Page 62 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI N
Pag- 2 _______ _____ .
' I I I II I I II ~ - ' - - — — — — — — ~ ^ - W w — i — ■ — — — ■ — mu&i
EPt ICA NICI ILAE CEAUŞESCU - - perioada unei
/*“~1&85 - 1088
Kgg PRIN 151
E J PODAKIRE.
Tcliu^' conţi nt
101 tense activităţi creatoare, revoluţionare, buna centrul ci
rilc ux’ ini'run
gospodar
în
menajat, prin i
triotică a ce
2 3 DE ANi zonă verde ii
fost
plantate
DE LA flori de sezon
CONGRESUL ALg-LEA cea imai fertilă din istoria ţării de un gard
( ALPARTiDCTJUI tor. Totodată, a
constructori
lui popular <.
feclucază repa
{Urmare din pag. 1) ţ adele exteri
clădirilor
de prim ordin ai progresu De fapt, se poate spune vităţii ideologice şi polltico- fecţiilor, tricotajelor şi în român priveşte cu încredefe zonă. dir
faceri radicala în toate lui multilateral al ţării. în că România a dobîndit o educative. călţămintei, toate în condi deplină viitorul, încredere in
compartimentele econotniei fiecare judeţ au fost reali nouă industrie, o nouă agri înmănuncheaţi intr-o epo ţiile unor noi cerinţe şi e- puterea sa de muncă şi gqy-wBgBSBB
naţionale, in toate judeţele, zate cel puţin 4-5 centre cultură, moderne, dezvolta că ce poartă numele ctito xigenţe intcnsiv-calitalive. creaţie, în voinţa de a inăi- £ T ELEVI
in toate oraşele şi satele. industriale puternice, s-au te. întreaga economie naţio rului ei, cei 23 de ani au Creşteri spectaculoase s-au ţa ţara pe culmi tot mai
Practic, procesul intensiv de construit circa 180 noi plat nală a cunoscut o dezvol adus transformări înnoitoa înregistrat în dezvoltarea şi înalte de progres şi civili
® 20,00 Te
industrializare a cuprins în forme industriale în toate tare fără precedent, Româ re, revoluţionare şi în jude modernizarea agriculturii ju zaţie. Iar oamenii muncii 20,30 Congre
treaga ţară. Un accent deo zonele ţării. Numai în pri nia tra.nsformîndu-se dintr-o ţul Hunedoara. Constituin- deţului nostru, an de an hunedoreni sînt hotărîţi ca, lea — Congr
sebit s-a pus pe dezvolta mii doi ani ai actualului ţară înapoiată din punct du-se tot mai mult ca un producţiile superioare obţi prin materializarea acestor lor înnoiri în
rea industriei extractive, de cincinal au fost puse în de vedere economic şi filon de primă însemnătate nute argumentînd superio obiective, să aducă profun partidului, it
materii prime şi resurse e- funcţiune 450 noi capacităţi social, într-o ţară indus- în asigurarea bazei de ma ritatea noii revoluţii agrare. dul lor omagiu celui mai proces revoli
nergetice, pe creşterea ac de producţie, valoarea fon trial-agrară în plin pro terii prime şi energetice a Avem în faţă cutezătoa iubit fiu al naţiunii, secre poca Nicolae
celerată a ramurilor indus durilor fixe rcprezentînd în ţării, economia hunedorea- rele obiective stabilite de tarul general al partidului, - anii celor
triale moderne, pe introdu prezent peste 2,5 trilioane gres, care asigură con nă a cunoscut modificări Congresul al XI ll-lea of tovarăşul Nicolae Ccauşescu, zătoare transf
cerea progresului ştiinţific lei. In domeniul investiţiilor, diţii de muncă şi de viaţă structurale şi calitative partidului, do Conferinţa Na ctitorul de ţară nouă, iniţia voluţionare o
şi tehnic. In acelaşi timp, pină la jumătatea acestui dintre cele mai bune pentru profunde. Alături de ramu ţională şi de tezele din a- torul tuturor prefacerilor re mină peste ţi
aplicarea in viaţă a pro cincinal s-a realizat un vo intregul popor. Transformări rile tradiţionale — minerit, pritie, teze care prefigurea voluţionare din perioada lea Congres,
gramului noii revoluţii agra lum de lucrări de peste 580 radicale s-au produs, tot energetică, siderurgie —, în ză dezvoltarea economico- ce a trecut de Ia Congre iiterar-muzîcc
re a determinat intensifica miliarde lei, s-a înfăptuit odată, pe plan politic şi so aceşti ani au luat un pu socială a patriei noastre în sul al IX-lea, care propul fie o 21,30
rea procesului do moderni un vast program de con cial ; s-a întărit şi dezvoltat ternic avînt construcţia de actualul cincinal şi urmă sează România pe drumul noastră, tinei
zare a agriculturii, creşterea strucţii de locuinţe şi aşe democraţia socialistă, a fost maşini, industria materialelor toarele, pînă Ia orizontul a- luminos al socialismului şi cii Nicolae
producţiei agricole, factori zăminte social-culturale. imprimat un curs nou acti de construcţii, cea a con nilor 2 000. întregul popor comunismului.
