Page 77 - Drumul_socialismului_1988_07

. C r. T V) R M
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
■
olosită cu randa lorit Ia
m i Fiecare combină-fi ment sp

S E C E R I Ş U L G R I U L U I !

Dintre unităţile din taşat în perioada recoltă­ lui pe ultimele hectare,
C.U.A.S.C. Peşlişu Mic, rii în această unitate. Fi­ din cele 25 ha planificate
Cooperativa agricolă de reşte, împreună cu cei a- a fi semănate cu cultură
producţie Peştişu Mare es­ mintiţi, la seceriş se afla succesivă. Cum producţia
ORG/ViM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. te cea mai avansată la şi Ioan Furca, inginerul în acea tarla era foarte
secerişul griului. Acest lu­ şef al unităţii, care coor­ bună şi buncherc-lo com­
mm c O M S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N cru se datorează, pe de o dona întreaga activitate binelor se umpleau repe­
parte faptului că aici se­ şi urmărea ca „Gloriile" de, la transportul griului
cerişul s-a declanşat ime­ să păstreze viteza optimă în bază au fost antrenate
diat ce griul s-a copt, iar de lucru, să nu se risi- trei cupluri de remorci,
Anul XL, nr. 9 543 SIMBĂTĂ, 23 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani
pe de altă parte bunei or­ conduse de Adrian Matei,
ganizări a muncii zilnice. Ioan Clorogaru şi Mihai
în ziua documentării C.A.P. Tenciu. Cooperatorii losif
i'j noastre se secera în locul PESTISU MARE Bucur şi Gheorghe Ungur,
de
ai
consiliului
membri
i în treag a â cti vitate economico-socu ila numit „Pe nuc”, o tarla conducere, precum şi bri­
in pantă, întinsă de aproa­
pe 20 ha. Erau prezenţi gadierul de la vegetal, a-
la datorie combinerii Sa­ pească nimic din recoltă, sigurau însoţirea produc­
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE OE bin Ciupe, Luca I-Iacicu, precum şi Adam Raita, ţiei la locul de depozitare.
Dumitru Ioachim şi Simi- vrednicul brigadier al u- Mai menţionăm că în
el
cu
CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNI on Stoica, ultimii doi ve­ nităţii, şi Activitatea sarcini şi alte lucrări. Este vorba
executau
ziua
raidului
se
precise.
era
niţi în sprijin de la Nan-
dru. Cu presa de balotat, organizată în flux, pe su­ de recoltarea nutreţurilor
FAPTEI la eliberatul terenului do prafaţa eliberată de paie cultivate în ogor propriu
paie muncea mecanizato­ mtrîndu-se operativ cu (mecanizator Ioan Abor-
rul Cornel Bande. Asisten • plugurile în brazdă şi la dencei), transportul finu­
Succese Tricotaje multe, de bună ţa tehnică o asigurau me­ î nsăm în ţ a tul culturii du­ lui, paielor şi depozitarea
ble, De altfel, mecanizato­
canizatorii losif Cristea şi
în
furajerie,
lucrări
lor
în întrecerea Daniel Farcaş, precum şi rul Dorin Valahii încor­ care erau conduse de La-
un meseriaş din C.S. Hu­ pora în sol sămînţa de dislau Demeter, secretarul
socialistă calitate pentru toţi beneficiarii nedoara, Toader Jarcu, de­ porumb şi floarea soare- organizaţiei de partid, vi­
cepreşedintele unităţii. Re­
Reparaţii la termen — Calitatea produselor ferm în circuitul interna­ marcăm operativitatea eu
şi în avans realizate într-o unitate e- ţional de valori, prezen­ care se acţiona la trans-
porlul .şi depozitatul nu­
conomică, a activităţii des­ tând multor beneficiari din
l.:i atelierul electric făşurate în general, va străinătate produse de treţurilor, precum şi mo­
nr. 2 clin cadrul Com­ constitui întotdeauna un înalt nivel calitativ — tri­ dul în care este gospodă­
binatului siderurgic Hu­ criteriu esenţial de apre­ cotaje frumoase, lucrate rită baza furajeră. Con­
nedoara se execută re­ ciere a unui colectiv. Cum cu atenţie şi mîndrie de statăm că au fost depozi­
paraţii la motoarele e- înţeleg producătorii de cei care sînt — de drept tate toate paiele rezultate
lcctrice necesare agre­ tricotaje, tovarăşă Maria şi de fapt — proprietari, de la orz (117 tone) .şi 130
gatelor ţi’> utilajelor din Dragotă, secretar al comi­ producători şi beneficiari tone de fin de foarte bu­
secţiile productive. A- tetului de partid al între­ direcţi a tot ce se făureş­ nă calitate.
