Page 72 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 72
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 541 • JOI, 21 IULIE 1988
Pag. 4
0 «MW M I
în legătură cu acceptarea de către Iran Etapa a V-a în returul
kistaneze urmează dizol- |
a rezoluţiei Consiliului de Securitate varii, la 29 mai, a paria- > campionatului
privind încetarea focului aaaBsSiB mentului şi guvernului, ca j Diviziei A
urmare a unei decizii a ,
Sala
Hunedoa-
-NAŢIUNI LE UNITE 20 subliniat că popoarele clip preşedintelui ţări.. structorul" sporturilor „Con : sportivii' hunedoreni au
din
(Agerpres). -— Reprezen regiunea Orientului Mij ■ JAKARTA. - ..Indone ra.a găzduit reuşite întîl-' realizat următoarele re
tantul permanent al Ira lociu şi din zona Golfului zia nu va permite ampla ■ WASHINGTON. - La j niri de lupte libere .con-, zultate:, 5—5 cu Dinanio
nului la O.N.U.. Moliam- nu doresc războiul, con sarea pe teritoriul său a New York a avut loc o I tind pentru etapa a V-ă a Braşov, 6r--4 cu Mureşul
11
mad Mahallati, a declarat tinuarea luptelor şi neso bazelor militare străine , mare manifestaţie împotri- ! returului diviziei A, cu Ţg.' Mureş, '7—3 cu . Viito
oă guvernul său a acor cotirea drepturilor omu a declarat, la Jakarta, co- va rasismului şi neonazis- j participarea echipelor Di- rul Gheorghieni şi 7—3 cu
dat. secretarului general lui. Arabia Sauditu a sa mandantul-şef al forţelor mului. Participanţii şi-au ; namo Braşov, Constructo G.S.M. Sf. Gheorghe, iar
al Naţiunilor Unite liber lutat hotărîrca iraniană şi armate indoneziene, gl. exprimat îngrijorarea în le- j rul Hunedoara, Viitorul în clasamentul general
tatea deplină să stabileas a reafirmat dorinţa ca Try Sutrisno, referindu-se gătură cu intensificarea Gheorghieni, G.S.M. Sf. s-au situat pc locul II.
că ziua exactă pentru a beligeranţii să convină a- la intenţia Statelor Unite în ultima perioadă a acti Gheorghe şi Mureşul Tg. S-au remarcat în mod
se pune capăt războiului supra unei reglementări de a-şi transfera bazele vităţilor elementelor ra Mureş. deosebit luptătorii Mircea
dintre Iran şi Irak. negociate, care să ducă la militare din Filipine în siste şi neofasciste şi au Dovedind o bună pre Man şi Petru Gîrleanu.
o pace trainică. Preşedin alte ţări din Asia de Sud- cerut autorităţilor să adop gătire fizică . şi • tehnică, (Ioan Vlad, corespondent).
tele Emiratelor Arabe U- Est. El a reafirmat hotă- te măsuri pentru lichida
BAGDAD 2U (Agerpreş). nite, şeicul. Zacd Bin Sul rîrea Indoneziei de a con rea Ku Klux Klanutui şi ă ETAPA INTERJUDEŢEANĂ
—* într-o declaraţie, vice- tan Al-Nahayyan, în me tinua să promoveze o po altor organizaţii de extre
pr om ierul şi ministrul ira saje adresate preşedinţilor litică externă independen mă dreaptă. DE PESCUIT SPORTIV STAŢIONAR
kian de externe, Tariq Irakului şi Iranului, cali tă şi a subliniat că ţările în cadrul natural de o desemnaţi cîştigători spor-
’Aziz, a arătat că Irakul fică drept înţeleaptă hotă- din regiune sint capabile ■ KUWEIT. - Fondul in rară frumuseţe al lacului tivi din judeţul nostru.
