Page 1 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 1
\
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ
D u m in ic ă - t o a t e f o r ţ e le
la în c h e ie r e a r e c o lt ă r ii g r iu lu i
S O C I A L I S M U L cooperatorii mecanizatorii şi proape vitezele ca nimic participare a oamenilor
lucru
do
Pentru
la muncă. Astfel, la trans
şi
avînd
grijă
din
Geoagiu,
portul griului în bază erau
a
din recoltă să nu se piar
constituit
duminica
o
antrenate patru cupluri de
dă, se afla, ca de fiecare
zi de muncă plină. Cen
trul de greutate al acti
vităţii s-a aflat în locul
ne
şef
„Nu
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C dală. al Ioan Rob. inginerul remorci şi două camioa
unităţii.
ne. Conduse . de Adrian
numit „Contoaie", unde vom opri pînă nu vom în Şerban, Ioan Dănilă,
10 combine au intrat la cheia secerişul griului de Gheorghc Chereeheş, ioan
seceratul griului de pe ul pe această tarla — pre- Ciulea, Aurel Beca şi Au
timele suprafeţe. La vo rel Cloambă. acestea asi
lanul acestora se aflau gurau fluenţa necesară la
Anul XL, nr. 9 551 MARŢI, 2 AUGUST 1988 4 pagini - 50 bani Ioan Mihăilă, Nieolae C.A.P. Geoagiu golitul recoltei din bun-
Mărgineanu, Ioan Suda, chere. în eîmp se afla
Damian Crăciun, Traia.n şi inginera Doina Budoi,
Rînzar şi Cornel Moga,
cizează el. Dacă lucru şefa fermei vegetale, con
cărora li s-au alăturat rile merg în continuare tabila şefă Elena Stoica,
In întreaga activitate economico-socialâ mecanizatorii Nieolae Po bine, pină cel tîrziu miinc Ileana Ifomorodean. Au
ţi n teu, Ioan Ciolan, Ale (luni. 1 august — n.n.)
xandru Maerişan şi Nieolae vom termina secerişul pe relia Căliman, Ana Re
nan şi Ştefan Deminescu,
T E Z E L E D IN A P R IL IE E L A B O R A T E D E Şăndescu, la veniţi în Aurel toate colo 300 ha, cil am practic, întreg personalul
spri
C.A.P.
de
jin
avut ocupate cu grîu".
încheiat
N IC O L A E C E A U Ş E S C U - IZ V O R A L VLaicu, unde au împreună Remarcăm buna organi MIRCEA LEPĂDATU
secerişul
griului.
cu ei, coordon.fndu-le zare a activităţii de du
Ş l F A P T E I R E V O L U Ţ IO N A R E munca, urmărind îndea- minică. precum şi larga (Continuare în pag o 2 a)
Informatica în sprijinul producţiei
MAJORAREA RETRIBUŢIILOR Şl A PENSIILOR
între sarcinile de maxi ţionale — principalele uni singur exemplu : Centrul
mă importanţă subliniate tăţi industriale luinedo- de calcul electronic al
de secretarul general al rene au început să fie C.M.V.J. este conceput ca Vie satisfacţie, angajare fermă in muncă
partidului, t o v a r ă ş u l dotate din plin cu tehnică o reţea de minicalcudatoa-
Nieolae Geauşescu, la şe de calcul". re, formată dintr-un nod
dinţa Comitetului Politic — Se poate vorbi, prin central şi mai multe no
Executiv al C. C. al P.C.R. urmare, de o bună expe duri periferice. Fiecare PUTERNIC STIMULENT PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ
din 29 aprilie a.c., se află rienţă proprie în informa nod al reţelei este dotat
înfăptuirea programului de tică, cristalizată în cei 23 cu minicalculatoare de tip A SARCINILOR
organizare şi modernizare de ani ai celei mai înflo- Coral 4021. La acestea sînt
a activităţii de producţie, conectate terminale dis In anii care au trecut de partidul şi statul nos două etape. Este un pu
cît şi a programului pri tribuite în restul unităţi de la Congresul al IX-lea tru pentru creşterea re ternic stimulent în munca
noastră, pentru a ne în
înmă
vind normarea economico, Dezbatere organizată lor de extracţie şi de pre al partidului, ani Nieolae tribuţiilor personalului deplini exemplar sarcini
muncitor.
