Page 18 - Drumul_socialismului_1988_08

I

><tq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ţ

)
1 Caniculară cringuri şi grădini de o ar putea uita bucuria cu
colaborează
:
ivesc
se
care-i
dăruia
în
odihna,
S-a
a- )
4? palmă. veste o născut aici arşiţa verii, iarba cea mă­
minusculă
fără
runtă şi răcoroasă de la
Intre blocuri s-a oprit Eutopie, guvernată de umbra plopului din dunga
o basculantă care descar­ pace şi bunăinvoire, iar drumului singuratic de
că un morman de nisip trecătorul veşnic grăbit nu ţară ? Ori nopţile înalte, ■ CU A
pentru cine ştie ce nevoi. rezistă ispitei de a se cind, in iarba care înce­ rODAIULC
Nisipul e Un şi umed şi se opri spre a contempla rara pea să se împovăreze de Ociu şl hi
amenajat
revarsă cu foşnet de gre­ privelişte care îi aminteşte rouă, .stătea uitat, cu ochii tcştl pe «ti
le mătăsuri. Intre asfaltul de vîrsta cind şi el îşi pierduţi printre neverosi­ respectiv,
încins de caniculă şi mă­ mili ciorchini de aştri ? O ralel eu
actuala cai
runtele grădini improviza­ dată cu ţiriitul unanim al Iâ, sătenii
laureaţii
printre
Festi­
Tradiţie şi creaţie valului naţional „Cîntarea te, Îngrădite cu sîrmă, în greierilor, avea în ase­ cu atelaje!
tast pe na­
menea ceas prilejul rar de
României". care n-are voie să cadă a asculta cum se roteş­ şi l-au îin
mingea ca să nu tringâ
velat. Nun
Cit de veche e tradiţia Multe şi felurite sint Am găsit în şedinţele cumva iirul de ceapă ori te încet şi fără de-ntoar- între eare
de făuritori do bunuri şi f manifestările de cultură de lucru ale acestor ce­ foaia de varză, muncelul afla fericirea in zidirea cere bălrina osie a lumii «tea, Florie
Hm Uudea
creatori do cultură a lo­ şi artă pe care le uneşte nacluri emulaţie şi crea­ de nisip răsare ca o oază castelelor de nisip. Dar, şi cum foşneşte timpul în Rin şi aţii
cuitorilor din ţinuturile acest inegalabil efort de tivitate, o autentică do­ de răcoare proaspătă, pli­ dacă se gîndeşte bine, curgerea sa care face să zeci «le or
Hunedoarei ne-o spune în­ afirmare a frumuseţii şi rinţă de afirmare, o neo- nă de miraculoase promi­ constată că azi preferă se aştearnă nisipul şi să patriotică.
delungata, frumoasa şi măreţiei spiritului româ­ dilmă a -cunoaşterii şi siuni. intr-o clipă, copiii nisipului iarba. Să fie crească umila iarbă peste
zbuciumata lor istorie. nesc, a creaţiei izvorîte autodcpăşirii, elevată şi blocurilor l-au luat in stă- oare şi acesta un semn al trulaşa glorie a-mpărăţiilor
Nume de legendă au locu din elanul muncii şi întru stimulatoare ; anv întâlnit Pinire cu vacarm de vrăbii virstei ? £ însă prea caid apuse.