îşi exprimă acordul faţă rîrea Teheranului. Uniu să-şi consolideze singure ternaţional de urgenţă al de acumulare Cinci.? s-au Iată şi ordinea primilor
de noua atitudine irania nea Sovietică a primit cu sistemele de apărare na O.N.U. pentru copii a c- desfăşurat duminică, 17 clasaţi, calificaţi in etapa
nă de a accepta rezoluţia profundă satisfacţie hotă- ţională. dresat, în Kuweit, un nou iuilie a.c., întrecerile eta superioară — semifinala
598 a Consiliului de Secu rîrea Iranului, a declarat apel comunităţii interna pei interjudeţene de pes „B" a campionatului na
ritate al O.N.U., informea un purtător de cuvînt al ■ ANKARA. - Preşedin ţionale în vederea spriji cuit staţionar, la .care au ţional: masculin: Ovidiu
ză agenţia INA. M.A.E, al U.R.S.S. Acum tele Turciei, Kenan Evren, nirii acţiunilor vizînd sal participat 48 de concurenţi Zbora (Deva), Dorinei
există depline posibilităţi l-a primit pe primul mi varea a sute de mii de (seniori, băieţi şi fete) din Geaba (Dolj), Vasile Darii
pentru ca cele două beli nistru al Indiei, Rajiv Gan- copii în ţările în curs de opt judeţe — Caraş-Seve- (Timiş), Puiu Marca.rian
Acceptarea de către gerante să înceteze focul dhi, aflat într-o vizită ofi dezvoltare. Se relevă, cu rin, Dolj, Gorj, Mehedinţi, (Olt), Valentin Olah (Ti
Imn a Rezoluţiei 598 a şi pentru încheierea răz cială la Ankara. în cadrul acest prilej, că, datorită Olt, Timiş, Vîlcea şi Hu miş), Emil Neaoşa (Olt),
Consiliului de Securitate boiului, a. arătat purtăto întrevederii au fost exami malnutriţiei şi bolilor, în nedoara. Constantin Costinean (Ti
& fost primită cu satisfac rul de cuvînt. . Salutând nate evoluţia relaţiilor bi fiecare săptămînâ mor, în Programat în două man miş), Ion Cîrstea (Mehe
ţie pe toate meridianele decizia Iranului, guvernul laterale, precum şi unele categoria de state amin şe a câte două ore, con dinţi) ; feminin: Luminiţa
Globului. chinez s-a declarat con probleme regionale şi in tită, aproximativ 250 000 cursul s-a dovedit deose Popovici (Hunedoara) şi
Preşedintele pe luna iu- vins că aceasta va contri ternaţionale de interes co de copii — informează a- bit de pasionant, fiind ur Cătălină Naigy (Timiş),
33e. al. Consiliului de Secu bui la încetarea războiu mun — informează postul genţia KUNA. mărit cu viu interes de Un gînd frumos şi pen
ritate al O.N.U., Paulo lui irano-irakian şi că de radio Ankara, citat de sute de spectatori, oameni tru strădaniile organizato
Nogueira-Batista (Brazilia) părţile vor coopera strîns agenţia egipteană ’MENA. ■ TUNIS. - In Tunisia ai muncii veniţi să pe rilor, filiala Hunedoara a
a declarat că membrii cu O.N.U. în transpune a fost marcată pentru pri treacă în mod plăcut tim A.J.V.P.S. şi pentru „in
oonsiliului salută decizia rea în practică a Rezolu ■ SANAA. - în prezen ma dată săptămînâ con pul liber pc platoul în ternaţionalii" Firicel Su
Spânului ca pe o evoluţie ţiei Consiliului do Secu ţa membrilor Consiliului sacrată protecţiei mediului cântător din vecinătatea san şi Gheorghe Buzea,
pozitivă pentru soluţiona ritate. Statele Uruite au Consultativ (Parlamentul), înconjurător în zona Me- cabanei „Izvoarele". Bucu care s-au ocupat asiduu
rea conflictului din Golf. calificat hotărîrca Iranu la Sanaa a avut loc cere diteranei. Desfăşurarea li ria hunedorenilor a fost de pregătirea sportivilor
Preşedintele Egiptului, lui drept „un priin pas monia preluării oficiale a nei asemenea manifestări cu atât mai mare cu cît hunedoreni.
