Page 61 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 61
s a l a |
D E |
L E C! T ii d A
întreqqq activitate economico-socialg^
IZVOR AL ACJIUN1I
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE
Forţa de muncă — factor
t
determinant al dezvoltării
m & 0 I U S I L I U L U I ; P O P U L A R J U D E Ţ E A N
In ultimul timp, dezvol stalaţiilor din dotare. A- ţionale a forţei de mun
tarea accelerată a Combi ceste sarcini majore — că, în Expunerea prezen
natului siderurgic „Victo ne-a declarat tovarăşa in tată la şedinţa Comitetu
Anul XL, nr. 9 539 MARŢI, 19 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani ria" Călan a condus la o giner Maria Ilărănguş, şe lui Politic Executiv al
cerinţă sporită de oameni, ful serviciului organizare C.C. al P.C.IÎ. din 29 a-
de personal calificat pen — izvorăsc din hotărîrile prilie a.c., tovarăşul
tru ocuparea tuturor pos Nicolae Ceauşescu, secre
Epoca Nicolae Ceauşescu — turilor croate prin pune C.S.V. Călan tarul general al partidu
lui, a arătat că forţa de
rea în funcţiune a noi'lor
capacităţi de producţie. muncă reprezintă factorul
Dar cele mai complexe determinant, hotărîtor şi
perioada unei intense activităţi probleme s-au ridicat în Congresului al XlII-lea şi revoluţionar al dezvoltării.
organizarea
Această teză de maximă
legătură
cu
ale
Naţionale
Conferinţei
locurilor de muncă, pla
importanţă constituie linia
nificarea şi realizarea a- partidului, iar colectivul noastră de acţiune atît în
nostru de muncă depune
sistenţei tehnice corespun eforturi susţinute pentru ce priveşte recrutarea,
creatoare, revoluţionare, cea mai zătoare pe ţoale schimbu materializarea lor grabni Convorbire consemnată de
rile, asigurarea unui indi
ce ridicat în utilizarea că, la un înalt nivel de MARIN NEGOIŢĂ
timpului de lucru, creşte eficienţă. Subliniind rolul
fertilă din istoria ţării rea ra n d am e n telo r i n - organizării şi utilizării ra (Continuare în pag a 3-a)
Se împlinesc astăzi 23 de o nouă etapă în activita pentru a-i defini ilustra per
ani de la cel de-al IX-lea tea partidului nostru comu sonalitate, Ele întregesc ima
Congres ol Partidului Co nist, în întregul proces re gini încărcate de puternice
munist Român — eveniment voluţionar, a deschis calea semnificaţii pentru partici
ds răscruce în istoria con gindirii şi activităţii crea parea tovarăşului Nicolae
temporană a poporului ro toare, a perfecţionării între Ceauşescu, împreună cu to
mân, moment deschizător de gii munci de conducere şi varăşa Elena Ceauşescu,
noi drumuri în dezvoltarea făurire a noii orînduiri, a pe drumul luminos al revo
patriei, de ample şi lumi socialismului în România". luţiei, la marile bătălii pen
noase perspective pentru tru progres social, pentru
prezentul şi viitorul Româ socialism. Dig aceste ima
niei. gini, proprii noului timp al
începea, in urmă cu 23 ţării, se desprinde cu clari
de ani, o nouă epocă pe tate adevărul că in viaţa
pămîntul ţârii noastre, timp economică, socială şi poli
pe care, cu legitimă mîn- tică a patriei este propulsat
diie il numim „ E p o c a cu putere un suflu nou ce
Nicolae Ceauşescu". îl datorăm tovarăşului
in cronica anilor de du Nicolae Ceauşescu. intrea-
pă Congresul al IX-lea, me ga muncă a poporului ro
moria timpului a înscris mân s-a dovedit a fi poten
profunde prefaceri înnoitoa ţată de o gîndire proaspă
re, de esenţă revoluţionară, tă, curajoasă, profund ştiin
în întreaga societate. Râs- ţifică şi care a întronat o
punzind înflăcăratelor che atitudine nouă, de inaită
mări ale secretarului gene responsabilitate.
ral al partidului, întreaga La înalta tribună a Con
naţiune şi-a unit eforturile gresului al IX-lea, adresîn-
pentru a înfăptui, prin rod De la acel eveniment is du-se partidului şi popo
nice fapte de muncă, ma toric, de la care au trecut rului, tovarăşul Nicolae
rile şi cutezătoarele progra 23 de ani, poporul român Ceauşescu arăta : „Noi, co
me de industrializare, obi şi-a recîştigat demnitatea şi muniştii, considerăm că a-
ectivele noii revoluţii agra identitatea naţională, şi-a vem încă mult de făcut pe
re, însăşi transformarea recucerit trecutul progresist calea dezvoltării industria
geografiei economice a ţă şi glorios. In acest amplu le a ţârii, a unei agricul
rii. şi complex proces de trans turi moderne". Călăuzin-
Edificatoare în acest sens formări revoluţionare, istoria du-se permanent după a-
sînt aprecierile tovarăşului a înscris pentru totdeauna ceste precepte fundamenta
Nicolae Ceauşescu în Expu în galeria marilor eroi ai le, în cei 23 de ani Partidul
nerea la consfătuirea de patriei numele tovarăşului Comunist Român a definit I.M. I.onea-riller. I.a I. A. S. MINTIA, FERMA 6 LĂPUŞNIC
lucru cu activul şi cadrele Nicolae Ceauşescu, secreta noul drum al României so puţul auxiliar „Tala“ se
de bază din domeniile mun rul general al partidului, cialiste. In noua epocă is sapă la cota CSI. După
puşcare. se fac pregăti
cii organizatorice de partid preşedintele României socia torică au fost înfăptuite pre- rile pentru evacuarea
şi politico-ideologioe : „Con liste. Nenumărate sînt fap materialului rezultat. Tabăra de vară pentru ammale-
gresul al IX-lea a marcat tele care vin din istorie (Continuare în pag. a 2-a)
exemplu de organizare şi dotare
Oamenii muncii hunedoreni îşi exprimă sentimentele de deplină Fără îndoială că, aşa posturilor a dus la econo
cum se prezintă acum, ta mie de teren agricol. Tot
recunoştinţă şi însufleţită angajare patriotică faţă de măsurile privind băra de vară pentru bo în cadrul taberei n fost
vine a Fermei 6 a I.A.S. realizată staţia dc muls
Mintia, din Lăpuşnic, poa mecanic. Dotată cu un in
MAJORĂRILE DE RETRIBUŢII ŞI PENSII te fi luată ca model de genios şi practic sistem de
legare, staţia asigură -mul
organizare şi dotare ma
terială. Amenajată într-o sul a 120 de vaci odată.