iile pe care le străbate cinstirea eroismului şi tineri, printre oare, mulţi fericite, intr-o clipă, ni­ ca să mai problematizeze. Iar sus, în constelaţia 'I'ELE
pasul şi gîndul neodihnei croitor din toate zilele şi elevi de liceu sau munci­ sipul amorf prinde chip, Se mulţumeşte doar, ur- Cîinele Mare, scapără Si­
celui dornic să cunoască, nopţile patriei. Mai a- tori pe marile. platforme structUrîndu-se intr-o lu­ mîndu-şi drumul spre tre­ rius, cel mai strălucitor
să-şi umple inima de fru­ proapo de sufletul celui industriale, reuniţi pentru me a lui Liliput, organi­ burile-! prozaice, să retră­ astru al bolţii. Romanii
mos .şi autentic; nume de ce-şi aşterne aici gînduri- prima oară îiitr-un cena­ zată după legi abia intui­ iască in imaginar clipele il numeau Canicula, ceea • 13,00
legendă au oamenii , .po­ le fiind creaţia literară, clu, care s-au afirmai te. Cu lopăţele ivite de acelea unice in lelul lor, ce înseamnă căţeluşă, cu- Lo slîrşit
pasurilor noastre. Sarmi vom aminti, din suita de încă de la şedinţele de nu se ştie unde, cu befe, clipe de fericire iără în­ vint derivai din caniş, nă * Fio
zegetusa şi Strei. Hune­ manifestări ce se înscriu debut ca adevărate talente. dar mai ales cu msinile doială, cînd dădea peste dine. Şi cum Sirius ves­ floarea d<
doara şi Ghclari, Orâşiie în acest generic, activita­ Toate acestea sini certi­ goale, copiii sapă iunele cite o poiană ascunsă în teşte de cind lumea veni­ universul
.şi Cosleşii, Haţeg şi Ohaba, tea cenaclurilor literare ce tudini în sprijinul ideii şi canale, aştern şosele, pădure. Iarba deasă, glo­ rea căldurilor celor mari nimat *
li vad şi Ţebea, oriunde fiinţează în municipiul că’la Hunedoara se îm­ zidesc poduri, înalţă tur­ rioasă, neatinsă de coasă, ale verii, ele însele au pri­ satului *
şîht locuri de legendă, în- l lunedoara. pletesc într-o fertilă sim­ nuri şi castele. O fetiţă norodul de gîze încă nevă­ mit de la o vreme numele rial * Ci
i'iLnim urme ale istoriei. Cenaclurile „Lucian 131a- bioză tradiţia muncii cu care a simţit de bună tămate de duhorile veacu­ de caniculă. Cum ziceam telor * f
Izvoarele la care îşi po­ ga", condus de poetul tradiţia cunoaşterii, a seamă nevoia obscură a lui, miresmele exuberante săptămîna trecută : fieca­ licii * Ni
tolesc creatorii arşiţa cu­ Eugen Evu, şi „Flacăra", creaţiei în cultură şi artă. unor semne de viaţă, a- de sullină, de cimbrişor şi re cuvînt îşi are istoria sa. din festiveiit
noaşterii şi frumosului au condus de eseistul Traian La Hunedoara, cultura şi duce din grădinile inter­ garoafe sălbatice : bună Peste cuvinte insă nu se ţionale •
aceeaşi străveche obîrşie i Dinorel Stănciuiescu, care arta sînt generos şi benefic zise ale părinţilor cîtevo dimineaţa, iarbă mare — poate aşterne nici nisipul, Autograf r
pămîntul strămoşilor care recent şi-au sărbătorit 10 dăruite muncii, aspiraţiilor crenguţe şi lire de ver­ şoptea atunci un stih bâ- nici iarba... rabela Da-
rodeşte pîine şi lumină, şi, respectiv, 30 do ani de spre mai bine şi frumos. deaţă. Ceilalţi sesizează trîn - bună dimineaţa, Săptâmîna
pămîntul care rodeşte ar­ activitate permanentă, fac DUMITRU SPĂTARU, importanţa iniţiativei şt doamnă lloare ! Sau cum RADU CIOBANU v 15,00 îr'A
ia şi cultură. Din aceste incontestabil oficiile de Cenaclul „Lucian Blaga"
izvoare de generoasă şi autentic Pantheon al ta­ A.
autentică spiritualitate s-a lentelor făurite şi cizelate r
întrupat, an de an uriaşul sub aura vetrelor aprinse
fluviu — Festivalul na­ ale metalului Hunedoarei. preselecţic la .întrecerea niei", în emisiunile Tv, f
ţional „Cin tarea Româ­ S-au format aici talente Scena si oamenii ei „Floarea din grădină". în spectacolele ansam­ • --
niei" — un nume ce a autentice .şi viguroase care A fost un salt deosebit, blului „Doina Cri.şului" 22,30 ,t
creat istorie în cultura şi şi-au pus condeiele în la care nu speram. al Casei de cultură Brad, gramului.