Hosiii JVIubarnk, într-o de important" în direcţia în unui nou mandat pe cinci pe plan naţional în ţările la ambele categorii au fost MIRCEA DIACONU
claraţie făcută la Cairo, a cheierii războiului. ani de către preşedintele mediteraneene a fost ho-
Republicii Arabe Yemen, tărîtă prin Convenţia de
Aii Abdallah Soleh. în a- Ia Barcelona, din 3976, ŞCOALA PROFESIONALĂ FORESTIERA
DIN Ţ Ă R I L E S O C I A L I S T E locuţiunea rostită cu acest prin care 17 ţări. din zonă SJBIŞEL
O BELGRAD. — O nouă minereului de cupru, sol prilej, preşedintele R. A. s-au angajat să întreprin
centrală termoelectrică ur date cu ameliorarea secu Yemen a arătat că prio- dă măsuri vizînd proteja de lîngâ Orăştie, face înscrieri, pentru ab
mează să intre în acest rităţii muncii şi creşterea rităfile pe pian intern sînt rea apelor Mediteraneî de solvenţi de 10 clase, pentru meseria meca
an în funcţiune in vecină eficienţei extracţiei. Este cele legate de dezvolta poluare.
tatea oraşului iugoslav Bi- vorba de neutralizarea pre rea economiei, în primul nizatorii exploatări forestiere, cu domiciliul
tola — relatează agenţia siunilor asupra acoperişu rînd prin valorificarea în ■ BONN. - în R.F. Ger în judeţul Hunedoara.
Taniug. Avind o capacita lui galeriilor şi de umple mai mare măsură a resur mania, în prima jumătate
te proiectată de 220 MW, rea integrală a comparti selor locale. a acestui an au încetat înscrierile se fac direct la Şcoala profe
centrala, care va funcţiona mentelor de mină din ca din viaţă, ca urmare a sionala din Sibişel, pînâ la 26 iulie 1988
pe bază de cărbune extras re s-a extras minereul. ■ ISLAMABAD. - Ale consumului de droguri,
de la minele din zonă, este Probele efectuate în mina gerile pentru Adunarea peste 280 de cetăţeni, cu inclusiv, pentru 62 locuri.
cea de-a treia unitate de „Polkowice" au dat rezul Naţională a Pakistanului, 78 la sută moi mulţi de- La terminare, absolvenţii obţin diplomă
acest tel ridicată în apro tate foarte bune, ambele precum şi pentru adunări cît în perioada similară a
pierea oraşului amintit. soluţii urmind a ii utili le provinciale vor avea loc anului trecut. de mecanizator exploatări forestiere — me
zate în acest an pe scară la 16 noiembrie - a anun canic, carnetul de tractorist rutierist, cu po
O VARŞOVIA. - Spe largă în exploatarea zăcă ţat preşedintele Moham-
cialiştii de la Întreprinde mintelor de minereu de mad Zia-tfl Haq, într-o sibilitatea de a se prezenta pentru obţine
rea minieră „Polkowice" cupru cu grosime medie alocuţiune, la Islamabad. Oi^Q^O rea permisului de conducător auto.
au realizat două invenţii şi mică, relevă agenţia Alegerile legislative pa
la sistemul de extracţie a „Interprcss".
