Page 78 - Drumul_socialismului_1988_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 54'
°tiq 2

Făuritori de istorie în libertate, braţe de oţel
înalţă ctitoriile de pace.
O inimă cit toată România
fn epoca de împliniri şi glorii ■ I.A
pulsează energii înnoitoare; cumpahati
o inimă e toată România: mag. '‘Inul
AaWvt m şi flori, si pîine, şi lumini solare noi, făurari ai unei noi istorii, desftgtfcrc dl
embleme ni-s şi Vrerea şi tăria. Decebal din
aceasta ni-i puterea şi mîndria. Trifan —, U
gesti'
crălor
HUNEDORENE O unică voinţă de a face DUMITRU SPĂTARU ri lor o ga ni
dispoziţia
la
Un singur cuget şi acelaşi ţel:
produse rcai
operativele m
din judeţ ş
Confecţii femei
di
copii,
Guichard - Meili, scria :
pii
„Din comoara foicioruiui hunedorean" Căutînd tîfcul „Ceea ce conferă operei blănărie, garnituri
rie,
valoarea ei, ceea ce-i a-
zero,
articol,
sigură oarecare şansă de nat, alesătu
doi
Intr-un moment de gene­ Stinceşti, Ohaba, Raduleşti, Astfel de gînduri se ci­ Pentru arta plastică e- „Tilcul frunzei nu e um­ durată, nu e calitatea ei saci de cămăş
copil,
roasă frumuseţe spirituală, Fintoag, Boiu, Almaş-Sălişte, teau pe feţele dansatorilor xistă două modalităţi de bra,/ tilcul toamnelor n.u-i de a reprezenta (.. .) ci cu motive p
stimulată de amplul Festival Pojoga-, Bacea, Dealu Mare. din Feregi al căror brîu a a însoţi (dacă ţine cu tot bruma,/ dar al drumului aceea de a rezista, de a cifice unor
naţional „Cintarea Români­ Ne-au însoţit pe Criş, într-o fost condus de acel om deo­ dinadinsul) un text literar: e dorul,/ tilcul zărilor e avea ponderea justă, viaţa ţăminte, pro
<
rochinărie,
ei", trainică ctitorie a „Epo­ revărsare de ţarine aşa cum sebit, care este juristul Vio- glosa şi ilustrarea. Primul norul,/ ducăuşul, călăto­ ei personală". Considera­ rite ctc. lat
cii Nieolae Ccauşescu", tre­ numai tarafurile din Vaţa rel Munteanu, a celor din caz ni l-a oferit în urmă rul". După cum alte ver­ tă sub acest aspect, va­ \ firme care
£
cerea în revistă a formaţii­ de Jos şi Brad Ic pot sim­ Ruda, formaţie de mare vir­ cu puţini ani Mircea Bitca suri, reproduse in acelaşi loarea lucrărilor Liei Po­ produsele „Mur
Brad,
lor artistice de amatori, or­ ţi trăind acea stare de spi­ tuozitate, Lelcse, Topliţa, într-o memorabilă „perso­ catalog, — pe care spaţiul pescu nu stă în fidelita­ „Dacia 4 * Oră
ganizată do Comitetul jude­ rit năvalnică de caro sînt Poieniţa Voinii, caro cu tro- nală", in care pictura sa tea cu care „reprezintă" nou** Huncdt
DCv
ţean de cultură şi educaţie capabili moţii. Martori de potitul lor aparte, au făcut nonfigurativă glosa în- un pandant al unui text greşul** „Arta
Sibiu.
socialistă, a evidenţiat din frumuseţe ne-au fost apoi să vibreze scena cunoscu­ tr-adevăr, comenta adică, literar, ci in propria lor tei** Bucure*
nou marea bogăţie a crea­ Valea Mureşului, Ţinutul pă- tului aşezămînt de cultură completînd şi adincind în „pondere justă", capabilă rea“ Blaj,
ţiei populare hunedorene. durcnilor, Strciul, Sarmizege- devean. Li s-au alăturat registru plastic o seamă să le confere intr-adevăr Buzău**, „Av
Pentru toţi cei prezenţi, pen­ tusa, Valea Jiului. Am cu­ grupurile de dansatori din din versurile lui Lucian o „viaţă personală". De­ revti, ..Buci
„Libertatea**
tru cei care de mici poartă noscut momente de muncă Beriu, Uricani, Oliaba-Ponor, Blaga. Cealaltă situaţie — nu ne mai ingăduia să le senul Liei Popescu e sigur altele.