nuncheaţi
„Epocii
financiară, cu toate pre parare din zonă, acoperind Ceauşescu", - la Deva şi le de producţie, pentru a
Conform
prevederi
vederile lor. In acest con la unităţi de profil întregul bazin al Văii Petroşani au fost con lor — Decretului Consiliului satisface tot mai bine
text, un accent deosebit din municipiul Jiului, cu toate resursele struite tipografii noi. S-a de Stat pentru aplicarea cerinţele beneficiarilor
trebuie să se pună pe D e v a acestui sistem. Fiecare îmbunătăţit dotarea noilor majorării retribuţiilor, de noştri.-
înflorirea puternică a u- nod aferent preia infor unităţi, activitatea de la 1 septembrie a.c., deci — în unităţile noastre
nor ramuri industriale —• maţii de la unităţile eco producţie a cunoscut creş în prima etapă de majo din Deva, Petroşani şi
ca purtătoare principale teri cantitative .şi calita rare, 67 de lucrători ti Abrud muncesc mulţi ti
ale progresului tehnic — ritoare şi fertile perioade nomice, le prelucrează şi tive, a fost diversificat pografi — 50 de la Deva. neri, ne spunea Adrian
cum este informatica. „Ju din istoria construcţiei le centralizează, apoi Ie procesul de tipărire, răs- 14 de La Petroşani şi 3 de Faur, locţiitorul secretaru
deţul Hunedoara — ne-a socialiste în patria noas transmite automat punctu punzîndu-se astfel tot mai la Abrud — vor beneficia lui organizaţiei U.T C. de
tră. Vă rugăm să ne bine multiplelor cerinţe
declarat tovarăşul inginer lui central. Astfel, se de majorarea retribuţiilor. la Tipografia Deva. Unii
spuneţi, pe scurt, cum ale modernizării produc Este vorba de cei care
Constantin Cristal, direc vine informatica în spri realizează informarea o- ţiei. pînă în prezent aveau re s-au încadrat anul acesta
torul Centrului teritorial jinul producţiei ? perativă asupra situaţiei — Cum în Tipografia tribuţiile lunare sub 2 000 în producţie, alţii de doi,
trei
ani.
pentru
Desigur,
de calcul electronic Deva —- în primul rînd, ţin existente la fiecare din Deva, în secţiile aparţi de lei. Alţi 45 de munci toţi este o mare bucurie
— dispune deja de o bună să subliniez că în toate unităţile miniere ale com nătoare din Petroşani şi tori tipografi — 24 de la că vor beneficia dc în
experienţă în acest dome cele trei municipii ale binatului. Abrud lucrează multe Deva. 18 de la Petroşan, semnate majorări la cîşti-
niu. Aceasta se datorea judeţului fiinţează centre femei, mulţi tineri, v-am şi 3 de la secţia din gurile lor lunare. Exprim
Abrud —. care au retribu
ză faptului că după isto de calcul puternice, a că Dezbatere organizată de solicita, tovarăşe Petru ţiile actuale între 2 001 şi hotărîrea lor fermă de a
ricul Congres al IX-lea ror activitate acoperă cu MARIN NEGOIŢĂ Stănculesc, contabil şef 2 250. se vor bucura de munci mai bine, eu răs
re
al partidului — care a succes necesităţile pro al tipografici, să-vă care majorare în a doua etapă pundere şi dăruire, pentru
modul
feriţi
.în
la
impulsionat puternic toa ducţiei din minerit, side au primit muncitorii ti respectiv, de la 1 decem
te ramurile economiei na rurgie şi energetică. Un (Continuare în pag. o 2-a) pografi noile măsuri luate brie 1988. Deci. în total G. IGNAT
112 lucrători tipografi vor
beneficia de majorarea
retribuţiilor in primele (Continuare în pag a 2-a)
Este perioada asigurării stocurilor pentru iarnă,
nicidecum a acumulării ... restanţelor !
