Page 83 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 83
J
i • DUMINICĂ, 24 IULIE 1988 Paq. 3
r
„ E P O C A N I C O L A E C E A U $ E S C U “ -
fZlUNE epoca înfloririi şi devenirii noastre socialiste
i 24 IUlIE
urnea copii-
ilmoteca de
„Karino" -
12,30 Viaţa Ritmurile unei intense dezvoltări
,00 Telex •
duminical.
Concert de
ene anima-
ul nou al ongresul al IX-lea al şi organizaţiilor de partid, de cărbune şi minereuri
3raţ la braţ uimind neabătut indicaţii
.. * Oame- C partidului, moment le şi orientările secretaru utile, de fontă, oţel şi la
cu semnificaţii apar
>r ţării. Re- te în afirmarea fără pre minate, de energie elec
a construc- cedent a patriei noastre lui general al partidului, trică, activitatea din inves
preşedintele Republicii, to
tuozi ai in- socialiste, a constituit iz varăşul Nicolae Ceauşescu, tiţii, producţiile vegetale şi
populare vorul unei viziuni noi, sînt rodul muncii avîntate din zootehnie. S-a acţio
* Un com- profund revoluţionare asu a locuitorilor acestor pla nat, deopotrivă, pentru ri
ntecele sa- pra ritmurilor, proporţiilor dicarea permanentă a ni
Vlihăescu * dezvoltării în toate dome iuri — a minerilor, sîde- velului de trai material şi
npei muzi- niile de activitate. Jude rurgiştilor, energeticienilor, spiritual, pentru formarea
mea Deltei, constructorilor, lucrătorilor omului nou, constructor
ni muzicale ţul Hunedoara constituie din agricultură, din toate conştient al propriului său
pularitate * în acest sens un exemplu celelalte ramuri şi domenii destin într-o perioadă e-
îlespectato- semnificativ. Realizările ob ale producţiei materiale şi roică, de neasemuite îm
30 inchide- ţinute în această perioadă spirituale. Revelatoare sînt pliniri — Epoca Nicolae
ilui • 19,00 sub conducerea organelor producţiile tot mai mari Ceauşescu.
19,20 Con-
IX-lea al
deschizâ-
nouâ în is- I N D U S T R I E Ceau-vescu. Judeţului
ei • 19,40
mâniei. O- • In cei 23 dc ani care au trecut de la Congresul Foto NICOLAE GHEORGHIU
i, conducă- al IX-Ica al partidului, volumul fondurilor fixe din
t • 20,20 industria hunedoreană a crescut cu 367,6 la sută.
„Dragostea • Producţia industrială a sporit, în aceeaşi pe
ire". Pro- rioadă, cu 182,3 Ia sută • Pe harta judeţului Hune
;ei de filme doara au apărut, la indicaţia expresă a secretarului
ieră t> » general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
‘ '*• .e industrii şi ramuri noi: industria încălţămintei, a
tai • confecţiilor, chimia maselor plastice, industria ci Păşind ferm pe calea prin mecanizare şi chi
erea pro- mentului, hidroenergetica. înfăptuirii cerinţelor noii mizare producţiile medii
• Au fost puse în funcţiune importante unităţi revoluţii agrare — amplu Ia hectar au sporit dc 2,7
economice şi alte obiective industriale : întreprinde şi profund proces elabo ori la grîu, 3,1 ori la po
• IULIE rile miniere Livezeni, Valea de Brazi, Cîmpu lui rat de tovarăşul Nicolae rumb, de 3 ori la cartofi
elejurnal • Neag, Iscroni, Lonea Pilier, Lupeni Sud ş.a., furna Ceauşescu — agricultura ş.a.
