Page 17 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 17
PROLETARI C»NiŢQATE-: ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ1 activitate economico-socialâ
MDlIUl HUVIDOJSt
O permanenţă a muncii sindicatelor —
ORGAN Al COMITETULUI JUDtTtflN HUNEDOARA AL P.C
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A creşterea calităţii producţiei
Creşterea calităţii pro sporirii ca ţi taţii produse şit o mai bună antrenare
ducţiei reprezintă şi pen lor, reconsiderarea modu a sindicatelor, a activu
SIMBĂTĂ, 6 AUGUST 1988 4 pogini - 50 bani tru munca organelor şi lui în care se implică or lui acestora în sporirea
organizaţiilor sindicale din ganizaţiile şi membrii sin calităţii produselor. Un
municipiul Deva o pro dicatelor în soluţionarea accent deosebit se pune
blemă de maximă impor acestui deziderat. pe generalizarea unor ini
tanţă. Avînd permanent în prezent organele şi ţiative valoroase ce vizea
în atenţie cerinţele expri organizaţiile sindicale ac ză tocmai aceste aspecte.
mate de secretarul general ţionează preponderent pen Din cele 11 iniţiative cire
în întîmpinarea măreţei sărbători naţionale al partidului, tovarăşul tru respectarea tehnologii şe aplică. în municipiu in
Nicolae Ceauşescu, la şe lor de lucru, întărirea or prezent, cu rezultate -supe
dinţa Comitetului Politie dinii şi disciplinei, pregă rioare pot fi menţionate
si a „Zilei minerului" Executiv al CC. ol P.C.li tirea şi urmărirea fabri „Cercurile calităţii" la în
caţiei. modernizarea teii-
treprinderea de lianţi. „Eu
5 din 29 aprilie a.c.. consi
lini municipal, comitetele noiogiilor, perfecţionarea produc, cu controlez, eu
Depăşiri de plan miniere Hunedoara sindicalelor, din între profesională a oamenilor răspund", la ţesătoria de
muncesc oameni har clc. Se urmăreşte impli mătase. „Atelierul calită
la toţi indicatorii nici, destoinici. Trans prinderi şi instituţii şi-au carea cu mai mare efi- ţii”. la întreprinderea de
elaborat programe proprii,
portă zi şi noapte de concrete de acţiune. Se ceinţă a celor 83 cercuri materiale de construcţii,
Minerii şi prepara la mine şi din cariere caută noi forme şi moda ale calităţii, creşterea res „Buna servire" in unele
torii din unităţile în la uzinele de prepa. lităţi de muncă, altele so ponsabilităţii şi competen unităţi comerciale. Rezul
treprinderii miniere rare minereu de fier perfecţionează şi se gene ţei membrilor lor în solu tatul concret al unor a-
Hunedoara dau, cu dolomită. talc pentru ralizează — toate cu scopul ţionarea problemelor, in semenea preocupări este
fiecare zi, tot mai sidcrurgi.ştii de la Hu de a implica mai respon înlăturarea unor neajun că în acest an se poate
multă consistenţă an nedoara, Reşiţa, Oţe- săbii şi mai eficient, cu suri şi deficienţe. Se des vorbi despre o creştere
gajamentului lor mun Iu Roşu, Tîrgovişte. mai maro forţă impor făşoară în acest sens o substanţială a calităţii şl
citoresc, revoluţionar, După şapte luni de tantul potenţial de care bogată activitate politico- nivelului tehnic al produ
acela de a face din muncă ei au raportat organizatorică şi educa selor, faţă de 1987.
1988 un an al produc AUGUST depăşirea planului de se dispune. tivă. Prin analizele făcute
ţiilor record. După transport cu 911 000 „Se impun — arăta to în adunările generale, în VALENTIN NEAGU
şaple luni din anul în tone kilometrice, iar varăşul Nicolae Ceauşescu dezbaterile din învăţămân
curs, ei au realizat su la venituri au obţinut — măsuri hotărîte în ve tul politic, din consfătui
plimentar sarcinilor uni, însumînd pcsle suplimentar 1 190 000 derea îmbunătăţirii cali rile şi schimburile de
de plan aferente pe 30 metri liniari, fiind Ici. Printre fruntaşii tăţii şi ridicării continue a experienţă iniţiate s-a reu (Continuare în pag. o 3-o)
rioadei : 6 189 tone mi predate în avans. în muncă se numără nivelului tehnic al pro.
nereu de fier marfă, Octavian Mardarc, Ma ducţiei".
