adesea .şi instrument mu­ mos creaţii ce atestă gus­ chi pi
de virstă, ci de tinereţe ingemănată a iubirii şi kespeare şi Pclrarca", creaţii artistice (literare, zical, J-a însoţit întotdeau­ tul estetic si migala, dar,
spirituală. E cazul lui trecerii, motive tutelare ale George Macovescu ne-a muzicale, plastice, core­ na pe omul din popor. mai ales, certitudinea rea­ LUNI,
George Macovescu, pentru întregii cărţi. Cind înain­ oferit o carte in care fie­ grafice, obiceiuri). Alături de cîntoc, dan­ lizării unor valori pere­
• 20,00
care, anunţată încă din te se lasă ceţurile şi nu care sonet, laborios ■ migă­ A ILt meşteşugurile cit sul şi obiceiurile speci­ ne, iar interpreţii au adus 20,25 Cong
în faţa întregii ţări cîn-
volumele anterioare, iubi­ se moi desluşeşte nimic, lit, are rostul pietrelor ce şi folclorul au fost trans­ fice fiecărui anotimp lea — Con
tece, dansuri si obiceiuri
rea constituie cel mai lerm poetul se întoarce in sine, alcătuiesc colierul. mise de cei bătrîni fiilor ne-au însoţit, colorîndu-ne ce atestă continuitatea fo­ lor înnoiri
şi constant suport existen­ în lărimul amintirii. Nos­ şi nepoţilor, care au mai viaţa, adueîndu-ne bucu­ cului sacru al spiritualită­ tea partidu
ţial. „Nimic nu e în lume talgică, starea de spirit RADU CIOBANU adăugat ceva, punîndu-.şi. rii. Nu pot fi uitate nici
amprenta propriei perso­ momentele esenţiale ale ţii neamului nostru. gul proces
:
Prof. VERGHELIA CHIFOR Şt' nţa la I
NOTE DE LECTURĂ sC„ ' ecor
• 20,45 E|
Ionel Amăriuţei, Ui Obiceiul de nunia tic. Ceauşescu
eroică, rei
(Oraştioara
Costcşti
ile Sus), valorificat sce­ 21,05 Tezu
nic <lc ansamblul folclo­
ric al căminului cultu­ 21.20 Occl
.Vinovat de plecarea ral din aceeaşi localita­ cumentar
te a însemnat o realiza­ venţe irak
re artistică deosebita, Telejurnal
lotul a fost impresio­
cocorilor" nant — culegerea obi­ chiderea p
ceiului ia sin:*, il folclo­
rului literar, muzical, co­
Binecunoscut cititorilor grăitoare" alo „Sarmizege- regrafic — culminînd cu
cotidianului nostru .jude­ lusei, în care e înscris acele splendide costume
populare autentice col) o -
ţean prin numeroasele co­ „hrisovul înlîilor părinţi" rite parca de undeva
laborări generatoare de ce ne dezmiardă cu cîntoc dintr-o fotografie de e- DEVA: I ,
autentice emoţii estetice, de păsări şi ierburi ce pocă. Toate acestea, lao­ Vf (A
local­
eti
laltă
dăruirea
din pagina „Ritmuri hune- irump în april („Scara, în nicilor. talentaţi artişti no. : /
UT (Motleri
dorene", poetul Ionel Amă­ Ţara Haţegului" şi „Ele­ amatori, au condus la pâciuo (Al
invidiatului
obţinerea
riuţei a oferit iubitorilor gie de April la Sarmize- l’remiu 1 şi a titlului de Regina eîi
de poezie placheta cu sim­ getusa"). laureat iii Festivalului cura); PITI
cari pc co
.,chitarei!
Ko-
naţional
bolicul titlu „Vinovat de Iubirea, natura, arta, măniei'*. Torul sc i
plecarea cocorilor", apă­ gardurile, ierburile, sila­ iombrie);
ru tă la Editura Litera. bele, lacrimile — loate se jandanneri
EUPENI :
Deschise prin programa­ cern prin filtrul caleidos- să ((Tul tur
Vulcan ui
ticele stihuri din ,,Ars poc. copic al meditaţiei lirice, CRONICA FILMULUI farul); i.