cordînd cea mai mare prinderii de tricotaje tip te în România. Oamenii
grijă efectuării unor lină Hunedoara, să-şi a- muncii din unitatea noas­ MIRCEA LEPĂDATU
lucrări de calitate, pla­ tragă, pe această cale, sti­ tră — la fel ca toate co­
nul de reparaţii este ma beneficiarilor ? lectivele muncitoreşti de
depăţiit, de la începu­ — Referindu-so la pro­ pe cuprinsul patriei — sînt (Continuare in pag. a 4-a)
tul anului, cu 8 la su­ blema calităţii, tovarăşul încercaţi de o mîndric a-
tă, ceea ce înseamnă Nicolae Ceauşcscu, secre­ parte atunci cînd realizea­ WA".W.SW.'AW.W.V,
livrarea în avans a mo- tarul generat al partidu­ ză produse pentru export,
tonrelor electrice, asi­ lui, aprecia, în Expunerea şti'nd că în aceste produ­ EXPOZIŢIE DE ARTĂ
gurarea bunei funcţio­ prezentată la şedinţa Co­ se trimise peste hotare
nări a agregatelor din mitetului Politic Executiv este reprezentată patria POPULARĂ
secţiile de producţie. al C.C. al P.C.R. din 29 noastră cu toată forţa sa In holul Casei de cultură
In aceeaşi perioadă aprilie a.c., cu deosebită economică şi de creaţie. din Deva a fost organizată
au fost recuperate în forţă de sintetizare, că ac­ Din acest motiv, putem o amplă expoziţie ds artă
atelier mari cantităţi tivitatea colectivelor de spune că în tricotajele ce populară reunind obiecte
de materiale refolosibi- oameni ai muncii trebuie se produc la unitatea noas­ aflate în colecţia Muzeului
le — fier vechi, rul­ să se reflecte cu putere tră eamcnâi pun nu numai judeţean. Publicul a avut
menţi, cupru, zinc, în produsele realizate. întreaga lor pricepere pro­ posibilitatea să cunoască
izolatori, uleiuri uzate Muncitorii, întregul perso­ fesională, ci şi mult suflet, costume, elemente de port,
etc., s-au economisit e- nal să poată, intr-adevăr, înalte sentimente de dra­ diverse ţesături, obiecte
nergie electrică, gaze să fie mîndri cînd produ­ goste şi mîndrie patrioti­ sculptate în lemn, unele
naturale, combustibili, că cc-i animă în mod per­ dintre ele legate în cositor
au fost recondiţionate sele, lor vin pe piaţă sau manent. ş.a., provenite din gospodă­
piese de schimb de merg în străinătate si sînt — Pornind de la aces­ ria ţărănească, specifice di­
mare necesitate în pro­ apreciate ca bune. Aceste te adevăruri, să aducem verselor vetre folclorice aie
cesul muncii de fiecare preţioase îndemnuri şi o- iu prim-plan si cîteva din judeţului nostru,
zi. în fruntea acestor rientări au fost şi sînt a- „argumentele" îndeplinirii A reţinut atenţia în pri­
acţiuni se află comu­ plicafe cu hotărî re şi res­ sarcinilor privitoare la ca­ mul rînd marea diversitate
niştii Gheorghe Tuza, ponsabilitate în întreaga litatea produselor. de costume populare — cele
Ioan Stănescu, Gheor­ activitate de către colecti­ — Pentru a ne da cît pădureneşti cu ornamentaţia
ghe Moruţan, Traian vul întreprinderii de tri­ mai bine seama de paşii lor bogată in motive geo­
Stanciu, Elena Pripaş, cotaje tip lînă Hunedoara. mari pe care unitatea metrice de o mare sobrie- ■
Alexandru Tuţu, Ni- — Vorbiţi-ne despre ex­ C./V.I*. Peştişu Mare. La volanul combinei» Sabin Ciu­ tate, care le conferă o notă
colae Rotii, mulţi alţii. portul de tricotaje pe ca­ Convorbire consemnată de pe, unul clin cei mai harnici şl pricepuţi mecanizatori ele atit de specifică în plan
(VASII ,E GRIGORAŞ, re îl realizaţi. MARIN NEGOIŢA aici, contribuie clin plin la bunul mers al secerişului naţional; cele din zona O-
corespondent). —• De mai mulţi ani u- Foto NICOLAE GHEORGHIU răştiei în care domină cu­
nitatca noastră s-a înscris (Continuare in pag. o 3-a) lorile alb-negru, dar care
sporesc in expresivitatea de
ansamblu prin pieptarele
Din vîri de munte, din cu pas Înfăptuirea tutu­ le planului ,,la zi". Sînt concentrat atenfia asupra planului ,,la zi" să reali- l din piele atît de frumos îm­
fi/rutul de legendă al pă- ror măsurilor cuprinse in depăşiri cu atit mai dem­ intensificării lucrărilor de zeze in plus 40 ml lucrări ’ podobite cu motive geome­
durenilor, urmlnd firul Go- programele de acţiuni a- ne de relevat cu cît ele pregătire, deschidere şi de pregătire. în paralel, ) trice şi florale, atit la băr­
vîjdiei pină la Teliuc, pe doptate". au fost înregistrate in con­ cercetare geologică din lormaţia lui lancu Ticula ^ baţi, cit şi la femei, cît şi
zeci de kilometri sînt în­ — Eficienţa unui aseme­ diţiile în care planul pe subteran. (Socet) acţionează pent'u r prin şorţuri, catrinţe şi po­
şiruite principalele puncte nea stil de muncă dina­ acest al treilea an al cin­ Am remarcat totuşi că descoperirea şi punerea în I doaba capului. O frumuse­
costumele
de lucru din cadrul Carie­ mic, adaptat specificului cinalului 1986-1990 cu­ in carieră nimeni nu a de­ valoare a noi zone mine- ţ ţe sobră, oferă cele din
şi
momîrlăneşti
rei miniere Zlaşti. „Pe (ot activităţii pe care o desfă­ noaşte creşteri de 70000 pus „armele". Sub condu­ ralizate din partea de vest 1 Ţara Zarandului.