;a pentru lele de 1000 mc pentru fontă cenuşie şi bateriile de a cunoscut o amplă şi
idem între- cocsificare de Ia C.S.V. Călan, laminorul de sîrmă şi multilaterală dezvoltare • S-a dezvoltat conti
reavoastră ! oţelăria electrică nr. 2 de Ia C. S. Hunedoara, în perioada ce a trecut nuu baza materială a
taur folclo- I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, I.P.S.R.U.M. Deva, I.L. de Ia cel de al IX-lea zootehnici construindu-
Aliniamen- Deva, întreprinderile de tricotaje Hunedoara şi Pe (
;i ostăsesti troşani, Centralele hidroelectrice de pe Rîu Mare. Congres al partidului. sc, numai în sectorul coo
a sub „«a- • Producţia fizică industrială a cunoscut o dez Argument convingător. în peratist, nouă complexe
>r. Imagini, voltare impetuoasă. Faţă de 1965, producţiile fizice acest sens este şi dru de mare capacitate pen
;uri • 21,50 au crescut în prezent J la huilă — cu 94,2 la' sută, mul parcurs de agricul tru vaci cu lapte, dotate
22,00 In- la minereu cuprifer — 301,4 la sută, cocs — 30,6 Ia tura hunedoreană, fapt cu mijloace moderne de
ogramului. ce se reflectă în reali hrănit, adăpat, muls ş.a.
sulă, fontă — 78 Ia sută, oţel — 60,4 la sută, -lami zările obţinute. Punctăm
nate — 79,2 la sută ş.a. cîteva dintre ele : şi două complexe pentru
• Pe harta judeţului nostru au apărut 37 de noi îngrăşarca tineretului bo
unităţi cu producţie industrială.- • Suprafaţa agricolă a vin.
construcţiile realizate în anii „E p o c i i • Judeţul Hunedoara a devenit un mare pro crescut prin lucrări de
jenda şcri- Ceauşescu", în afară de fap tul că uu o ducător de energie electrică : în anul 1988 producţia • A sporit substanţial
nessoe (Pa- funcţionalitate deosebite, con stituie şi un de energie electrică este mai mare cu peste 5 mili îmbunătăţiri funciare cu numărul dc animale: cel
oa variantă de comparaţie pentru existenţa noastră: ascensiunea 36 000 hectare.
MEDOARA : tinuă, drumul viguros spre înalt. In fotografie, o arde kVVh decît în 1965. al bovinelor de 1,3 ori,'
nt (Modern trată" din modernul centru civic al • Numărul personalului muncitor din industrie
tul nopţii • Prin aplicarea celor al porcinelor de 2,4 ori,
a crescut cu 40,2 la sută, iar productivitatea muncii mai noi cuceriri ale şti al ovinelor de 1,2 ori, al
icăn, cu 79,5 la sută. inţei şi tehnicii agricole, păsărilor de .3,6 ori.
dna rii„..iei SĂNĂTATE
•îng); Dra- CULTURĂ
i Vegas (7
Pădurea de • Baza materială des. • Grija sporită pen
; I.UPENI: tinată muncii cultural- tru sănătatea oameni
s (Cultu- educative şi artistice, lor muncii reprezintă o
N: Cetatea
ucea tarul) ; desfăşurată la nivelul coordonată esenţială a • Un număr dc 81670 tă perioadă, asigurîndu-se
>ana Clilri- judeţului, a cunoscut în politicii partidului nos APARTAMENTE a fost un confort sporit loca
PETUII.A: perioada deschisă de tru. In „Epoca Nicolae
ă străbu- pus Ia dispoziţia oame tarilor şi o personalitate
orosc); A- Congresul al IX-lea al Ceauşescu" numărul de nilor muncii din judeţul arhitectonică distinctă tu Elocvente pentru dez • Numărul elevilor a
Priniăvara partidului o permanen paturi, pentru asigura Hunedoara, In perioada turor municipiilor şi o- voltarea învăţămîntului crescut de la 81 467 în