RĂSPUNDEM PRINTR-UN FERM GiNDUL DE RECUNOŞTINŢĂ păşune întinsă de aproa Şi asta deocamdată, deoa
pe 200 ha, tabăra, cu o rece ca se află în curs de
ANGAJAMENT MINERESC AL PENSIONARILOR capacitate de 500 locuri, extindere, ajungînd în fi
are toate elementele me nal — precizii inginerul
Colectivul de oameni at vin să completeze creşte Cu deosebită bucurie am generaţia mea care vor nite să asigure condiţii Traian Mihăilă, -directorul
muncii de la Mina Coran- rea nivelului do trai ma aflat din textul noii Legi beneficia de majorarea din cele mai bune’, de a- I.A.S. Mintia — la o ca
da—Cerlej — mineri, pre terial şi spiritual al între adoptate de Marca Adu pensiilor. împreună ne dăpostire a animalelor, do pacitate de 200 locuri.
paratori, mecanici de uti gului nostru popor. nare Naţională privind exprimăm profunda recu h rănire, muls si realiza Facem o paranteză pen
laje —, asemenea tuturor în numele colectivului majorarea’retribuţiei şi a noştinţă pentru această rea activităţii de repro tru a arăta importanţa
oamenilor muncii din pa muncitoresc de la mina pensiilor că, începînd cu nouă şi edificatoare dova ducţie. Astfel, cele trei realizării acestei staţii .le
tria noastră, au primit cu Coranda—-Ccrtoj exprim 1 octombrie 1988, se ma dă a politicii profund u- saivane acoperite, cu o muls in cadrul taberei
cea mai vie recunoştinţă, din adincul inimii depli jorează pensiile de asigu maniste a partidului nos capacitate de 120 de locuri înainte de amenajarea pe
cu aleasă bucurie şi satis na satisfacţie faţă de a- rări sociale de stat pen tru, pentru statornica pre fiecare, preclim şi padocu baze moderne a ei, vaci
facţie noile măsuri privind ceastă nouă măsură de tru munca depusă şi limi ocupare a secretarului ge rile îngrădite cu gard me le cu lapte se duceau zil
creşterea retribuţiei perso majorare a veniturilor, ca tă de vîrslă dc piuă la neral al partidului, tova talic au fost amplasate in nic, cîţtva kilometri, pe
nalului muncitor, caro so re ilustrează o dată în 1 500 Ici lunar şi pensia răşul Nicolae Ceauşescu. jurul unei alei, centrale dc şoseaua naţională, din pă
va aplica cu începere de plus grija statornică pe minimă pentru pierderea spre a asigura condiţii de deserviră,- unde sini aşe şune în fermă pentru muls
!;t 1 august a.c. care partidul şi statul nos capacităţii dc muncă,, gra viaţă mereu mai bune tu zate 10 jgheaburi din Deci, li sc răpea anima
Trebuie să subliniez că tru o poartă ridicării ne dul II de invaliditate, iar turor cetăţenilor patriei. beton, cU ,a_pă . la robinet- lelor din timpul de păşu-
in ţara noastră, partidul contenite a nivelului dc dc la 1 martie 1989, pen Luind în calcul preve şi instalaţie de evacuare nat, acestea fiind şi ’stre-
şi statul au avut întotdea trai al celor ce muncesc. siile de asigurări sociale a apei murdare. Acest lu sate eu drumul zilnic in
una în vedere minerii, ADRIAN GLIGOR, de stat pentru munca de derile legii, sporul de pen cru permite celor peste plină căldură spre şi de
viaţa şi munca lor. Am maistru, pusă şi limită de vîrslă, sie pe care-l voi primi în 350 de vaci şi 125 de viţei ia fermă. După muls, va
muncit bine şi atn cîştigat secretarul cuprinse între 1501 şi 3000 să se adape în condiţii bu cile ramificau legate în
bine. Noile măsuri, iniţia comitetului de partid de la ici lunar. ARON CÂTA, ne, evitîndu-se aglomera
te de conducătorul parti Mina Coranda-Certej Ca vechi colaborator al pensionar, Hunedoara ţia şi eventualele acciden MIRCEA LEPĂDATU
dului şi statului nostru, to ziarului, am luat legătu tări. Pe de altă parte, a-
varăşul Nicolae Ceauşescu, (Continuare in pag. a 3-a) ra şi cu alţi colegi din (Continuare in pag a 3-a) ceastă concentrare a adă (Continuare in pag. a 4-a)
