Page 73 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 73
In Întreaga activitate economico-social
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL
NiCOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE
Transportul — factor determinant
în realizarea investiţiilor energetice
în complexa activitate a obţmut un spor de 30 la tre mecanicii auto se re
Antreprizei hidroenerge sută, productivitatea/tone marcă, în mod deosebit.
VINERI, 22 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani tice Rîu Mare-Rete-znt, capacitate s-a realizat în Nucu Coroescu.
transporturile constituie proporţie de 102,4 la sută, în teren, activitate sus
una dintre verigile sale veniturile brute în pro ţinută. 64 de autobascu
importante. închegat de-a porţie de 120 la sută". lante de 10 şi IG tone n-
lungul anilor, colectivul Autobaza este dotată cu sigurau transportul argi
autobazei de specialitate un număr important de lei. în schimbul I, in cor
de aici dă dovadă de hăr autovehicule, remorci, trai- pul barajului de la Gura
nicie şi conştiinciozitate lere, repartizate pe cele Apei. „Azi, 16 autobascu
în muncă, asigurînd nu patru garaje de la Baraj, lan te de mare capacitate
Bună organizare şi coordonare la mărul necesar de autove Brazi, Păelişa şi Orlea. în lucrează în cariera de an
rocamente, alte cinci par
hicule la punctele de lu
funcţie de necesităţile bri
cru. „Pentru a realiza un găzilor. Un accent deose ticipă la transportul argi
transport fluent al mate bit s-a pus şi se pune pe lei, iar două autobascu
S E C E R I Ş U L G R I U L U I ! rialelor de carieră şi al activitatea parcului rece. lăute de 10 tone, tip „Ka-
personalului la şl de la „Am căutat să reparăm maz", se află în atelierul
locurile de muncă, ne pre mijloacele de transport în mecanic pentru reparaţii
Cooperativele a gr icole Cooperativa agricolă de se procedează ■— cum se atelierele proprii sau în accidentale", sublinia mais
de producţie din comuna producţie din Roşeam — face, de altfel de mulţi ocupăm dc menţinerea şi alte ateliere specializate. trul Constantin Pricop, şo
raţională
exploatarea
a
Dobra au de strins recol 200 ha. Secerişul a înce ani — la selectarea griu ful garajului Baraj.
ta de gnu de pe aproape put aici zilele trecute şi lui înainte de a fi trans autovehiculelor din dotare, în cariera „Netiş" i-am
500 ha. Iată deci un volum se desfăşoară cu intensi porta t la locurile de de de utilizarea lor la capa Autobaza înlîlnit, la excavatorul de
mare de muncă, secerişul tate. Se intră în lan ime pozitare. în acest scop s-a citate, preciza ing. Varen- 4,0 mc, pe Ion Dancu
griului în timp optim şi diat ce acest fapt e posi constituit o echipă de 5—6 tin Glasu, şeful autobazei. Rîu Mare-Retezat Viorol Ionescu şi Constau
fără pierderi constituind bil şi se lucrează neîntre cooperatori, care acţionează Hotărî rea unanimă a co tin Pielea, clin schimbul I.
lin obiectiv de maximă rupt — cu o mică pauză zilnic. muniştilor, a întregului Po stratul de argilă, in
însemnătate pentru coope pentru servu-ea mesei de .Recolta de grîu obţinută colectiv — în lumina Te apoi să le asigurăm cu baraj, erau la basculat
ratorii, mecanizatorii şi este selectată şi la coope zelor din aprilie, a orien conducătorii auto nece- Gheorghe Paticu, Ion Dra-
specialiştii angrenaţi îe rativele din Dobra şi Lă- tărilor şi indicaţiilor din sarî", spunea maistrul Şte gotescu, Ion Crăciunel, şi
desfăşurarea acestei lu Comuna Dobra puşnic. La Lăpusnic au expunerile şi cuvântările fan Mihuţoni, şeful gara Lazâr Boer. Efectuaseră
crări de seamă a campa intrat în lan patru combi secretarului ' general al jului Orlea şi locţiitor ai deja trei curse la 30 km