4 5X6 tone fier în mi Fruntaşii de la rian Brehiu, Dumitru C înseamnă aceasta
e
nereu marfă livrat, Onuţ, Gheorghe Ruda, pentru activitatea sindi
10 652 tone dolomită transportul auto Lnzăr Jimboreanţi, catelor din Deva? în pri
preparată, 231 tone mulţi alţii. mul rînd o reorientare a
laic măcinat. Pe baza I.a secţia transport activităţii spre problemele
acestor depăşiri, pla auto a întreprinderii Toate forţele mobilizate
nul la producţia mar
fă a înregistrat un
plus de 28,5 milioane la strîngerea paielor
lei.
si efectuarea arăturilor de vară
Succesele
tuneliştilor Organizată în flux cu cînd nu lucrau cu pre
seceratul griului, elibe sele, Vasile Bob şi Ga-
Formaţia de linie- rarea terenului de paie vrilă Mi ti teanu au efec
li.şti c o n d u s ă de s-a menţinut la parame tuat pînă acum 40 ha de
Gheorglie Miron a tri înalţi la C.A.P. Deva. ogoare.
construi) lunele şi via „Astfel — preciza Avram Tot ei au pregătit patul
ducte la hidrocentrala Oprlţa, preşedintele uni germinativ pe aproape 50
de pe Argeş, la Porţile tăţii, care coordona direct de hectare, suprafaţă ce
de Fier, la Bicnz Si această lucrare — pînă urmează să fie însămân
ghişoara. Suceava acum paiele au fost ba ţată cu secară . pentru
Acum se află pe şan lotate şi transportate de masă verde.
tierul de dublare,.a li pe 180 ha din cele 235 ha După o perioadă în care
niei ferate Simeria — cile am avut ocupate cu eliberarea terenului de
Petroşani, la punctul griu. După finalizarea se paie s-a desfăşurat mai
de lucru Iîăniţa. Este cerişului am întărit for anevoios — datorită unor
ai 15-lea tunel de mare ţele la siriusul paielor, aşa cauze obiective dar şi
însemnătate pe care că transportul şi depozita subiective — la C.A.P.
îl construiesc. După rea lor în baza furajeră Cristur lucrurile au în
cum preciza şeful for se desfăşoară în ritmuri ceput să meargă mai bine.
maţiei, toate lucrările, bune". ■ Astfel, lui Dan j’ Marton
deşi grele şi deosebit într-adevâr, în urma şi Gheorghe Beteag, care
de complexe — săpa preselor de balotat, con lucrează cu presele la ba •
re, armare, betonare, f.it Mina Paroşenl, căreia i s-a decernat recent titlul de ,.1'lrmi al Muncii Socialiste 11 , duse de loan Borodi şi lotatul paielor, le-a mat
hărnicia oamenilor, dublată de tehnica cea mai modernă, deschide noi orizonturi pentru
finisaj efc. — sînt în producţia de cărbune. Vasile Bob, o formaţie venit în sprijin şi Marius
grafice, multe porţi- Foto .ŞT. NEMF.CSFlC de cooperatori, în rîndui Hălâştoan. Transportul b.t-
cărora Sc aflau Andrei loţilor în depozitul fura
Jok. Arsenic Lăzâroni, Lo. jer îl asigură, cu plat
ghin Anca, Petru Gulaci forma, Eusebiu Prodanciua
şi o echipă dc cooperatori.
Finalitatea tuturor acţiunilor - creşterea producţiei de cărbune ş.a., încărca baloţii în ta şedintele Bodrean, pre
Mariana.
lerele conduse de Gavrîlă
care
unităţii.