arta românească, un nu­ slujba operei de edificare No-am bucurat cînd la „Voci tinere", iar pre­ — (ţi prima eta,pă a a- în manifestările omagiale
me dăruit de iniţiatorul a socialismului pe stră­ Lenuţa Evsei a revenit zenţa mea la întrecerile cestui concurs aţi tre­ judeţene Lenuţa Evsei
acestei ample. manifestări, vechile plaiuri ale Hune­ printre hunedoreni, prin­ muzicale bunedorene — cut-o cu punctajul ma­ este o voce. Iar dragos­
ctitorul României socia­ doarei. Printre membrii tre moţii Bradului, aşe­ xim, spre marea bucu­ tea oi pentru folclorul
liste moderne, al tuturor cenaclurilor veţi .întîlni zare a cărei fiică este. rie şi a noastră, a hu-ne- hunedoreah, şi mai cu ■«s. ţjHMn
împlinirilor noastre de nume ce se regăsesc în Ne-am bucurat pentru că dorc-nilor, iar trofeul seamă pentru folclorul
Lenuţa — prima solistă
azi ..şi do mlitre, secreta­ publicaţiile literare. in din judeţul nostru care l-aţi cucerit tot cu puncta­ • din zona Zarandului, este
rul generai al partidului, edituri şi librării. în, con­ n cucerit (in 1.903) tro­ jul maxim, în 1903. Alin, liantul ca.ro uneşte scena g DEVA : î
r o
z a v
i
t o v a r ă ş u l Nicqta** cursurile literare de tra­ feul apreciatului concurs băieţelul dumnoavoasl râ cu sala. Vagabondul
Oeauşe'scu. diţie, in fazele finale şi avea atunci... — V-ara văzut intr-un II UN 10 DO AH
naţional „Floarea clin rea SfîntuU
— Aproape un an. iai
grădină" — e>’a o spe­ surioara lui. Alina, îşi spectacol dedicat mineri­ - ale A); Ro
lor fruntaşi dc la I.M.
oraşului
mu­
Patria-n August „ZILELE CĂRŢII ranţă în folclorul Avea anunţa vcnirc'p pe Iunie. Barza. Cu greu aţi pă­ lt) t Egrete i
hunedoremî.
zical
(Flacăra);
că
scena,
răsit
l’alria-n August e soare doar 14 ani-cinci s-a cla­ a Despre perioada care aplauzele nu pentru con­ şapte păcnj
cuceririi
tro­
urmat
mai
Cineva
torid, SOCIAL-POLITICE" sat pe primul loc în în­ feului „Floarea-din gră­ teneau. iubc.sic
galbene mări de bucate. trecerea „Voci tinere", dină" Lenuţa nu vorbeş­ — Sint fericită cînd Anotimp-' t.i
e seva născu tă-n care aducea la întîlni- te. A fost un timp caro văd şi simt pe chipurile ni rea) ,,r ’
d
a u
stindard de partid, în perioada !3—14 au- rea tineretului de la i-a’întrerupt cîn tecul, dar spectatorilor mulţumirea. rr
crescută în inimi curate. gust se desfăşoară, în Costoşti interpreţi din nu .şi voinţa de a trece Aceasta îmi dă putere.
iudei. „Zilele cârtii sa- loate colţurile ţârii. peste greutăţile vieţii şi Şi încredere. Alunei mă t .larg
Patria-n August e omul eial-politice". Apreciată — A fost primul meu a reveni acasă, in mij­ sin.it acasă. Şi aş în­ LUNEA : Ci
sus mii lub
slapin festival, primul meu locul moţilor brădoni, drăzni să spun că ori­ ral); A NI NC
pe vatra de el înflorată, acţiune cu acest gen dc mare spectacol, in fata care au primit-o cu unde în judeţ, cînd cînt, posibila lub
(Muncitoresc
tăria ce-o ace poporul carie va prilejui — în linui public cu mii de „Cintecele Streiului" (Si- nespusă bucurie. De doi mă simt acasă. Aş vrea Vulcanul
roman întreprinderi, instituţii. participanţi Emoţia pe meria), ..Prag de plămă­ ani. Lenuţa este iarăşi o ca prin cin locul meu să za o : ni!,
de-a merge pc calea care am în cercai-o a- dire a istoriei româneşti" floare dragă între „flo­ dăruiesc numai bucurii, ploilor |îr;
visata. biblioteci si aşezăminte tunci, n-o pot uita. Tre­ (Haţeg), „Ncdeea vulcă- rile din grădină" ale' Hu­ să înfrumuseţez -chipuri roşie); OR*
de cultură —'dezbateri nedoarei, ciirteCul ei, şi suflete. t rula tul —
Uil“ (l’atria;
Patria-n August drum .consfătuiri, intiiniri ale mura şi opregul pe mine neană". „Za-randul" bră- cules din inima .Apuse­ Cin tecul Lon ţiţei Evsei ascunsă (FI.