mcitoresc); tă dezvoltare, în mo rea asistenţei medicale hunedorean sînt creşterea 1965 Ia 109 660 în 1988 ;
lelul (Rete- 1965—1988, ceea ce repre raşelor. Programul con
acob (Stea- mentul de faţă desfă- cu spitalizare, a cres zintă peste 70 la sută din strucţiei de locuinţe asi şi modernizarea bazei sa
GUI1A- şurîndu-şi activitatea : cut cu 69,9 la sută. numărul total al aparta gură condiţii optime pen le materiale, puternica • Actualmente îşi des
îesorul dis- • Numărul medicilor tru viaţa socială a locui integrare cu cercetarea făşoară activitatea in-
r u 1) ; O- 361 cămine culturale, 9 mentelor construite din
[abondul — case de cultură, 15 clu a sporit, în aceeaşi pe fondurile statului în anii torilor judeţului nostru, şi producţia, racordarea slructiv-educativă un nu
(Patria) : buri muncitoreşti, trei rioadă, cu 95,9 Ia sută, precum şi conturarea u- la cerinţele necesarului măr de 28 licee, faţă de
(Flacăra): revenind 464 de locui socialismului. Construc nor centre civice atrăgă de forţă de muncă al ju numai 8 în anul 1905;
I: Pădurea teatre, şase muzee, 67 ţia dc locuinţe s-a dez deţului.
de cultu- librării, 632 biblioteci tori la un medic, faţă toare şi funcţionale în
Subteranul de 774 în 1965. voltat puternic în aceas toate localităţile. • A crescut numărul
ZI: Trenul cu 3 811 000 volume, 182 • Numărul sălilor dc
riile I—II : cinematografe ; grădiniţelor de la 146 în
împoral la clasă în învăţămintul 1965 cu 7030 copii, Ia
sa de cul- primar, gimnazial şi li
IA: Unde o în Festivalul naţio ceal a sporit de la 1838 254 in 1988, cuprinzînd
(Mureşul); nal „Cîntarea Români
şi de fagi ei", amplă şi generoasă în 1965 Ia 2531 în 1988 ; 18 756 copii.
ctitorie a „E p o c i i
Nicolae Ceauşescu", ac
tivează 4 087 formaţii
artistice şi 750 cercuri
Vremea va
i călduroa- de creaţie, ce reunesc
inal mult 120 000 de locuitori ai • Industrializarea pu susţinute — ca şi în în
va sufla
nord-cst şi judeţului, tineri şi vîrst- ternică in anii fertili treaga ţară — de un bo
lurile ma- nici, faţă de 2 549 co ai „ E p o c i i Nicolae gat program de investi
uprinso în- Ceauşescu", a adăugat ţii, rod al politicii înţe
;rade. iar lective artistice existen noi capacităţi şi valori lepte a partidului nostru
intre. * şi
te la prima ediţie. Re productive în profilul e- de a aloca pentru dez
vremea va velatoare sînt la rîndul conomic al Hunedoarei voltare circa 30 Ia sută
it frumoa- din venitul naţional. Vo
riabil. Du- lor premiile obţinute socialiste. De asemenea,
olat sînt dezvoltarea urbanistică lumul investiţiilor din
; de ploaie de interpreţii hunedo- judeţul nostru a crescut,
electrice, reni în etapa republi şi edilitară a localităţilor
din sccto- a cunoscut im dinamism în această perioadă, cu
cană : 657 Ia sfîrşitul 385.3 Ia sută în industrie,
deosebit. Toate aceste e-
ediţiei a Vl-a faţă de forturi pentru înflorirea 509.3 Ia sută în agricul
33 în ediţia de debut a tură şi cu 201,1 la sută
Dotată cu maşini şi utilaje agricole de mare randament, beneficiind din plin de şi dezvoltarea multilate în gospodăria comunală
festivalului. cuceririle .ştiinţei şi tehnicii, de rezultatele cercetării agrotehnice, agricultura hunedo rală a judeţului au fost şi locativă
reană „ţine pasul" cu cea a întregii ţări, obţinînd an de an recolte tot mai bogate.