acest traseu - ne declara şurăm — completa ing. A- tone la dolomită şi 3000 cerea lui Ştelan Pais, şei o zăcămintului, eforturile Expoziţia a reunit şi alte
sing. Ilie Cirlea, secreta­ minerilor concretizindu-se ţ obiecte din gospodăria ţă­
rul comitetului de partid in depăşirea prevederilor ^ rănească — covoare, tindee,
al unităţii —, numitorul co­ Lelese-Telinc, un traseu al manifestării perioadei cu peste 30 ml. i desagi, traiste, obiecte din
mun al faptelor celor ce Un succes deosebit am lemn sculptat, os, turnate
muncesc în cariere, mine consemnat ia brigada Cră- j sau legate în cositor. Au
sau preparaţii este spiri­ hărniciei şi dăruirii minereşti ciuneasa. Şelul echipei de ^ fost expuse, bucurîndu-se
tul revoluţionar cu care lăcătuşi, Alexandru Szabo, i de interes, căuce, fuse de
acţionăm pentru materia­ ne-a vorbit cu mîndrie des- 1 tors legate în cositor, lin­
lizarea exemplară a sarci­ drian Uriţescu, directorul tone la talc lajă de 1987. de lormafie, excavatoristul pre efectele punerii in \ guri şi lingurare, spete, chei
nilor ce ne revin din re­ C.M. Zlaşti - este ilustra­ Am cunoscut mai îndea­ Nicolae Florine şi minerii funcţiune, la 1 iunie a.c., I de baIţ pentru costumul
centele expuneri şi cuvin- tă în mod concret de re­ proape o parte dintre oa­ din echipa lui Damian Gh. o celei de o patra linii ) popular turnate in alamă şi
ţări ale tovarăşului Nicolae zultatele obţinute in acest menii acestor locuri, lap­ Paveloni continuau seria de preparare a dolomitei. ) cositor direct în gospodăria
Ceauşescu, din documen­ an la indicatorul produc­ tele lor de muncă. plusurilor zilnice la pro­ De aici se expediază a- \ ţărănească ş.a.
tele Congresului al XIII- ţie fizică : 220 tone talc — Rezervele de talc dm ducţia de talc. Atmosle'â cum dolomită siderurgică i O adevărată zestre de
lea şi Conferinjei Naţio­ marfă şl 12 tone talc tra­ carieră sînt practic inepui­ intensă de lucru şi in sub­ solicitată de oţelarii hu- ) frumuseţe pa care a creat-o
nale ale partidului. In ve­ tat chimic, 7386 tone do- zabile — ne spunea ing. teran, unde lormaţia con­ nedorsni pentru formarea ) în timp satul hunedorean,
derea atingerii acestui ţel, lamită granulată şi 800 to­ Ovidiu Chir a, şelul Secto­ dusă de Octavian lancu, MIRCEA DIACONU j pe care acum colecţiile mu­
organizaţiile noastre de ne dolomită măcinată, rului minier Lelese. Pentru abatajul 621, a reuşit ca zeale o adăpostesc pentru
partid şi consiliul oameni­ cantităţi ce reprezintă menfinerea unor ritmuri pe lingă cele 100 tone de a fi cunoscută, apreciată şi
lor muncii urmăresc pas plusuri faţă de prevederi- înalte de extracţie ne-am talc extras suplimentar (Contiruiore in pog o 3-a) ţ îmbogăţită de generaţiile
viitoare.