ÎNTREPRINDEREA PENTRU LIANŢI
\ DEVA-CHIŞCĂDAGA
| Învăţămîntul francez în criză R E C R U T E A Z Ă
Educaţia a constituit ei mondiale. Circa 110000 numai Spania şi Italia Franţa pînă în anul 2000 ? absolvenţi a 10 clase pentru şcoala profesio
una dintre temele ma de tineri se prezintă a- ating rate mai ridicate. Criza recrutării va că nală organizată la Liceul de chimie Deva,
jore ale recentei campa nual pe piaţa muncii fă Dacă nivelul general al păta în anii următori di
nii electorale francezo. ră diplomă şi fără cali şomajului se datorează mensiunile unei adevăra în meseria
Se impune din ce în ce ficare. Racilele ce tre unei creşteri economice te. catastrofe pentru fac • mecanic maşini şi utilaje
mai mult aprecierea că buie combătute sînt ur slabe, cel al şomajului torii de răspundere din
' numai un efort intens mătoarele : segregaţia so. juvenil este legat de in domeniul educaţiei naţio înscrierile se fac la Liceul de chimie
de pregătire a cadrelor cială, orientarea prea suficienţa pregătirii lor. nale şi finanţelor. Pînă Deva, pînă la data de 25 iulie 1988.
va permite economiei precoce, rigiditatea rit Intr-adevăr, şomajul îi în anul 2000, masele de
franceze să se menţină murilor şi 'metodelor, afectează în majoritate profesori angajaţi în a-
la un nivel competitiv ponderea excesivă a ma pe cei care nu au ajuns nii de expansiune în do
. pe plan internaţional şi tematicilor, devaloriza la nivel de bacalaureat meniul şcolar de după
să lupte împotriva şoma •război vor fi pensionaţi, COOPERATIVA „MUREŞUL" DEVA
jului. Deşi în ultimii 30 într-un moment în care
de ani sistemul şcolar şi D I N P R E S A S T R Ă I N Ă se intensifică cererile A N U N Ţ Ă
universitar s-a dezvoltat pentru domeniul educaţi
în Franţa, el are încă rea învăţămîntului pro şi în mod masiv pe cei ei. Pentru a înlocui ca
lacune importante. Rata fesional. greutăţile de care nu au diplome. Este drele didactice ieşite la deschiderea unor noi unităţi prestatoare de
eşecului este foarte ridi adaptare a proaspătului consecinţa ' directă' a co pensie şi pentru a face servicii pentru populaţie, în blocul 44, str.
cată la toate nivelurile, bacalaureat. lor două defecte , care faţă creşterii efectivelor
legătura cu viaţa profe- Rata şomajului în rîn- caracterizează sistemul de elevi în licee şi uni 23 August, şi anume :
•sională este insuficientă, dul tinerilor francezi este francez de pregătire a versităţi în unnăloru 12 • frizerie-coafură
deficitul de cadre, didac una dintre cele mai ri tinerilor: incapacitatea ani, vor trebui recrutaţi
tice se anunţă dramatic. dicate din ţările dezvol acestuia de a asigura tu 128 000 ■ de învăţători, • cosmetică
Creşterea nivelului de tate : 23 la sută. Ea este turor elevilor un nivel 160 000 de profesori de • marochinărie.
.calificare este în prezent de două ori mai mare de pregătire generală de licee şi 70 000 de cadre
considerată o dublă ne decît în Statele Unite, bază şi insuficienţa cali universitare. Anual, şco De asemenea, în complexul de servire
cesitate. Familiile văd ficării profesionale. lile, colegiile şi ■ liceele din str. Kogălnîceanu nr. 10, s-a înfiinţat o
îh aceasta un mijloc de de trei ori mai mare de- Trebuie recrutate 360000 vor avea nevoie, în me
a se apăra de şomaj, iar cîf în R.F.G., aproape de de cadre didactice. Cum die,'' de 23 000 de cadre unitate de plisat fuste.
oamenii politici — un cinci ori mai mare de va fi oare posibilă pre didactice, în timp ce în Apelaţi cu încredere la serviciile acestor
mijloc pentru ca econo cît în Suedia şi Japonia. gătirea celor 360000 de prezent se recrutează
mia să reziste competiţi Dintre vecinii Franţei, cadre de care are nevoie doar 10000. (Le Monde") unităţi !
COLEGIUL DF REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str, Dr, Petru Groza, nr. 35,. Tclefoa.au: .11275, 1.2157, 11580..Telex: 72208, .TIPARUL: .Tipografia.Deva, str. 23 August, nr. 275.