Page 8 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 8
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 525 • STMBĂTĂ, 2 IULIE 1988 .
Şedinţa Comitetului Politic Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
Executiv al C.C. al P.C.R. examinat ieri, într-o vizită de lucru,
(Urmare din pag. 1) tură şi creaţie „Cîntarca României", des-
făşurîndu-şi întreaga activitate sub semnul
Comitetul Politic Executiv a. aprobat înaltelor obiective de educare socialistă, realizarea programelor de
aceste propuneri şi a hotărît ca ele să patriotic-revoluţionară, de punere în va
fie înscrise în programele de organizare loare şi afirmare a inepuizabilei capaci
şi sistematizare a localităţilor, de creare tăţi de creaţie multilaterală — culturală, sistematizare teritorială a Sectorului
a centrelor orăşeneşti agroindustriale. artistică, ştiinţifică şi tehnică — a poporu
lui. a condiţiilor oferite prin organizarea
în cadrul şedinţei Comitetului Politic
Executiv, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, marii competiţii de masă, iniţiată de se
secretarul general al partidului, a propus cretarul general al partidului, tovarăşul agricol Ilfov şi a judeţului Giurgiu
construirea în Bucureşti a „Centrului Na Nicolae Ceauşescu, — Festivalul naţional
„Cîntarca României".
ţional de Cultură Cîntarca României", In continuarea şedinţei, Comitetul Po (Urmare din pag. 1) de maternităţi şi farmacii fi create dispensare cu
edificiu reprezentativ pentru marile con litic Executiv a dezbătut o serie de pro
strucţii ale epocii noastre socialiste, do bleme ale vieţii internaţionale. în legătu proprii, precum şi alte staţionar propriu de circa
tat cu săli moderne, destinate spectaco ră cu apropiata Consfătuire a Comitetului măr de locuinţe, unităţi unităţi destinate publicu 10 pături, baie comunală,
lelor de operă, concertelor muzicale, Politic Consultativ al statelor participante de învăţămînt, 'edificii so- lui — baie comunală, bru alte unităţi sociale, astfel
piaţă
agroalimentară,
tărie,
îneît să se asigure pe a-
precum şi desfăşurării activităţii de crea la Tratatul do la Varşovia, Comitetul Po-' cial-culturale, s-a îmbo complex sportiv. In aceste ceastă cale toate condiţii
ţie tehnică, cultural-artislică, concursuri Ii tic Executiv a dezbătut şi aprobat o se găţit reţeaua serviciilor centre orăşeneşti agroindus le şi cerinţele pe care le
lor şi manifestărilor prilejuite de Festi rie de propuneri prezentate de secretarul către populaţie. triale îşi va desfăşura acti au cetăţenii de la oraş.
valul naţional „Cîntarca României". general al partidului, tovarăşul Nicolae Pe parcursul vizitei, vitatea şi Consiliul unic In desfăşurarea activi
S-a propus ca, în mod corespunzător, Ceauşescu, cu privire la perfecţionarea t o v a r ă ş u l Nicolae agroindustrial, ca organism tăţii de construcţii de lo
să se constituie „Centre judeţene de cul activităţii organismelor Tratatului de la Ceauşescu a fost infor politico-economic, de coor cuinţe s-a stabilit ca —• o
tură „Cîntarca României", iar în comune Varşovia, care vor fi prezentate la apro mat în legătură cu mun donare a întregii activităţi, dată cu asigurarea numă
căminele culturale să devină centre de piata întîlnire. ca desfăşurată de comu care va cuprinde, în me rului de apartamente ce
activitate cultural-artistică şi de creaţie nişti, de toţi oamenii mun die, 4—5 comune. vor fi realizate prin fon
tehnică „Cîntarca României". De aseme Comitetul Politic Executiv a soluţio cii în vederea îndeplinirii Ţinând seama de specifi dul de stat, care trebuie
nea, toate cluburile muncitoreşti şi case nat, de asemenea, probleme curente ale exemplare a sarcinilor ce cul localităţilor din apro să conducă la stabilitatea
le de cuiI"in vor deveni centre de cul activităţii de partid, şi de stat. le revin în industrie, in pierea municipiului Bu tuturor cadrelor în locali
agricultură, în celelalte cureşti unde în ultimul tăţile respective — să se
domenii de activitate. timp s-au amplasat im construiască locuinţe con
şedinţa Consiliului de Stat răşului Nicolae Ceauşescu portante subordonare repu form normelor de siste
industria
Vizita de lucru a tova
unităţi
matizare, precum şi de că
de
le
a prilejuit o amplă ana blicană, la care se adau tre cetăţeni, prin cooperare,
(Urmore din pog. 1) la modul în care orga To v a r â ş u l Nicolae liză a soluţiilor concrete gă o serie de alte activi crcîndu-se condiţii cores
nele de stat înfăptuiesc Ceauşescu, preşedintele de dezvoltare în viitor a tăţi stabilite prin progra punzătoare de muncă şi
politica partidului şi asi Republicii Socialiste Româ contrelor agroindustriale mele de dezvoltare şi mo viaţă pentru toţi locuitorii
tivilăţii organelor admi gură aplicarea legii în di nia, a cerut să se aducă şi a comunelor, în concor dernizare, practic acestea comunelor.