niei agricole de vară. Dis ne la volanul cărora se a- partidului, t o v a r ă ş u l şefului autobazei. „Ponde şi mai contau încă pe trei
cutăm cu Elena Bucovi- prânz, în cimp. unde se flă Petrişor Crîznie, Petru Nicolae Ceauşeseu, de a rea mare în parc o deţin sau patru pînă la sfîrşitul
cean, secretarul comitetu aduce mîncare caldă —. Crieza, Ioao Rus şi Nico ne îndeplinii exemplar sar autobasculantele, menţio programului. La atelierul
lui comunal de partid, pri pînă seara târziu. Combi- cinile de plan, de a ne na sin.g. Cornel Gîlcoi, şef mecanic, Gheorghe Tretei
marul localităţii. noril Ionel Luncan, Ionel lae Glosă, coordona ţi în spori contribuţia la fina de coloană. Prin folosirea şi Ştefan Iscuiescu, doi
de
deaproape
— Am început secerişul Potraşc, Emilian Gapelini Taşcov, inginerul Gheorghe lizarea la termen a im lor ia parametri optimi, dintre cei mai buni me
şef
al
griului cu hotărârea de a acordă o atenţie maximă portantelor obiective cu am reuşit ca, de la înce canici. tocmai terminaseră
îndeplini în mod exemplar evitării oricăror pierderi cooperativei. Marţi, 19 iu termen de punere în func putul anului, să ne depă de reparat o punte şpa'.e
sarcinile puse în faţa noas. de boabe. In acest scop se lie a.c., s-a secerat intr-o ţiune în acest an — au şim planul de transport la la o autobasculantă şi ur
tră de tovarăşul Nicolae verifică periodic modul de tarla situată în lunca Mu dus la depăşirea substan toţi indicatorii" Sînt îm mau să regleze sistemul
Ceauşeseu, secretarul ge funcţionare a agregatelor, reşului. Holda era culca- ţială a prevederilor pi bucurătoare realizările co de frânare la alte două
neral al partidului. După so strâng sau se desfac to TRAIAN BONDOR primul semestru. Astfel, lectivului de la garaju „Babe" de 16 tone.
1
terminarea strângerii orzu bele, în funcţie de starea la tone transportate s-a Orlea, care deserveşte Garajul „Păelişa" descr
lui toate combinele au lanului. La C.A.P. Roşcani (Continuare în pag. a 4-a) punctele de lucru ale voşte, prin coloan ele sa le,
fost verificate şi reglate C.H.E. Haţeg, cu termen punctele de lucru de la
cu mare atenţie. Cei im de punere în funcţiune în hidrocentralele Ostrov şi
plicaţi: în această lucrare acest an. Pe autobasculan Tote.şli II, ultima eu ter
au fost temeinic instrirţi, te lucrează şoferi bine pre men de punere în func
fiecare ştie precis ce are gătiţi profesional. care ţiune în acest an. Pe dig
de făcut. Ne preocupă or şi-au depăşit lună de lună l-am întâlnit, urmărind
ganizarea în aşa fel a ac stadiile fizice la lucrările autobasculantele la încăr
tivităţii, incit să folosim de umpluturi, sortare, de cat, pe Dumitru Mareu.
din plin fiecare oră bună puneri în digurile baraju şeful garajului. „Avem
de lucru, să evităm orice lui, Printre oi se eviden maşini cu care acoperim
pierderi de recoltă. în fie ţiază Nicuşor şi losif Jur- toate capacităţile de încăr-
care seară, factorii de con ca (tată şi fiu). Ion Mi-
ducere din comună ne în- hoc. Ştefan Sitnulescu. TRAIAN OPRONI
lîinlm în scurte operative, Vasite A ba bei, Stelian
analizăm cum s-a muncit Uiesou — şoferi nr din (Continuare in pag a 3 a)
şi stabilim programul pen
tru a doua zi. Peste zi ne
aflăm tot timpul pe teren,
ajutînd la buna desfăşu
rare a muncii. C.A.I*. Dobra. Ui ne organizat, secerişul griului se menţine zilnic în ritmurile Pa că rări la
Cea mai mare suprafa de lucru prevăzute. Foto NICOLAE GHEORGHIU
ţă ocupată cu grâu o are
m COST EŞTI - „7 Ol Costeşti. Blidaru, Grădiştea ^
ÎNAINTE“. După încheierea Muncelului. Informaţiile \
Forumului judeţean al pio primite in vecinătatea pie- ţ
0amsnii muncii hunedoreni îşi exprimă sentimentele de deplină nierilor, tabăra de la Cos- Irelor-mărturii, fiorul co- .
