Page 9 - Drumul_socialismului_1988_07
P. 9
Si bune si rele, observate într-o zi
y y 1
de iulie la secerişul orzului
»
Primul care a intrat cu care două combine. Din sfîrşit, un tractorist a a-
combina în lan, în dimi ce pricină ? Una avea o dus un bidon de ulei. Dan
neaţa zilei de vineri, 1 iu defecţiune Ia melcul ce Crăciun a completat lipsa
lie a.c., într-un lan de orz urca boabele în buncăr. din baia motorului, după
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. Mai precis se rupsese o care a urcat la volan şî
a Cooperativei agricole de
producţie din Gurasada, margine de la sita mare. agregatul a intrat în lan.
N
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A apropierea staţiei Gombinerul Viorel Circi, Imediat apoi soseşte la
din
C.F.R. Gîmpuri-Surduc, a ajutat de Vasile Suci», faţa locului Lucian Dehel,
fost mecanizatorul Titi muncitor la brigada dki inginerul şef al S.M.A.
Burza. L-au urmat Rorim- Gurasada a Secţiei minie Ilia. îi spunem treaba .cu
Anul XL, nr. 9 526 DUMINICA, 3 IULIE 1988 4 pagini - 50 bani lus Bolea şi Octavian. Şin- re Goranda-Veţel şi Ioan uleiul. Noul sosit se. zbur
dea. Cele trei combine Benţa, de la secţia L5 a leşte :
înaintau înghiţind lacom G.F.R., detaşaţi pe vremea — Dan ăsta-i un nese
holda. Orzul era căzut în rios ! Acum trei zile a ie
Oamenii muncii liunedoreni îşi exprimă multe locuri, de aceea nu şit din bază de la Ilia
sq putea înainta repede. G.A.P. GURASADA ©um a plecat fără să ai
Combinele opreau ici şi bă ulei suficient ?
sentimentele de deplină recunoştinţă şi însufleţită colo, dădeau înapoi un — Aşa zicea, că n-avea...
metru-doi pentru a tăia secerişului în agricultură, — O fi zis, dar eu nu
toate spicele. După ele te
angajare patriotică faţă de măsurile privind renul rămînea „tuns" scurt, au remediat operativ de cred. V-am spus, e un ne
serios.
iar buncărele se umpleau. fecţiunea. combină „G14" Liviu Furdui pteacă de
altă
O
Liviu Furdui, inginerul şef stătea şi ea. la faţa locului zicînd că
MAJORĂRILE DE RETRIBUŢII ŞI PENSII al cooperativei, verifică — Ce defecţiune are ? se duce Ia semănat. îna
atent cum lucrează com îl întrebăm pe eombinerul inte de a ne despărţi spu
binele şi se declară mul Dan Crăciun. ne că din cele 8o ha ocu
RĂSPLATA BINEMERITATĂ MULŢUMIRI ţumit de două dintre ele. — Absolut nimic — ne pate cu orz, pînă în seara
— Nea Titi, vezi că o- răspunde interlocutorul. E zilei respective se vor se
A MUNCII DEPUSE DIN INIMĂ dată cu pleava ies şi boa în perfectă stare de func cera 60 ha şi că, deci, în
be.