nistraţiei de stat şi a ce ferite domenii de activita îmbunătăţiri reglementări danţă cu obiectivele poli vor deveni puternice oraşe Adresîndu-se tovarăşu
lorlalte organe ale statu te. lor actuale privind activi ticii partidului şi statului agroindustriale şi vor a- lui Nicolae Ceauşescu, fac -'
lui, să fie examinate de tatea de examinare şi re nostru, de creştere a pu sigura condiţii similare
care
răspundere
de
către comisii constituite Consiliul de Stat a' ana zolvare a scrisorilor oa terii lor economice. de de muncă şi viaţă cu cele tarii participat la dialogul
au
pe domenii şi ramuri de lizat şi aprobat Darea de menilor muncii, astfel în- înflorire a tuturor aşeză de la oraş. de lucru al secretarului
activitate, conduse de că seamă privind activitatea cît să se asigure o veri rilor ţării, de apropiere Totodată, t o v a r ă ş u l general al partidului, nu
tre lin vicepreşedinte al Tribunalului Suprem şi ficare • nemijlocită şi te a condiţiilor de muncă şi Nicolae Ceauşescu a subli- meroşi cetăţeni au ţinut
Consiliului de Stat, şi Raportul privind activita meinică a acestora de că viaţă ale locuitorilor sa- ' niat importanţa ce trebuie să mulţumească pentru
care să raporteze Consiliu tea desfăşurată de orga tre organele centrale şi . tului de cele ale oraşu acordată celorlalte comu
lui de Stat asupra consta nele Procuraturii Republi locale ale administraţiei lui. ne pentru care urmează vizită, să-şi exprime ade
ziunea la întreaga politică
tărilor făcute şi a măsuri cii Socialiste România, în de stat de specialitate, Referindu-se la centrele să se stabilească, potri a partidului şi statului,
lor luate pentru respecta anul 1987. de către organele de jus agroindustriale, tovarăş al vit programelor de dezvol să s u b l i n i e z e jus
rea şi aplicarea neabătută în continuare, Consiliul tiţie şi procuratură, comi
schiţe
tare
existente,
Nicolae Ceauşescu a subli
a hotărârilor do partid şi de Stat a dezbătut şi siile de judecată din uni niat că, în cadrul acesto sistematizare proprii. de teţea orientărilor stabilite
în
a legilor ţării în întreaga aprobat Raportul Comisiei tăţi, pentru a se evita ra vor funcţiona impor aceste comune urmează pentru ridicarea econo
viaţă economică şi socia pentru analiza activităţii unele situaţii cînd sesiză tante unităţi industriale, să se dezvolte unităţi in mică şi edilitară a tuturor
pentru
ridica
comunelor,
lă, pentru întărirea per de soluţionare a propune rile făcute erau verificate unităţi agricole în ramuri dustriale —- în multe din rea generală a bunăstării
manentă a ordinii şi dis rilor, sesizărilor, reclama- chiar de către cei reclamaţi. specifice zonei respective,
ciplinei şi instaurarea u- în acest sens. urmează vor fi create unităţi ale tre ele funcţionînd deja celor ce muncesc.