OAGMJ-RAl:
larg spre mai sus cititorilor cu' membri ai de observaseră şi mem­ dean — mi-a adus numai nilor — ele la rapsozii înfloreşte chipuri şi bobocilor ((’
brii juriului şi spectato­
In Epoca faptelor cenaclui ilor litei are liu- rii — îşi aminteşte Lo- premii, ca'şi concursurile Marin Stanciii (Bucu- suflete pentru că cl se (ură); ii ATI-;
demne interjudeţene de la Tîrgu reşcii Bradului), neuita­ impune prin talent, prin (ii — I-ll
IHtAZr ;
7.1
cînd ţara rosteşte ce are nwlorenc- Acţiunile vor ’nuţa. Costeştiul a fost Jiu, Bocşa. Moneasa ş.a. tul Toader Dragoşa — mesaj artistic, prin vi­ T-rj: CAî.A:
de spus fi întregite de prezen- rampa mea de lansare După un asemenea con­ cucerind inimi, inundînd braţia patriotică pe care (Casa de ei
dînd vremii valenţe ţări si expoziţii de carte în cîntecul popular. Peste curs (..Marin Lătăreţu" sălile de spectacole eu o degajă. M HUI A : n
solemne. trei ani. în 1901, iot a- -— 1901) am fost chema­ aplauze. îu Festivalul na­ Şal) : II,TA
sociul-politică. — T.TT. ..nisa
AUREL D. CAMPEANU colo am cucerit locul I tă la Bucureşti pentru ţional „Cîntarea Româ­ LUCIA LICIU mina).
CRONICA LITERARĂ copiii. Memoria poetului CRONICA FILMULUI prin firescul şi simplitatea
se vădeşte intactă afectiv, „discursului" despre bu­
parcă nepîngăriiă dc cris­ curiile muncii şi ale prie­
Valeriu Bârgău — „POEZII IN ZORI" talizările maturităţii. Va- NIŞTE BĂIEŢI GROZAVI teniei, despre dragoste .şi
lcriu Bârgău a ocolit cli­ simţul datoriei, despre
Pentru azi:
Valeriu Bârgău, după zonă... Poeziile incluse în şeele, a căutat şi a reuşi! Un scenariu suplu, bine bastian Papaiani, Valen­ spiritul de' echipă. fi în generai
succesul romanului său această - carte sîn t ale re­ să convingă . asupra dis articulat dramaturgie, bo­ tin Uritescu, George Mi- cer temporar
dkrtîi, „Semne particula­ velaţiei universului în­ ponibiiităţilor sale de mo­ gat în sugestii cinemato­ hăiţă, Geo Costiniu, Magda Secvenţele de antologie cădea ploi lo
re", ne oferă plăcuta sur conjurător. cultivînd în - dalitate lirică, exprimînd grafice (Mihai Opriş, A'i- Catone, Vasile Muraru, — şi filmul are multe — racter de ave
de descârcă
priză a unei cărţi desti­ sufletul celor mici dra­ o lume mereu aureolată ra Icsari), îi permite re­ Rodica Mandache, Simona actorii — sarea şi piperul Vîntul va 1 su
nate copiilor. „Poezii ir gostea de patrie, dc natu­ de farmec, după care cu gizorului Cornel Diaconu Galben uşă, Virgil An- peliculei, bogata mişcare cu unele-Înde
zori" este o delicată pla­ ră,. de vieţuitoare, de ar­ toţii:..tânjim. .. Patria, rîu- să realizeze un film proas­ driescu, Dorina Lazăr, Sil­ de idei şi personaje din cale de 40 km
şl nord-vest;
chetă cu versuri din Ui­ bori, fiori, o poezie scrisă rile spaţiului transilvă­ păt şi viguros despre ti­ viu Stănculescu, stăpîniţi planul al doilea, montajul rlle miniine'
