Page 19 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 19

I SÎMBĂTĂ, 6 AUGUST 1988                                                                                                                                         Pag. 3



                6  August  1929  —  moment  memorabil  în
                                                                                                    MAJORAREA RETRIBUŢIILOR Şl A PENSIILOR
               lupta clasei muncitoare din                         tara noastră
                                                                                                     Vie satisfacţie, angajare fermă in muncă
                O   pagină   glorioasă   din   Un   roi   important   în   grupe   de   muncitori   care
     i. aos-
     i   satele   trecutul  de  luptă  al  clasei   pregătirea   marii   greve   a   patrulau   prin   oraş,   adu­
     sa  s-au   muncitoare   din   Româhia.   minerilor  i-a  avut  consfă­  când  greviştilor  ştiri  des­
     riie  sa­  condusă  dc  partidul  comu­  tuirea   ilegală   a   delega­  pre   pregătirile   autorităţilor
     do  2  şi,                                                                                                   RĂSPUNS FAPTIC LA NOILE MĂSURI
     In  pa­  nist,.   o   reprezintă   eroica   ţiilor   celulelor   comuniste   de   a   înăbuşi   greva.   în
     lo   din   grevă  a  minerilor  din  Lu-   şi   a   sindicatelor   unitare   noaptea  de  5.  spre  C  au­  DE CREŞTERE A VENITURILOR OAMENILOR MUNCII
     agrieo-   peni,  din  august  1929,  unu   în Valea Jiului ţinută la  gust   s-au.   format   pichete
    nsportat                             2   august  1929,  pe  dealul
    prii  ba-   din   cele   mai   însemnate                       de  cîte  60  de  oameni  pen­  Potrivit  prevederilor  De­  noficia  în  prima  etapă,  de   na  nr.  4,  e  compusă  din
     uliţelor   bătălii  de  clasă  ale  pro­  Dîlja,   nude;   s-a   discutat   tru  paza  celor  2  porţi  ale   cretului   Consiliului   de
    t  ţi  ni-   letariatului   român   de   la   modul   dc   desfăşurare   a   uzinei.                                 la   1   august,   îmi   oferă   soţ, soţie şi un copil.
    cetnţr-ni.                           luptei.                                              Stat  pentru  aplicarea  ma­  mie  şi  familiei  mele  pri­  —  Sini  încadrată  în  ca­
    ca  i-'ur-   începutul   crizei   economice                      în   dimineaţa   zilei   dc   jorării   retribuţiilor,   per­  lejul  de  a  aduce  cele  mai   tegoria  1  bază  eu  o  re­
    a.  Sera­  din   perioada   1929—1933.   în  dimineaţa  zilei  de  5   G  august,  armata  şi  jan­  sonalul  muncitor  din  Com­  calde   mulţumiri   partidu­  tribuţie   .tarifară   de   1799
     li  Tala-   „Prima   mare   bătălie   de   august  1929  cea  mai  mare   darmii  au  înconjurat  uzi­
     ofectuat   clasă   din   şirul   luptelor   parte.a  minerilor  din  Lu­  na  electrică,  în  curtea  că­  binatul   siderurgic   „Victo­  lui,’   tovarăşului   Nicolae   lei,  deci  voi  beneficia  de
      1 muică                                                                                 ria"   Călan,   cu   retribuţie   Ceauşescu,   care   veghează   majorarea   retribuţiei   încă
              sociale   din   această   pe­  pcni  au  refuzat  să  intre   reia  se  aflau  minerii  gre­  tarifară  sub  2  000  Iei  lu­  necontenit,  cu  marea  dra­  de  la  1  august.  Tot  io  a-
              rioadă  —  sublinia  tovară­  în   mină.   Comuniştii   au   vişti.  La  ora  6,  prefectul   nar,  va  beneficia  de  ma­  goste  do  oameni  ce-i  ani­  cest.  an,  în  etapa  a  Il-a
              şul  Nicolae  Ceauşescu  —   organizat   numeroase   în­  a  somat  muncitorii  să  pă­  jorarea   acesteia   în   prima   mă   cugetul   şi   fapta,   că'   se  va  majora  şi  retribuţia
              o   constituie   luptele   mi­  truniri   în   care   explicau   răsească   uzina.   Aceştia   etapă,  încă  dc  la  1  au­  toţi   cetăţenii   ţării   să   se   soţului  meu,  lăcătuş  '  de