Ei s-au angajat să răs
fl,ui înalt spirit de răspun ţiilor şi cererilor oameni să se îmbunătăţească şi industriei mici, se vor dez asemenea unităţi — la pundă grijii permanente a
care se vor adăuga dez
lor muncii adresate Con
dere şi exigenţă în toate activitatea Comisi.ei pentru
domeniile şi sectoarele de siliului de Stat în anul analiza propunerilor, sesi volta serviciile. Totodată, voltări în industria mică, partidului şi statului, per
activitate. 1987 şi Raportul cu pri zărilor, rcclamaţiilor şl ce în . aceste centre vor fi • prestările de servicii, vor sonal a tovarăşului Nicolae
vire la rezolvarea pro create unităţi de învă fi asigurate complexe cul- Ceauşescu, pentru conti
în continuarea ordinii rerilor oamenilor muncii ţămînt, cultură şi ocroti , turale „Cîntarea României", nua îmbunătăţire a con
de zi, a fost examinat şi punerilor, sesizărilor, re- de pe lingă Consiliul de rea sănătăţii. In afara şco vor funcţiona centre de diţiilor de muncă şi de
aprobat Programul privind olamaţiilor şi cererilor Stat, precum .şi activita lilor generale şi a şcoli activitate cultural-artisti viaţă ale tuturor oameni
analizele ce vor fi efec oamenilor muncii adresate tea la nivelul Consiliului lor profesionale vor func că şi de creaţie tehnică, lor muncii, ale tuturor
tuate în anul 1988, din Consiliului de Miniştri, de Miniştri. ţiona în centre licee a- în d o m e n i u l învăţă- cetăţenilor patriei, prin tot
însărcinarea- Consiliului de ministerelor, celorlalte or ÎH continuare, Consiliul vînd şi treapta a doua, a- mînlului, în fiecare comu mai importante realizări în
Stat, de către comisiile gane centrale ale admi de Stat a soluţionaâ unele sigurîndu-se astfel învă nă — de pe lingă celelalte îndeplinirea sarcinilor ce
permanente ale Marii A- nistraţiei de stat în anul probleme ale activităţii ţăminte!- de 12 ani, iar şcoli—va funcţiona, de re le revin din planul pe a-
duixări Naţionale, referitor 1987. curente. căminele culturale îşi vor gulă. o şcoală generală eest an şi pe întregul
desfăşura activitatea ca cu prima treaptă de liceu, cincinal, în înfăptuirea
„Centre de cultură" şi asigurîndu-se. deci. învăţă- ideilor şi orientărilor se
creaţie „Cintarea Româ mîntul de zece ani, în cretarului general al
niei". concordanţă cu cerinţele partidului, a obiectivelor
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VAR, Vor fi construite în fie dezvoltării economice şi şi holărîrilăr Congresului
care centru orăşenesc sociale a tuturor locali al XlII-lea şi Conferinţei
agroindustrial spitale cu tăţilor. Naţionale, ale luminosului
100 de paturi, dispunînd în fiecare comună vor Program al partidului.