Potrivit prevederilor le ţionare, numai că nu are tr-o zi şi ceva întreaga
Minerii do la Deva au împreună realizăm sarci gii adaptate recent, de la Gel de la volan coboa ulei în motor. Aseară am recoltă va fi strînsă. Din
primit cu viu interes şi nile de plan, pentru eă 1 octombrie şi eu mă voi ră. Aşa era. în pleavă e- văzut că nivelul uleiului suprafaţa secerată s-n eli
nemărginită satisfacţie mă avem aceleaşi drepturi şi număra printre pensiona rau boabe de orz, pentru este foarte scăzut şi am berat de paie, cu presele
surile de majorare a re aceleaşi obligaţii. Mun rii ale căror pensii vor că ventilatorul combinei nu trimis vorbă la S.M.A. Ilia cu care lucrează Virgil
tribuţiei personalului mun cind cot la cot, în depli cunoaşte o creştere mai „batea" cum trebuie. O- să-mi aducă. Ohifor şi Gheorghe Marin-
cilor şi a pensiilor — ela nă armonie, pe primul se mare decît procentul me mul se apucă de lucru. în — Şi? ca, o suprafaţă de 40 ha,
din care 30 ha au fost în-
defecţiunea
minute
cîteva
Şi văd că-i aproape
—
borate din iniţiativa şi mestru al anului am de diu de 8 la sută. Nu am a fost înlăturată şi com ora 11 şi încă n-am pri
decît cuvinte de mulţumi
sub îndrumarea nemijlo păşit prevederile produc re şi de profund respect bina reintră în activitate. mit. Aştept. TRAIAN BONDOR
cită a secretarului general ţiei marfă cu 22 .milioane faţă de partidul şi statul La marginea lanului ră Aşteptarea a mal durat
lei, am extras suplimen
al partidului, preşedintele tar 28 000 tone minereu şi nostru, faţă de secretarul măseseră însă în nemiş- cîteva zeci de minute. în (Continuare în pag. a 4-a)
R e p u b l i c i i , tovarăşul general al partidului, to
Nicolae Ceauşescu —, mă am obţinut în plus mai varăşul Nicolae Ceauşescu,
mult de 110 tone metale
suri ce se constituie în- pentru această nouă dova Sub semnul mobilizării In munca
Ir-o nouă şi elocventă do în concentrate, am reali dă de grijă pentru creş
zat un spor al productivi terea nivelului de viaţă
vadă a grijii consecvente
a partidului şi statului tăţii muncii de 5 la sută al fiecărui cetăţean al ţă „Ziua constructorilor de masini“
pentru creşterea nivelului şi am înregistrat însemna rii.
de trai material şi spiri te economii ale costurilor Am o pensie de asigu
de producţie. rări sociale sub nivelul
tual al tuturor celor ce de acum al pensiei medii Alături de ramurile indus La Petroşani, modestele (I.P.S.R.U.M.), ce deserveşte,
muncesc, pentru bunăsta Mulţumind fierbinte con şi faptul că noi cei din a- triale tradiţionale, cu mare ateliere centrale — naţiona cu realizări constant bune,
rea generală a naţiunii ducerii partidului şi sta oeastă categorie vom intra pondere în economia jude lizate in urmă cu patru de unităţile din subordinea
noastre socialiste. tului, personal iubitului printre primii la majora ţului nostru şi în cea na cenii, împreună cu toate Centralei minereurilor Deva.
nostru conducător, tova
Pentru noi, cei care lu răşul Nicolae Ceauşescu, re dovedeşte marea grijă ţională — mineritul, meta mijloacele principale de Să mai amintim masiva
crăm la sectoarele minie şi dragoste de oameni a lurgia, energetica —, în pe producţie din întreaga ţară dezvoltare şi modernizare a
re Deva şi Muncel, la uzi pentru noul act de profund partidului, a preşedintelui rioada construcţiei socialis — au devenit azi, în urma întreprinderii mecanice O-
umanism, ne angajăm să te şi cu deosebire în cei vizitelor şi indicaţiilor tova- răştie — trecută şi ea în
na de preparare, în cele ţării, tovarăşul Nicolae
lalte compartimente pro depunem eforturi stărui Ceauşescu, pentru ca fie 23 de ani care au trecut roşului Nicolae Ceauşescu, proprietatea socialistă, a
ductive, majorarea retri toare în producţie pe mai cărui om care a depus de la Congresul a! IX-lea una dintre întreprinderile poporului, prin actul naţio
buţiilor devine un puter departe, să ne unim mai o muncă pentru societate al P.C.R., — etapă de îm reprezentative din ţară în nalizării de la 11 Iunie
fără
construcţia de utilaj minier.