              nerilor  dc  la  Lupcni  din   minerilor  necesitatea  de  a   au   refuzat.   în   raportul
    IUWE      1929". ■                   fi  solidari  în  lupta  pen­  postului  de  jandarmi  Lu­  gust.               bucure  din  plin  do  bine­  întreţinere   in   combinat,
                                                                                                                                                    aşa  că  anul  acesta  şi  de
                încă  din  1928,  Direcţiu­  tru   cîştigarea   revendicări­  peni  so  arată  :  „în  urma   —   Vor  cunoaşte  sub­  facerile socialismului.  aici   înainte   în   familia
                                                                                                                           Sânii:  şi  eu  una  dintre
              nea   societăţii   „Lupeiii"   a   lor lor. In mai puţin de  somaţiilor   făcute   de   că­  stanţiale   îmbunătăţiri   ale
     •  13,05   ref.uzat  să  mai  recunoască   3   ore  s-aii  strîns  laolaltă,   tre   domnii   prefecţi   şi   veniturilor   din   retribuţie   miile  de  .  femei,  căreia  i   noastră  va  intra  Un  venit
    săptămî-  contractul   colectiv   înche­  umăr,   La'.umăr,   muncitorii   prim-procuror,   ca   munci­  peste  800  de  oameni  ai   s-a   asigurat   un   loc   de   'suplimentar  de  cîteva.  sute
                                                                                                                                       crearea
                                                                                                                                               în
                                                                                                                                 prin
                                                                                                                         muncă
                                                                                                                                                    de  lei.  ceea  ce  ne  va  per­
     cîntului,  iat   cu   muncitorimea   mi­  df>   la   minele   „Ileana",   torii   să   părăsească   uzina   muncii  —  ne  spune  tova­  oraşul  nostru  a  Combina­  mite   o   viaţa   mai   bună.
     *  Din   nieră.  Acest  fapt  a  pro­  „Victoria",   „Carolina",   electrică,   ce   o   ocupaseră,   răşul   loan   Cimporcscu,   tului   siderurgic   „Victo­  Aducem   cele   mai   calde
    inului Cl­  dus  vii  nemulţumiri  .  în   „Ştefan"   —   o   puternică   muncitorii   nu   au   voit,   şeful   serviciului   personal-   ria".   Sinlem   una   din   şi   vii   mulţumiri   partidu­
    icii viaţa   rîndurile   minerilor,   care   masă  de  oameni  de  apro­  vociferând  cu  .  nu  o  pără­  învăţămint-retribuire   din   miile  dc  familii  de  sid->   lui.   tovarăşului   Nicolae
    1  în  se-   au   înaintat   revendicările   ximativ  4  00Q  de  grevişti  —   sesc".   Văzînd   că   munci­  cadrul   combinatului.   Este   rurgişti   ai   Călanului   care
    I  cuvin-   lor   comisiei   de   arbitraj.   cerînd   patronilor   aplicarea   torii  refuză  să  so  supună,   vorba de personal nceali-  trăiesc  în  casc  noi,  mo­  Ceauşescu.   pentru   această
    icul mu-   Comisia  de  arbitraj  a  dat   contractului colectiv.  prefectul   Rozvauy   a   scos   .  ficat,  ea  .şi  do  cei  înca­  derne   şi   confortabile,   bu-   majorare   a   veniturilor
    registrări  cîştig  d   cauză  direcţiunii   Sub   îndrumarea   comu­  pistolul  şi  a  ucis  un  gre­  draţi  în  categoriile  de  re­  curînd-u-se   în   oraşul   si-   noastre.   Lucrez   intr-o   u-
                     e
              minelor.   Văzînd   aceasta   niştilor,   muncitorii   mi­  vist,  apoi  a  dat  ordin  sol­  tribuire  T  bază,  treapta  I   defurgişIilor   de   pe   Strei   zină  care  poate  fi  socotită
              nedreptate,   muncitorii   au   neri   s-au   îndreptat   spre   daţilor   să   deschidă   focul.   şi  treapta  a  ii-a,  în  cate­  de  viaţă  în  civilizaţie  şi   pe   drept   cuvînt   inima