în „cariera albă" de La tone. Se realizează, în
Crăci uneşti se munceşte Din nou pe drumul calcarului din carieră medie, în jur de 3 500 to
la exploatarea calcarul' ii ne.
din treptele 3 şi 4. Mineri la siderurgişti — Astăzi cîte autobascu
şi artificieri, forezori, ex- lante sînt la transport ?
oava.tori.şti, lucrători de la — Şapte în schimbul T
întreţinerea maşinilor şi —• După cum se poate trecut din acest an vă şi poate vor fi 10—11 în
utilajelor, lăcătuşi, elec constata avem o mare prezentaţi cu planul ne schimbul H.
tricieni, operatori de la cantitate de calcar dero- realizat, în timp ce la — Faţă de necesarul
sfărîmare, într-o bună or cait. Aproximativ 80 000 combinatele de la Hune de...
ganizare, acţionează pen tone în treapta a 3-a şi doara şi Călan nu există — 16—17 care să trans
tru a spori producţia de mai bine de 30 000 tone stocuri de calcar asigu porte în flux continuu în
calcar, a'tît de necesar în treapta a 4-a. La treap rate. două schimburi a 10 ore.
siderurgiştilor de la Hu ta a 3-a avem în pregă
—• Dar mai sînt şi alte
nedoara şi Călan. tire trei galerii de minare — Aşa este. Noi ne-am cauze ale nercalizării pla
în ziua raidului nostru şi un set de găuri de fo- realizat sarcinile de plan nului producţiei zilnice
erau în tură, la locurile în procent de 90,62 la de calcar pentru siderur
lor de muncă din carieră, reză. Curind le vom puşca. sută, dar transportul auto gişti. Să luăm, de pildă,
minerii din formaţiile staţionările în carieră şi
conduse de Anghel Buta la staţia de concasare.
şi Aurel Gojocaru, artifi Vă rugăm să le menţio
cierii Cornel Bota şi Ni- naţi.
colae Gherman, forezorii
Ioan Ursa şi Nieolae Mi- Apreciem că vor aduce — La carieră s-a staţio
hăilă. Excavatoriştii Nieolae cel puţin 120 000 tone de din carieră la staţia de nat 7,4 ore pentru defec
Sovastiţa, Nieolae Cimpea- calcar derocat, bun pentru concasare s-a făcut în ţiuni mecanice, 24,1 ore
nu şi Iustin Borza asigurau expediere. în treapta a proporţie de numai 71,88 pentru defecţiuni electri
încărcarea autobasculante 4-a pregătim un alt set la sută. ce, 42,05 ore la pu.şcări,
lor care transportau cal de găuri de foreză, de — Vreţi să spuneţi că 70,50 ore din lipsa auto
carul la staţia de con- unde vor rezulta alte în carieră există calcar basculantelor. 67 de ore întreprinderea de tricotaje Hunedoara, pentru valorifi
casare. 15 000 —20 000 tone de cal derocat, bun pentru ex carea integrală a materiei pri mc, părţi din tricotajele re
pediere, dar nu se trans
Prezent in carieră, şeful car. portă. GH. I. NEGREA zultate din croire sînt reasa mblate şi folosite la confecţii
pentru copii şi adulţi, tn ima gine, maistrul I.etitia Negru
acesteia, inginerul Mircea —• Deci, calcar există în — Aşa cum bine se alaiuri de confecţionera Hiena Cilterman, din secţia confec
Bordean, face cîteva pre- carieră. Dar pe sase luni poate vedea. Planul zilnic ţii lină.
şi două decade care au de transport este de 4 800 (Continuare in pag. a 2 a)