în suflet tradiţia satului ro­ prin „Cununa griului", de Păucineşti. Şi, mai ales, a- a ilustrării - ne-o oferă cităm in paralel - sună şi esenţializat, iar compo­
mânesc, costumul, cîntccul la Flărţăgani, de bucurie cei tineri fără egal care acum Lia Popescu în ex­ altfel sau pur-'şi simplu ziţia ei denotă ştiinţa (şi
şi dansul popular liunedo- prin obiceiul „Nuntă" de la sînt căluşarii din Boşorod, poziţia de dcsen-pictură nu există in poezia lui puterea) de a renunţa la
rean, spectacolul, găzduit Costeşti, şi „Şezătoare" a Orăştioara de Sus şi Geoa- dc la Galeria Fondului Blaga. Ce să înţelegem ceea ce este tentant dar • 13,00 T<
de Casa de cultură din De­ ansamblului vocal din După- giu. Brîul tricolor care le Plastic, aşezată tot sub de aici ? Să cunoască Lia irclevant sau estetic inutil. La sfîrşit de
va, a constituit un moment piatră şi Mihăileni. Impre­ împodobea piepturile era semnul tutelar al lui Bla­ Popescu o variantă a poe­ Marea ei izbindă stă însă * Ţara me
aparte, de neasemuite sem­ sionante s-au dovedit, deo­ dovada de netăgăduit a ga. Lucrările sale reuşesc ziei TILCURI care nouă in culoare. Uşoară, aera­ gradina. Ml
nificaţii. El ne-a făcut să potrivă, cîntecele şi dansu­ comuniunii lor cu pămintul realmente să ilustreze cu ne-a rămas pină azi ne­ tă, oarecum vaporoasă ăi lare * Gal
zăbovim clipe, care doream rile in care s-au intrecut românesc, expresie a dra­ fidelitate salba de medi­ cunoscută ? N-am crede. (vedeţi peisajele), de un animat * N
să nu se mai sfirşească, cu orchestra de muzică popu­ gostei neţărmurite pentru taţii lirice din poezia Mai curind se pare că in­ discret patetism uneori fie urbanist
gindul la extraordinara lu­ lară din Orăştie, dirijată, patria socialistă, a efortului TILCURI. Dar ceea ce ne-a advertenţele amintite, gra­ (vedeţi florile), culoarea de pe Vait
me a satului care de-a lun­ din nou, de Tudorică Mun- lor continuu de oameni ai surprins aici, înainte de ve totuşi cind e vorba de aceasta întotdeauna proas­ * B * în
gul secolelor a creat şi a- teanu, soliştii vocali Maria­ muncii de a-i spori zestrea receptarea operei plastice un poet dc talia lui Blaga pătă, parcă reavănă, in moi
dăpostit, a şlefuit, prin ne­ na Anghcl, Dragon Mun­ de împliniri fără seamăn în a Liei Popescu, a fost mo­ (şi, la urma urmei, nu nu­ orice caz stenică, se con­ dormit. dc
întrecuţii săi artizani, valo- tean, Lcnuţa Evsei, grupul perioada eroică deschisă de dul ei bizar de a colabora mai atunci), sint produsele stituie intr-un veritabil kovski * Tel<
iIo culturii noastre perene. vocal din Hăşdău. Şi, mai Congresul al IX-lea al parti­ cu ilustrul poet. Căci ver­ unui fenomen de falsă me­ triumf al luminii, fiind tograf muzi
Şi le va păstra pentru eter­ ales, dansatorii, monumen­ dului. surile atribuite lui Blaga. morie: artista a citat pro­ principalul motiv al satis­ Enache • 1
ii la te. tali in cvoiuţia lor, transmi- Creaţia coregrafică, muzi­ care figurează in catalog babil din amintire şi me­ facţiei estetice pe care mîna polii
Chemările de tulnic ale ţind prin mişcare, gînduri cală a satului hunedorean ca moto al expoziţiei, nu moria i-a jucat o festă. ne-o dăruieşte expoziţia. închiderea