pliniri
în
precedent
1948, drumul ascendent şi
nic stimulent în întreaga mult rîndurile în activi şi şi-a încheiat activitatea scrisă în istoria patriei şi Tot aici a apărut o mare dotările la nivelul tehnicii
activitate, ne mobilizează tatea productivă de fieca retribuită să i se asigure în conştiinţa naţiunii cu nu şi importantă unitate de actuale la Uzina dc repa
la o muncă mai susţinută, re zi, să amplificăm rea un venit suplimentar şî mele genialului ei ctitor, piese de schimb şi repara raţii şî utilaj minier Crişcior
la obţinerea unor rezul lizările bune de pînă a- posibilităţi sporite pentru conducătorul clarvăzător şi ţii utilaj şi echipament mi şi la întreprinderea meca
tate tot mai bune. cum, să ne sporim contri o viaţă mai bună. înţelept al partidului şi sta nier (I.P.S.R.U.E.E.M.) - a- nică de material rulant Si-
o
La locurile de producţie buţia la dezvoltarea eco- din încă inimă dată, mulţumiri tului, tovarăşul Nicolae flată în plin proces de ex meria, creşterea volumelor
pentru
aseme
din abataje ori de la su nomico-socială a scumpei nea dovezi de grijă faţă Ceauşescu — pe plaiurile tindere şî modernizare, im producţiei, a complexităţii
prafaţă, acţionăm laolaltă, noastre patrii — România de toţi oamenii ţării. hunedorene s-a dezvoltat în plicată permanent, cu înal şi calităţii' utilajelor şi re
români şi maghiari, într-o socialistă. ritmuri accelerate construc tă responsabilitate şi rezul perelor pentru metalurgie
deplină unitate do gînduri FLOAREA DAN, ţia de maşini — domeniu tate deosebite, în munca la combinatele siderurgice
şi idealuri, ne ajutăm re ARCADE PAVEL, pensionară determinant pentru forţa şi minerilor Văii Jiului, iar la
ciproc, împreună rezolvăm şef de brigadă de asigurări sociale progresul celorlalte sectoa D e v a s-a construit o
problemele care apar şi la Sectorul minier Deva re economice şi sociale. întreprindere s i m i l a r ă (Continuare în pag. a 3-a)
RĂSPUNDEM PRIN FAPTE DE MUNCĂ
GRIJI! CE NI SE POARTĂ
Sectorul investiţii este tineri din sectorul de in
unul dintre cele mai tine vestiţii noile prevederi
re, să zic aşa, din între privind creşterea retribu
prinderea mecanică Orăş- ţiei. Este o nouă şi grăi
tie. Ca pretutindeni şi noi toare dovadă a grijii care
cei care lucrăm aici sîn- se poartă muncitorilor ti
tem chemaţi să acţionăm neri, întregului personal
.energic, mai cu seamă în muncitor, grijă căreia îi
domeniile extinderii şi răspundem prin fapte de
dezvoltării sectoarelor pro angajare muncitorească,
ductive, modernizării şi
pentru îndeplinirea exem
înnoirii proceselor de pro plară a sarcinilor ce ne
-
ducţie, adică la dezvolta revin. Am încheiat cu re
rea prezentă şi de pers
zultate bune primul se
pectivă a întreprinderii, la mestru de muncă din a-
noile capacităţi de pro cest an, am pus în func
ducţie în care vom lucra
ţiune noi capacităţi de
•şi noi. Cu alît mai mult producţie, care asigură
ne umple inima de bucu
rie Legea adoptată dc Ma realizarea şi depăşirea in
dicatorilor planului do
rea Adunare Naţională, producţie. Aşadar, recu
din iniţiativa conducerii
partidului, a secretarului noştinţa noastră pentru
creşterea retribuţiei va fi
său general, t o v a r ă ş u l
Nicolae Ceauşescu, privind muncă tot mai bine fă
majorarea retribuţiei per cută, cu dăruire şi răs
sonalului muncitor, cu cit pundere comunistă, revo
muncitorilor tineri, cum luţionară. ■
sin tem şi noi, li se acor Subing, AL. MUNTEANU întreprinderea piese de schimb şt reparaţii utilaj minier Deva. In secţia reparaţii o nouă autobasculantă do
dă prioritate în creşterea şeful K> tone a intrat pe fluxul de reparaţii, lucrarea fiind executată dc lucratori din formaţia lui Marinei Nicşa.
retribuţiei. Am dezbătut sectorului investiţii Foto NICOLAE GHEORGHIU
împreună eu muncitor» de Io I.M. Orăştie