® 21,50 Te
22,00 închid
gramului.
Judeţul Hunedoara dimensiuni noi în economie şi în viaţa socială
tiiÎHEţî
. IO
DF
FONDURI FIXE PRODUCŢIA INDUSTRIALA PRODUCŢIA AGRICOLA ele ) „ajui :
eînd pleacă I
ta); HUNEDO
4 0 6 ,2 % ciul fermeca!
— A) ; SXîr
(Modern — l
de soare (Eli
TROŞAN1: Ti
piraţilor (Pai
goste la Le
Noiembrie);
rea); LTJPK>
îşi , vi
ral) ; VUL.CAI
vasului Polei
farul); LON
nea Edelstcln
ANI NOASA:
draga mea (IM
URTCANI :
zîna bună
PRAD: Cu (
strada princij
roşie); ORA
neta lCin Za
(Patria); Pas
spaţială (Plac
GIU-BAL: Ti
(Casa dc cu
KG : Adio
da); im.
• ÎN VATĂ MINT istoricului congres au al urmai cu clinele; C. ((
anii
Iu
caro
1
va
i
IX-
lea al partidului, produc tur; SIMlv
C a D R E ţia dc energic electrică a ta Kin Za Za
E L E V1 D I D A C T I C E judeţului Hunedoara a roşul); 11,1 A:
crescut cu 215,1 la sută !
Colombo (i.u
» " A S-K O— 1/ Practic, de la „steaua“ e-
Valea
nergetică
Jiu
din
lui — Uzina electrică Pa-
roşeni — s-a ajuns la ves BiOTO
tita Centrală termoelectri pflTnn «dSgUgBBgdi
că Mintia („Steaua de pe
Mureş"), apoi, la o ade
vărată salbă de ..luceferi** Numerele
aprinşi pe apa Rîului Ma tragerea tlIn 1
re. Putem astfel consem Extr. I: 26,
na că drumul străbătut Extr. a II-
în domeniu] energici elec o7. 30.
trice, în anii Epocii Extr. a III
Nicolae Ccauşescu, are pe ia, r»9.
drept cuvin t dimensiuni Fond total •
noi, pline de cutezanţă. 17 1 432 lei.
în fotografie, aspect din
sala maşinilor a C.H.E.
Ostrovu Mic.
I Vremi
Foto N. GHFORGHiU
Pont ru azi:
fi in general
răcorc >asă no;
min ea ţa. Loc
dea ploi, nu
formă
DESFACEREA DE MĂRFURI te de de av<
descăr
tricc. Vint s
L A P R I N C I P A L E L E P R O D U S E moderat din
nord. izolat
ficări trccâto
pul averselor
km /h. Tempe
nime vor fi r
tre 0 y >i 14 gra
maxime înti
grade. Di min
ceaţă.
La !_Stc,
fi în general
răcoroasă. G(
rar no ros. T
cădea averse
însoţite de di
iectrlce. Vfr
din sectorul
intensificări i
la 40—60 km/1
ţa, izolat ce;