anumitelor tulnicărese din şi sentimente şi mai ales a fost preluată şi valorifi­ aparţin dccit în parte lui Ar fi singurul simptom de Adevăratul Iile al lucrări­ • 19,00 T
Gulzeştii de Sus şi Blăjeni acea bucurie lăuntrică, fă­ cată în spiritul respectului Biaga: „TiIcul cerului nu-i diletantism (şi acesta... lor Liei Popescu nu trebuie 19,20 Tele
îc-au îndemnat să păşim cu ră egal, care ţi-o oferă sa­ deplin pentru autenticitate norul,/ dar al drumului e „extra-plastic") într-o ex­ căutat în altă parte (şi nu • 19,50 Sti
dragoste şi respect pe ma­ tisfacţia că eşti în stare să de cîtcva ansambluri folclo­ dorul". In toate ediţiile, poziţia care, altfel, atestă stă) decît în propria lor cii uşoare <
rea uliţă a satului, să-i as­ aduci în atenţia semenilor rice care, prin calitatea in­ primul vers lipseşte cu da- o deplină şi dezinvoltă personalitate. art *>* ^: .,1
;
:
cultăm bătăile inimii în rit­ tăi o zestre spirituală de terpretării, ţinuta şi simţul săvirşire, poezia, in pasa­ maturitate artistică. Sueaia".
mul dubelor cetelor de la mare frumuseţe. scenic pot sta oricînd ală­ jul respectiv, sunînd ostiei: Un critic francez, Jean RADU CIOBANU studiourilor
turi do colective artistice \
profesioniste cunoscute. Este 21,55 Teleju
CRONICA DISCULUI vorba de ansamblurile „Doi­ Melodii îi
na Mureşului" al Casei de
cultură Orăştie, „Silvana"
Arta cîii ijorală al Casei de cultură Deva,
„Doina Crişului" al Casei
de cultură Brad şi „Gctuso" df.va : i.
Lucrurile imprimate pi- fonice create de IM Ceai- al Comitetului judeţean de ful ui clin T<
discul prezentat astăzi au kovski, discul ne redă cea cultură şi educaţie socialis­ tria); A c)
avut marea şansă de a fi mai populară lucrare a (Arta) ; li
dirijate de unul dintre pu­ compozitorului — „Spărgă­ tă. Suitele lor de dansuri Biciul ferm
— A); Sfii
tinii aleşi cavaleri ai ba­ torul de nuci", aceasta au vorbit atit de convingă­ (Modern —
ghetei m hune — compo­ fiind extrasă din muzica tor despre ceea ce trebuie de s^arc (i
zitorul şi dirijorul român baletului cu acelaşi nunta, să însemne calitatea artis­ TU' ->'i:
pir; n
ionel Perlea (1900—1970). realizat după lin basm de tică a unei evoluţii scenice. ffoslo
Născut în Ograda ialomi- KT. A. Iloffmann. Minia­ Iar aplauzele călduroase a- Noiembrie;.
ţeană, marele interpret al turile muzicale „Dansul lo spectatorilor au confir­ fagi (Unire
s*
Vulcanul
creaţiei româneşti şi al zinei Dragee", „Valsul flo­ mat-o din plin. Cinste fol­ ral); VUIv
repertoriului universal a- rilor" so disting prin per­ clorului hunedorean ! Feli­ ascunsă
voa să se distingă citit la fecţiunea şi frumuseţea citări organizatorilor mani­ i.onea : c
(Mincru
ţa
Miinchen, cit şi la Leip- melodică. festării ! SA: Prijnă\
zig, unde şi-a desăvîrşit Partea a doua a discu­ Grupul vocal de \ oci egale al ( tubului „constructorul** din nova — deţinăto­ (Muncitorcs
âudiilc muzicale. lui cuprinde fragmente MINEL BODEA rul premiului I pe ţara al titlului do laureat al Festivalului naţional ..cintarea Duelul (Ret
Romănioi**.