La secerişul orzului si semănatul culturilor duble-
I 9
organizare temeinică, ritmuri de lucru intense ! \ ■ WASHINGTON. - tru daunele ce i-au fost
„Marşul păcii" organizat provocate ca urmafe a
(Urmare din pag. a 3-a) Tot în acelaşi mod se antrenaţi mecanizatorii Mi- în comun de militanţii pen războiului nedeclarat sus
derulau lucrurile şi Iei tiai Gabor, Tiberiu Bal, BtiSDsQD tru pace americani şi so ţinut de S.U.A. şi a hotă
Cornel Mînja, preşedinte C.A.P. Sălaşu de Jos. For Valentin Basarabă şi An vietici a ajuns în mica lo rît să intenteze un proces
le unităţii, care coordona maţia de 7 combine (la ton Cioană. Inginerul şef. calitate americană Wilton, în această problemă —
direct această lucrare, îi volanul cărora . se aflau sublinia că din cele 55 de ■ BERLIN. - întrunită situată în zona de cîm- informează agenţia nico-
Omintea pe Romulus Şoan- Petru Popescu, Vaier Daj, ha ocupate, orzul a fost în sesiune la Berlin, Ca pie a statului federal idaho. raguană ANN, citată de
că, Bălanei Sălişteanu, Nicuşor Niculescu, Emil secerat de pe 40 de ha, mera Populară a R. D. Participanţii la această TASS. Cu majoritate covâr
Petru Breteanu, Cornel Raeoviţan, . Adrian Cic, paiele au fost strînse de Germane a aprobat rapor manifestare au sădit un şitoare de voturi, C.I.J. a
tsero, Victor Pîrvu şi Pe Sînmihai Maty) atacase pe o suprafaţă de 25 de tul privind executarea bu „Arbore oi păcii" şi au adoptat o rezoluţie care
tru Viţionescu. Au fost e- ultima tarla de 15 ha, că ha, a fost pregătit, patul getului pe anul 1987 anun luat parte la un miting, atribuie Statelor Unite răs
Jiberate de paie aproape maşă nerecoltată. în uram germinativ pe 15 ha şi se ţă agenţia ADN. punderea pentru încălca
1
40 de hectare. lor mecanizatorii Petru mănate cu poruiul> în cul De asemenea, Camera în cadrul căruia primarul rea normelor dreptului In
Dacă mai amintim că Mihuţ şi Emil Bîlteânu cu tură dublă 10 ha. Populară a adoptat o de localităţii, Robert Gast, o ternaţional faţă de o ţară
pe suprafeţele eliberate presele de balotat, la care Exemplul unităţilor a- claraţie în legătură cu a- subliniat necesitatea opri suverană clin America
.de paie lucrau cu plugu aveau ataşate sănii, eli mintite trebuie urmat şi Cardtrt dintre R.D.G., Uniu rii uriaşei risipe pe care
rile şi discurile la pregă berau terenul de paie; A- de celelalte cooperative nea Sovietică şi Ceho a reprezintă cursa înarmă Centrală. A fost recunos
tirea patului germinativ lăluri -de mecanizatori. în agricole, îndeosebi de slovacia asupra inspecţiei rilor şi a alocării fondu cută, de asemenea, temei
mecanizatorii Octavian cîmp, se aflau Elena Bă- militare în virtutea trata rilor eliberate prin dez nicia cererii Nicaraguet-
Vlăşccanu, Gheorghe III- buţ, inginerul şef al uni C.A.P, Pui, unde nici spe tului sovieto—american pri armare pentru ridicarea privind dreptul Ia despă
uea. Lucian Enăşescu şi tăţii, Ana Munteanu. con cialiştii, nici ceilalţi mem vind rachetele nucleare nivelului de viaţă al oa gubiri materiale. In cazul
Ion Munteanu, iar în ur tabila şefă, care însoţea bri din conducerea colec cu rază medie şi maf scur menilor. în care părţile nu vor a-
ma lor, Viorel Enăşescu maşinile cu, recolta în tivă nu se implică cu toa tă de acţiune, declaraţie junge la un acord . reci
încorpora sămînţa de po bază, precum şi Doina Tă- tă răspunderea şi energia ce se pronunţă pentru noi ■ HAGA. - Curtea in proc, cuantumul şi moda-
rumb în brazdă, atunci maş, secretar adjunct al pentru desfăşurarea lucră măsuri de dezarmare şi ternaţională de Justiţie de libaţiile despăgubirii vor
putem conchide că, în- comitetului comunal de rilor din campanie în con extinderea dezarmării a- la Haga a examinat cere fi stabilite de Curtea In
tr-adevăr, la C.A.P. Sîn- partid. diţii qât mai bune, pentru supra altor domenii mi rea Republicii Nicaragua ternaţională de Justiţie do
tămăria-Orlea campania La pregătirea-, terenului folosirea din plin a fiecă litare. de a fi despăgubită pen la Haga.
secerişului se desfăşoară şi însămînţarea, în flux, rei oră bună de lucru in
fn Condiţii bune. a culturilor duble erau cîmp.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, ton Cioclei, Dumitru Gbeoneo, Tiberiu (strofe (redactor şef), Gheorgfre favel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane; 11275, 12157, 11585. TeText 72233. "TIPARUL! Tipografia Deva, sîr. 23 August, nr. 275