teţti a lost gazdă primi- muniunii cu străbunii de *
r
recunoştinţă şi însufleţită angajare patriotică faţă de măsttrite privind toare pentru aproape 100 care era străbătut iieca e \
r
de purtători cr c avatelor participant, expunerile de 1
roşii cu tricolor, membri istorie veche şi contempo- '
— ......... -------------------------------------------------- ,—
ai echipajelor ciştigătoare rană a României, referiri- \
MAJORĂRILE DE RETRIBUŢII ŞI PENSII la etapa pe zonă a com le ia marile reatizăr• ob- \
plexei acţiuni educative tinute de poporul nostru
„Tot înainte", manilestare în perioada deschisă de ^
PUTERNIC STIMULENT PENTRU RĂSPUNSUL NOSTRU - iniţiată de Consiliul Na- Congresul al IX-lea i
ţional al Organizaţiei Pio partidului vor rămîne pen- i
MEREU MAI MULT Şl MAI BINE FAPTELE DE MUNCĂ nierilor. Au participat e tru toată viaţa in aminti- '
chipaie de la şcolile ge rea tor. ^
Sini unul dintre tinerii jora veniturile populaţiei, La cariera de calcar vadă grăitoare a grijii nerale Luncoiu de Jos, Iii a După cum ne mârturi- V
coGsari din Combinatul si pe baza acumulărilor re Orăciuneşti muncesc mulţi partidului şi statului pen nr. 2 Simeria, nr. 3 Hun seo profesorul Viorel Ma
derurgic Hunedoara, care, zultate clin activitatea ne tineri. Sarcinile noastre tru continua creştere a doara, Densuş, Sintămărio nolcscu, un om atit de an
asemenea tuturor oameni obosită a întregii naţiuni, zilnice înseamnă sporirea bunăstării oamenilor mun Orlea, nr. 1 Lupeni şi Li tuziast şi apropiat copii- \
lor muncii din patria angrenată în transpunerea continuă a producţiei de cii şi îndeosebi a tinerilor. ceul pedagogic Deva. lor, chiar una dintre oro■ t
noastră, am primit cu vie în viaţă a măreţelor o- calcar destinat combinate Adresăm t o v a r ă ş u l u i Aşadar, cărările vacan- bele întrecerii „Tot inain- .
satisfacţie recentele mă biective de dezvoltare sta lor siderurgice de la Hu Nicolae Ceauşeseu, secre mod " ~ cea de istorie, corn- )
!e
suri privind majorările de bilite de Congresul al nedoara şi Călan, pentru tarul general al partidu tei s-au întretăiat in binatâ cu cea de orienta- \
retribuţii şi pensii — nouă XlII-lea şi Conferinţa Na plămădirea metalului ţării. lui, mulţumiri fierbinţi, fericit cu cefe ale unor re turistică, s-a desfăşurat j
şi convingătoare dovadă a ţională ale partidului. Depunem eforturi pentru adincă recunoştinţă, asigu. locuri cu bogată încarcă s
modului în care partidul, Eforturilor pe care parti ca siderurgiştîi să pri rîndu-1 că ne vom înzeci tură istorică şi emoţională P parcursul unui traseu
Inedit tabără-cetăţile Cos- ţ
secretarul său general, to dul şi statul nostru le fa mească ritmic calcar mai eforturile pentru a da si- ce amintesc de străbunii teşti-Blidaru, dovedindu-se l
r
varăşul Nicolae Ceauşeseu, ce pentru suplimentarea mult şi de bună calitate. daci, de iarmarea popo u- deosebit de antrenantă şi }
veghează la creşterea con fondului de retribuire pla Ni s-au umplut inimile derurgiştilor tot mai mult iui român. Nici că se putea captivantă pentru pionieri, ţ
tinuă a nivelului de trai nificat cu 5,8 miliarde lei de bucurie cînd am aflat calcar. Faptele noastre de găsi un prilej mai nimerit Cu acest prilej s-a urmă l
aii întregului nostru popor. în acest an şi cu peste 29 că de la 1 august vom muncă vor însemna răs- Ho rr.nonaoro no vi,, In - deopotrivă, pregătirea ?de cunoaştere pe viu, la
r/ ?>
Nu cred să fie cineva miliarde lei în 1990, cind beneficia de majorarea re faţa locului, de către copii elevilor pentru viaţă, ei '
care să nu încerce senti tribuţiei — măsură stabi PETRIŞOR MEDREA, a mărturiilor ce atestă tre avind posibilitatea să re- ţ
mentul de înaltă mîndrie LAURENŢIU MATEESCU, lită de conducerea parti lăcătuş cutul nostru bimilenar.
patriotică pentru faptul cocsar maşinist, dului .şi statului, din ini la staţia de concasare, Pentru a face posibil acest MINEL BODEA
că, intr-o lume confrun Uzina nr. 1 ţiativa iubitului nostru cariera de calcar lucru au lost organizate -------------- ------------------------
tată cu grave probleme e- o C.S. Hunedoara conducător, t o V a r ă ş t i l Crăciufteşti vizite la cetăţile dac’cs (Continuare in pag a 3-a)
eonomiee, România socia Nicolae Ceauşeseu. Aceas
listă are resurse de a ma {Continuare în pag. a 3-o) tă măsură este încă o do (Continuare in pag. a 3-aJ