Intre 1927 şi 194-1 a des­ din muzica de scenă scri- larob (S
ORA.ŞTIK:
făşurat o rodnică activi­ să do Kduard Gr i Oft pon- seriile J-
tate dirijorală in ţara tru di 'ama lirică ,Peor „LAUDĂ OMULUI, LAUDĂ MUNCII SALE" CRONICA FILMULUI 1 tundă a (î-
noastră, activând ca direc­ Gv nt" de Ibsen, mu zic.': r.KOACJlU-J
de
fagi
(C.
tor al Operei Române din grupat ă ulterior in două ha Deva so află în curs activitatea cu cartea desti­ ra) ; UAŢK<
Bucureşti. I inpunîndu-se suite. Compozitor . P ian ist tio desfăşurare Săptăniîna nată tinerilor constructori, „ORELE UNSPREZECE (Dacia); B
ca un şef de orchestră de şi dir ijor norvegian K. vuit lira 1-edticat i vă „Laudă iniţiată sub genericul „Po­ de aur —
C AI. AN: i
Pornind de la o întâm­
valoare internaţională, ac. Grieg (1843—1907) i a rid U n omului, laudă muncii sale", litica de pace a României plare cu puternică am­ de ancheta si anchetaturi, dirigonţio i
iivitatca sa artistică este cu sin< \ în cele 80 de eoni- organizată de Clubul „Con- socialiste. Iniţiativele preşe­ de patimile şi suspiciunile tură); S1M
încununată de succesele poziţii proprii viziunea structoi ul". Manifestarea, dintelui Nieolae Ceauşescu prentă de fapt divers, o care ard peste generaţii, eşti copilă!
concertelor susţinute în ce­ scenică a imaginilor pa­ eu .deosebite valenţe edu­ — contribuţii de excepţio­ întâmplare a vieţii, con­ filmul iui Lucian Bratu ll.IA: Pftd
(t.unuia).
le mai de seamă oraşe ah' triei sale, a peisajului nor. cative, este dedicată con- nală însemnătate la sta­ struită în jurul unor erori este portretul unui om
Italiei .şi apoi în Statele die. Grieg aparţine acelui • ''•u'lorilor, oamenilor care tornicirea unui climat, de omeneşti, scenaristul Pla­ care se consideră victimă,
Unite, unde s-a distins şi număr restrâns de compo­ ridică impresionantele edi­ destindere şi încredere în­ tan Pardău şi regizorul dar, brusc, descoperă că
ca profesor la unele insti- zitori ale căror melodii ficai socialo destinate spo­ tre naţiuni". împlinirii a Buci an Bratu au construit este vinovat, vinovat de
iuţii de învăţămînt muzi­ îţi sînt mereu prezente in ririi nivelului do confort, 140 de ani de la Revolu­ un film cu puternică ten­ suspiciune, de neîncredere, Numerele
cal. memorie. „Dimineaţa", şi civilizaţie al locuitorilor ţia română din 1848 i-a tă poliţistă şi conflicte spec­ în oameni, de gîndire sim­ tragerea <j
Ionel Perlea a putut „Dansul Anitrei", „Cintc- acestor meleaguri şi o- fost dedicată expunerea taculoase, o fabulă despre plistă, schematică. 1088 :
să-şi continue cu ardoare cul lui Solveig" — adevă­ biectiveie industriale ce „Hunedoreni în Revoluţia persecuţie, a cărei morală O distribuţie bine a- 8, 75, 27. 4
profesia de dirijor celebru rată bijuterie muzicală în sporesc contribuţia Hune­ de la 1848“ realizată cu este înpăearea cu lumea aleasă şi bine dirijată, în Kxtr. n 11
şi după gravul accident suita mai sus amintită — doarei la salba de împli­ sprijinul Filialei judeţene aşa cum este ea, sau, alt­ care Virgil Andriescu se 6i. 81. nr>.