Saivan şi Gavrîlă Miti
teanu, transportîndu-i şi coordona această activi
mitetului sindicatului, loare . teoretică şi practică perioada analizată am depozitîndu-' operativ în tate, arăta că au fost de
sub îndrumarea organi pe care secretarul general realizat un procenî bun la furajerie. Preşedintele u- pozitate 225 tone de paie.
AUTOCONDUCEREA zaţiei de partid din în al partidului, tovarăşul productivitatea muncii ni taţii preciza că au fost Şi aici se acţionează la
treprindere, pentru rea Nicolae Ceauşescu, le-a (105,2 la sută la tone/post) depozitate pînă în prezent efectuarea ogoarelor da
MUNCITOREASCA lizarea planului şi anga formulat în magistralele şi am redus cheltuielile 764 tone de paie, din care vară. Mecanizatorii Ma
jamentelor asumate pe expuneri şi cuvîntări la materiale la 1 000 lei pro 445 tone sînt de griu. rius Gal şi Stellan Deao,
ÎN A C Ţ I U N E primul semestru al anu ducţie marfă cu 82.7 tei
J H • '. >' s ’ , | ' - forumurile partidului şi Aceeaşi atenţie a fost care se aflau cu plugurile
lui în curs. ale democraţiei munci suL nivelul planificat". acordată recoltării şi pu în brazdă, au executat
Pe baza datelor înscrise toreşti, revoluţionare din — A ş a cum bine s-a nerii la adăpost a celor lucrarea pe aproape 20 de
Spirit analitic, autoexi în grafice s-au apreciat acest an — se sublinia arătat în raport — menţio lalte categorii de nu hectare.
genţă,, angajare fermă ~ ca insuficiente eforturile în raportul supus dezba na în cuvin tul său Victor treţuri. Astfel, de curînd In ce priveşte recolta
acestea au fost, expri depuse în prima jumă terii — constituie funda Negru, maistru miner la s-a încheiat cea de a doua rea trifolionelor, conta
mate succint, coordona tate a anului,. existînd mentul trainic al activi sectorul I —. aprecierea coasă la lucerna şi trifoi, bilul şef al unităţii, Gra-
tele pe care s-au înscris încă serioase probleme tăţii prezente şi viitoare, muncii noastre sc face lucrare care s-a efectuat ţiana Tărăpoancă, preciza
lucrările adunării gene de rezolvat în ceea ce prin care urmărim redre după cantitatea de cărbu manual de cclvpe de coo că mecanizatorul Alexan
rale a oamenilor muncii priveşte unirea eforturi peratori. Finul a fost pus dru Kiss a finalizat coasa
de la întreprinderea mi lor tuturor oamenilor sarea grabnică a produc ne pe care am livrat-o ia adăpost, unitatea avînd a doua pe întreaga su
nieră Dîlja. Raportul pre muncii de la mina Dîlja ţiei de cărbune, elimina economiei naţionale. Or, strînse în finare 400 tone prafaţă ocupată cu trifoi
zentat în cadrul forumu pentru îndeplinirea în rea oricăror lipsuri şi 79 la sută plan realizat de fibroase de bună căli şi lucerna, recolta fiind
lui autoconducerii mun mod ritmic şi dc calitate neajunsuri din munca ce tă te. pusă la adăpost în fînare.
citoreşti din această uni a sarcinilor reieşite din o desfăşurăm. Autoexi MIRCEA D1ACONU Pe suprafeţele eliberate Mai exact, s-au depozitat
tate* cît ..şi participanţii hotărîrile Congresului al genţă care trebuie să ca de paie au intrat trac pînă acum 406 tone de
Ia dezbateri au relevat XlII-lea şi Conferinţei racterizeze modul nostru toarele la executarea ară trifolicme şi fin de pe
preocupările şi modul dc Naţionale ale partidului. de gîndire şi acţiune nu turilor de vară Mecani pajiştile naturale.
acţiune ale consiliului „Tezele, ideile şi orien ne permit să fim mulţu zatorii, Vasile Andreueâ.
oamenilor muncii şi co tările de inestimabilă va miţi doar cu faptul că în (Continuate in pag a 3-a) loan Rezeanu şi, in timpul MIRCEA LEPĂDATU