              făcut  recurs  la  Curtea  de   centrală   electrică   dc   care   Turmentaţi   dc   băutură,   goria  a  Il-a,  bază,  iar  în   bunăstare,   pe   care   le   combinatului,,  dc  bunul  ei
              casaţie,  care,  la  rîndul  ci,   depindea   întreaga   activi­  soldaţii,   ncînţelegînd   crima   cazul   anumitor   .meserii   oferă   socialismul   oameni­  mers.   depinzîrid   alimenta­
              a  dat  cîştig  de  cauză  tot   tate  clin  mine  ca  şi  ilumi­  pe  care  o  săvârşesc,  s-an   şi  cei  cu  categoria  a  Il-a.   lor  României  de  astăzi  şi   rea  cu  energie  electrică  şi
         o-   direcţiunii   minelor.   Fap­  narea   localităţii   Lupeni.   supus   ordinelor   şi   au   treapta I.    din   viitor.   Prin   muncă   termică   a   tuturor   sectoa­
         e-   tul   acesta   a   determinat   Cu   toată   împotrivirea   deschis   focul   asupra   fra­  Nivelul  mediii  de  retri­  atentă  şi  disciplinată,  prin   relor   productive.   Răspun­
    0 -le-    muncitorii   să   treacă   la   jandarmilor,   minerii   -   au   ţilor   de   suferinţă.   Con­  buire  al  acestor  oameni  se   preocupare   permanentă   sul  nostru  faptic  la  aceste
    19,55 In   acţiuni   hotărîte-   prin  care   reuşit   să   pătrundă   în   form   raportului   aceluiaşi   ridică  în  combinatul  n.os-   pentru  bunul  mers  al  a-   dovezi   ale   grijii   pentru
    •   21,05  să  silească  patronii  să.  ac­  camera   cazanclor   uzinei   post  de  jandarmi,  la  pri­  (ru  la  circa  1  750  Ici  lu­  g-regatelor  pe  care  le  ex­  bunăstarea   noastră   în­
                                                                                          ;
    peranţa"   cepte  pe  mai  departe  con­  electrice,   au   oprit   maşi­  ma  salvă  au  căzut  17  m -   nar,   aşa   că   majorarea   ploatez  doresc  să  contribui   seamnă   strădanii   susţi­
   •mal   •   tractul  colectiv,  să  le  ne­  nile   şi   au   luat   măsuri   neri  şi  au  fost  grav  ră­  retribuţiilor   lâ   minimum   şi  eu  din  ce  în  ce  mai   nute   pentru   ca   această
    ea pro-   sigure   condiţii   de   viaţă   pentru   prevenirea   even­  niţi   25,   dintre   care,   ia   2  000  Iei  şi  peste  2  000  Ici   bine  la  sporirea  producţiei   „inimă"   să   „bată"   tot
              omeneşti.                  tualelor   incendii.   Ocupa­  cî-leva   zile   mulţi   şi-a-u   lunar   înseamnă   un   venit,   de  fontă  cenuşie,  d   cocs   Umpul  uniform  şi  viguros,
                                                                                                                                           0
                Aflaţi   în   primele   rîn­  rea   centralei   electrice   a   aflat  moartea.  Diii-tr-un  ta­  suplimentar   substanţial.   şi   piese   turnate.   Acesta   pentru   ca   în   aGest   fel
              duri,   comuniştii   -   arătau   constituit   momentul   cel   bel  întocmit  de  către  pri­  De  consemnat  că  cei  mai   este  răspunsul  meu  la  noi­  combinatul  nostru  să  poa­
              muncitorilor   că   numai   mai   important   din   lupta   măria   din   Lupeni   re­  mulţi   dintre   aceştia   sînt   le  dovezi  de  grijă  a  parti­  tă   da   economiei   produ­
              prin  luptă  pot  smulge  pa­  minerilor grevişti.   zultă  că  pînă  la  urmă  au   tineri   absolvenţi   de   şcoli   dului   pentru   bunăstarea   sele  do  care  .aceasta  are
              tronilor   contractul   colec­  Alarmate   do   amploarea   fost  22  dc  morţi  şi  a-   profesionale   sau   licee   de   noastră.  atîta trebuinţă.
              tiv.   Intr-un   raport   din   grevei,  autorităţile  au  ce­  proape' 100'de răniţi.  specialitate,   oameni   cali­  Familia  Rodicăi  Rus,  şi
              acea   vreme   al   organelor   rut  forurilor  superioare  din   Greva  de  la  Lupeni  a   ficaţi   prin   formele   de   ea operator-eazane la uzi­  ION CIOCLEI
   î   băieţi   de  represiune  se  arată  s   Deva   ajutor   militar.   în   călit  şi  'mai  "mult  .  clasa   calificare   organizate   de
    (Patria  );                          aceeaşi  noapte  au  fost  a-   muncitoare.  ..  Acţiunile  re­  combinat.