cind braţul drept i-a de­ se disting printr-o melan­ niri a patriei noastre so- a Arhivelor Statului. fel spus, sîntem nu nu­ află pentru prima oară
venit inert. A dat dovadă colie fermecătoare, gingă­ cânlistc. mai beneficiarii vieţii, ci într-un rol care-i pune în
de mult stoicism pentru a şie .şi originalitate. Cu acest prilej, au fost Mîine, la club, are loc şi contribuabilii ci. valoare talentul, Valeria IYreh
nu ceda în faţa încercări­ Cea mai perfectă carac­ organizate acţiuni care au un spectacol dedicat „Zilei LiUcian Bratu, cineast Sitaru este o prezenţă
lor de a-şi abandona acti­ terizare a muzicii sale a- avut un deosebit ecou în constructorului" în cadrul important pentru drumu­ într-adevăr fermecătoare, Pentru a?
vitatea. Dirijiod cu o mi­ parţine compozitorului în­ conştiinţa oamenilor mun­ căruia vor evolua colec­ rile deschise în cinemato­ Mihai Cafriţa convinge, contta'vt să
nă, fără baghetă (aceasta suşi, care odinioară spu­ cii clin cadrul T.A.G.C.M. tivele de montaj literar- grafia (românească (Tu,dor, fiind bine aşezat în per­ că va
fiind trimisă în semn do nea : „Artişti ca Bacii şi Hunedoara •— Deva. între muzical, muzică folk, re­ | Secretul cifrului, Drum în sonaj, iar Valentin Uri- frumoasă, m
variabil,
preţuim dirijorului Nico- Beothoven au clădit ade­ acestea pot fi menţionate cital de poezie patriotică, penumbră, Mireasa din tescu joacă în nota da noaptea ş
lae Boboc, distinsă perso­ vărate temple pe înălţimi. dezbaterea dedicată împli- muzică populară şi uşoară. tren), pare a fi îin căuta­ adevăr şi căldură umană Vîntul va s
nalitate legată de ţinutu­ F.u mi-am propus doar să linii a 23 de ani de la is­ Dintre interpreţii care vor rea unei noi „voci". Pri­ binecunoscută, aduce reale la moderat
Tem
sudic.
rile noastre), Ionel Perlea clădesc ■ simple locuinţe toricul Congres al IX-lea urca treptele scenei pot fi virea sa de acum este oa­ servicii acestei pelicule fil­ nimo vor f
a reprezentat pretutindeni pentru oameni, în care ai partidului, organizată la amintiţi : Adrian Dobrescu, recum documentaristă şi mate de Sorin Illeşiu a- tre 13 şl '
cu cinste şi glorie arta aceştia să se simtă acasă S.U.T. sub genericul „Cin­ Costică Serghei de la tăioasă, iar relatarea sim­ tent, cu grijă pentru ex­ cele maxin
32 grade.
interpretativă românească şi să fio fericiţi. Cu alte stim partidul şi al său con- S.U.T., Rozalia Pleşa, îl- plă a „cazului" este du­ presivitatea portretelor şi
şi universală, dăruindu-se cuvinte, am transcris mu­ ducător", evocarea „Marile dico Molnar, Mariana Te- blată de înregistrarea com­ a planului secund al ima­
trup şi suflet muzicii pe zica populară ă ţării mele ctitorii ale Kpocii Nieolae leucă, Gabriela Smeu de plicatelor aventuri sub­ ginii.
care o dirija. natale". Ceauşcseu", desfăşurată la la A.S.T.M., Margareta Faur terane ale acestuia. Din­
Dîh bele şase suite sim- Prof. ELENA TÂMÂŞAN Atelierul de preasamblare, de la Brigada I. colo de acţiunea marcată GHEORGME POGANI