lica" — în care autorul discret melancolizale a :ronica plastică iul (Miner
Mnromcţij
se doreşte paharnicul ge­ poetului cc se simte „dam­ (Muncitorc
neros al festinului cu „vi­ nat" să poarte „pc umeri „Cînd pleacă bunica'' Expoziţie de desen-pictură •SA: Şapte
tru şapte
nul bun" al cuvintelor, al corul înstelat" („Autopor­ toresc); IJ
verbelor .şi al metafore­ tret cu garoafă de pahar"). Recenta producţie a ci­ mate, cn puternică tenia La Galeriile de artă din rul...". Spatii apropiate din Parai
lor cu care „să umplu go­ Urmărit cu înaltă Şi du­ nematografici vietnameze neorealistă, bine pliate pe Deva, în faţa unui nume­ sufletului au fost transpu­ 1311 Al): (
sus mă i
lul dintre om şi stele" — reroasă conştiinciozitate de (1985) este efectiv o sur­ momentele emoţionante ros public a fost recent se pc pînză: peisaje din roşie) ;
cele 41 poezii sînt fulgt?- taina procesului creaţiei, priză plăcută, un film ale filmului. Este intere­ vernisată o interesantă Ţara Haţegului („TiIcul Recorduri,
(Minerul)
raţii lirice de spirit, de în versurile de clasică la- demn de interesul specta­ santă rezolvarea metafori­ expoziţie de dosen-piclu- zărilor nu-i norul", „Tîl­ Alo, a teri
gînd, de sensibilitate ar­ pidaritate ale catrenului torilor dc toate vîrstele că a finalului. în care mi­ ră intitulată sugestiv cul vetrei nu a scrumul"), ni ca (Pat
penl.ru aplicaţia cu care
cuţul Minh, aflat la spi­
tistică ce vibrează mări­ „Măiastră", Ionel Amăriu­ surprinde „viaţa aşa cum tal, semiconştient, „o ve­ „Tâlcuri", aparţinînd artis­ Coşava („Pădurea care Bărăganul
GEOAGIU
nimos, discret, dar pro­ ţei propune o viziune poe­ este" .şi pentru sonorităţile de" pe bunică sculurînd tei amatoare Lia Popescu. pleacă"), „Iarna fierbinte", &ul (casa
fund în faţa „cocorilor" inginer la Institutul dc „Iarnă la Predeal", în ca­ HAŢEG:(
tică antologică a actului mişcătoare pe care le scoa­ peste el fructe dintr-un mă risc
care vin şi pleacă', trec şi pom, aşa cum făcea cînd sudură şi încercări de ma­ re nuanţele evoluînd de BRAZI: \
genezei artistice : „La în­ le dezvoltînd tema fugii
si; pierd în zarea viselor în singurălair a bătrineţii erau împreună. teriale din Timişoara. la albul strălucitor la gri riilc I-II;
ceput n-a fost altceva/ de­ .şi violetul tandru, dau o coana Gli
‘cu care ne drapăm tre­ jignite. Filmul are cursivitate Plasticiana a mai deschis cultură);
cât o piatră rece .şi grea;/ Poveste înduioşătoare a şi ritm, iar tensiunea con­ notă de gingăşie, de in­ magiu ro
cerea spre soare apune. expoziţii personale în mai
viersul unui izvor/ a .şle­ legăturilor sufleteşti care ţinută în naraţiune şi re­ multe localităţi din ţară, teriorizare. na Rad
Poetul e un iremediabd se stabilesc între un bă­ plici este bine susţinută Sînt prezente în expo­ TETA: Ari
senzitiv, copleşit de spec­ fuit-o pînă la starea de ieţel deştept, iubitor şi prin imagini limpezi, su­ între care Bucureşti, Pi­ ziţie, de asemenea, lucrări ardelenii
tacolul fascinant al corn zbor". cuminte şi bunica sa, ge­ gestive, punînd mereu în teşti, Timişoara, Deva ş.a.,
Lirica poetului Ionel toate bucurîndu-se de o reprezentînd flori — de
plexltăţii universului exis­ neroasă şi devotată, du­ antiteză cotidianul încăr­
Xmăriuţei, chiar dacă se caldă apreciere din partea la macii îmbujoraţi la al­
tenţial. ale cărui inefabile ioasă şi demnă, „Cînd cat de probleme cu de­ bastrul cieorii şi galbenul im
resimte uneori de vagi .şi pleacă bunica" aşează pe cantarea existenţei „în publicului. A obţinut tot­
reverberaţii năzuieşte să odată premiul I pentru suav al gălbenelelor, pre­
discrete ecouri din Arghezi un talger al balanţei un absolut". Pentru
le întrevadă în „pădurea sau Blaga, îşi are univer­ anumit cotidian împovărat Oprindu-se cu delicate­ pictură şi titlul de laureat cum şi portretele celor fl răcoro;
de cuvinte", în „ciutura de griji, iar pe celălalt o ţe, sinceritate şi căldură al Festivalului naţional două bunice, o plăcută re­ ral instafc
temporar
sul şi registrul propriu, trospectivă în lumea ce­
cu verbe", în „cântecul existenţă epurată de acci­ asupra fascinantului teri­ „Cîntarea României". dea ploi
eu evoluţia cărora aştep­ dental, în caro contează lor dragi. De altfel, în­ aversă, î;
uitat", în „seminţele fără toriu al bătrineţii, cine­ în sala cochet amenaja­ cărcărl e
tăm să ne întîinim la noi doar iubirea. matografia vietnameză a treaga expoziţie a Liei
nume", în „lacrima celui râturile
şi lot mai copioase festi­ Bunica delicată, înţe­ produs un film demn de tă au fost expuse lucrări cuprinse
ce-a plecat" sau în „linia leaptă, sensibilă, dar şi interes, un film de actua­ Popescu este marcată de grade, ia
nuri de emoţie degustate de pictură, desene, minia­ sentimente profund uma­ între 21
trasă cu gîndul cu'rat". capricioasă, puştiul trist, litate, înduioşător, uşor turi avînd ca laitmotiv
din ciutura de cristal a ne, de sinceritate şi sensi­
în „dulcea povară a ci­ distrat, suferind, perple­ naiv, dar profund cinstit versurile lui Lucian Blaga
cuvântului românesc. xitatea şi remuşcările pă­ în naivitatea lui.
titor cuvinte nespuse" se bilitate.
rinţilor se' cont urează în „Tîlcul cerului nu-i norul/
întrezăresc şi „pietrele Pi oi. DUMITRU SUSAN cadre alb-negru bine fil­ GHEORGHE POGAN Dar al drumului e do­ ZIMA VESESCU