mea copilăriei, iar ceea într-o metrică dificilă pen­ nean,...anotimpurile, dar şi nereţe. Dincolo de subiect de bucuria creaţiei auten­ .nervos (Melania Oproiu). prinse între l
ce este, de asemenea, o tru autor, dar cu o muzi­ simbolicele izvoare, săniu­ —- schiţă sigură şi inspi­ tice, se antrenează şi an­ bine ritmat, consonant eu de, Sar-cete
tre 23 ■ şi; 28
surpriză la autorul devoan. calitate - care înlesneşte ţe. drumeţii, fructe, şi rată a biografiei colective trenează spectatorul într-o .muzică (And-rei Tănăses- La nuf-nte:
această poezie este scrisă memorarea. •• Dificultatea .iiţarij...gîze şi...păştţrt/.’sînt a unei'-echipe de tineri captivantă comedie lirică; cu' şi Florin'. Namu, debu­ fi In .gir erai
în forma prozddică clasică scrierii • sePs-tei' ptoezii' ’ exis­ (oţ atî.teâ pretexte înflo­ mecanizatori, opusă festi- tanţi) supradimensionată cer nonos.
Am citit cu îneîntare ne­ tă, ea nefiind una a- amin­ rate pentru a recuceri, vismului şi convenţiona­ Imaginea (Alexandru dinamic prin intervenţia ploi localb, i
verse ■ însoţite
Tolaş,
G-roza
Florin
disimulată versurile, vă­ tirii copilăriei, ci una a prin gingăşie şi culoare lului — există viaţă, viaţă debutant) şi este spectacu­ cărl electrice
dind surprinzătoare gin­ vibraţiei transfigura tive. muiată îri suflet, teritoriul devenită film bun. Perso­ loasă, de o intensă forţă şi posibilităţile expresive sufla modera
găşie la un autor care ne unde cuvîntui nu poate mereu miraculos al copi­ najele sîn.t credibile, re­ ale instrumentelor elec­ siflcfir! ’ locali
km/h din set
obişnuise cu asprimile unui trişa, unde metafora este lăriei, Instructivă, sinceră plicile savuroase, iar si­ expresivă, în egală măsură tronice, umorul de bună vestic (toeti
limbaj postmodernist. Edi­ conţinută, versul curat şi şi difectă, poezia lui ’ Va­ tuaţiile, ca-n viaţă, cînd solemnă şi tensionată, iar oalitaite şi limpedea corn- serviciu: 'L.
tura „Ion Creangă" dove­ limpede. • subiectele fiind leriu Bârgău accentuează comune, cînd neaşteptate, cadrele au densitate, sem­ cqpţie regizorală foc din
deşte, astfel, o concretă explorate cu uneltele Unui dimensiunile unui talent pline de surprize. în fl- nificaţie, viaţă. „Nişte băieţi grozavi" un
deschidere spre poeţi hu- ornicar de fineţe, care ferm. expansiv; ambiţios ceste personaje, actorii au Cornel Diaconu cuce­ aplaudat film dedicat sa­
nedoreni, dacă no gîndim trebuie să aibă precizia în fiecare demers al scrie- spontaneitate, haz. Secven­ reşte spectatorul prin a- tului contemporan.
şi la Ioan Vasiu şi Gligo- „montării roliţolor/slrofe" rii sale. ţă după secvenţă, Lucian devărul emoţiei artistice
Ha.şa, la alţi scriitori din şi care, neîndoios, iubeşte EUGEN EVU Nuţă, Petre Nicolae, Se- cu cave surprinde viaţa, GHEORGHE POGAN