   -II  (Arta);   „Comuniştii   reprezintă   un
    Răzbuna-   pericol   în   această   regiu­  duse  la  Lupeni  două  com­  voluţionare  cârc  au  urmat   Faptul   că,   de   această
     (Modern   ne,  prin  numărul  de  sa­  panii  d   grăniceri  şi  de­  au  dovedit  cu  proletaria­  dată,  cei  cu  venituri  mici
                                               0
   ?  albastre                           taşamente   de   jandarmi.   tul   era   ferm   hotărât   să   au  fost  cuprinşi  primii  în
   iodern  —   lariaţi  şi  propaganda  ‘  la                                                 acţiunea   de   majorare   a
   e   fildeş   caro  se  dedau".  Pentru  a   La  faţa  locului  au  sosit,   lupte  pentru  obţinerea  re­
   ’ROŞANI  :   stăvili   avînlul   revoluţio­  de   asemenea,   prefectul   vendicărilor   safe   Biroul   retribuţiei   exprimă   grija
   (Parîng)                              judeţului,   prim-procurorul   Internaţionalei   Comuniste   deosebită   a   partidului,   - a
   sr>  mă    nar  al  maselor,  autorităţile   parchetului   şi   numeroşi   şi   Biroul   Internaţionalei   secretarului   său   general,
         ):   au  intensificat  teroarea  tn
          T-  toată  Valea  Jiului.  In  ciu­  funcţionari.        Roşii   consemnau   imediat   t  o  v  a  r  ă  ş  u  l     Nicolae
         ’i-                              Muncitorii  nu  s-au  lăsat   după  greva  de  la  Lupeni   Ceauşescu,   pentru   bună­
         (u-  da    terorii   dezlănţuite,   intimidaţi.   în   dimineaţa   că  „masele  muncitoare  din   starea   tuturor   categoriilor
        <n-   muncitorii,   în   frunte   cu
                                                                                               e
         ile                             zilei  de  6  august  continuau   România   -   se   pregătesc   d   oameni  ai  muncii  şi,
       i. 0:  comuniştii,   nu   organizat   să   fie   stăpîni   pe   uzina   pentru-,  mari  lupte  econo­  în   primul   rînd,   faţă   de
   •a  a col o   demonstraţii   prin   care   electrică.   In   faţa   neclin   mice  si  politice".  Nenumă­  cei cu venituri mai mici.
     e (Mine-   cereau   redeschiderea   se­                                                    Din  această  categorie  a
     ÎA : rm-                            ţiţei   lor   hotărîri,   autori­  ratele  documente  ale  vre­
     — I-1I   diilor   sindicalelor   unitare   tăţile  s-au  văzut  silite  să   mii   caracterizează   anii   oamenilor   muncii   cu   re­
   URICANI:   şi  eliberarea  celor  arestaţi.   înceapă  -tratativele  cu  cei   care  nu  urmat  ca  o  pe­  tribuţii  sub  2  000  lei  lunar
      (Rete-   Puternicele   demonstraţi;   60   de   delegaţi   aleşi   de   rioadă  de  intensă  activita­  —  limită  stabilită  de  partid
    Mireasma   au   dezorientat   autorităţile
      (Steaua                            mineri  să  le  .reprezinte  in­  te   desfăşurată   de   P.C.R   la   indicaţia   tovarăşului
    •IIC : Pis-   care  au  raportat-  forurilor   teresele.  Dar  direcţia  mi­  ■pi'n-tru   realizarea   unităţii   Nicolae  Ceauşescu  ca  ni­
     ..livada-   superioare  :  „Deşi  sediile   nelor   a   răspuns   printr-un   de  acţiune  a  clasei  mun­  vel   minim   de   retribuire
     OMatoa
     na); GK-   sindicalelor   unite   au   fost   refuz  categoric,  ceea  ce  a   citoare   şi   conducerii   cu   în  România  —  se  numără
   Pri mă vara   sigilate   şi   capii   mişcării   făcui   să   crească   şi   mai   succes   a   luptei   împotriva   şi   opera.torul-cazame   Opri-
     i de cul-   arestaţi,   propaganda   co­  mult   dîrzenia   minerilor   exploatării  capitaliste  şi  a   ca  Negrilă  din  cadrul  uzi­
   I ’i jjfuran-
    (Dacia) :   munistă  continuă  prin  cei   şi  hotărîrea  ele  a  nu  relua   pericolului fascist  nei nr. 4.
 )«■ i • Orecul   rămaşi  şi  chiar  prin  so­  lucrul.   Di-n   iniţiativa  co-                —    Majorarea  de  retri­
     Corsaml   liile lor".               inunisliloi s-au format         Prof. ION FRĂTILĂ    buţie, de care eu voi be-
    ură) : SI-
    >b (Mure-
   Pisi ruiatul                                                                                                              Cornel  Gramn,  Lldln  Dcm  ian,  l'elicia  Aron,  Marian  Ni­
    cţln" (r.u-                                                                                                            colae   slnt   cîţiva   dintre   turnă   toril-formator!   din   ecliipa
                Finalifatea tuturor acţiunilor - creşterea producţiei de cărbune                                           la  cea  mai  recentă  dotare  a  turnătoriei  de  la  întreprin­
                                                                                                                           maistrului  Adalbert  Vereş  ca  re  se  mîndresc  că  muncesc
                                                                                                                           derea mecanică Orăştic — Ii nia de turnare mecanizată.
                  (Urmare din pag. 1)    rului  il,  care  spunea,  Su­  creşterii   producţiei   de   rea   necontenită   a   bună­
                                         ire altele:   „Cea mai    cărbune".                  stării   materiale   a   între­
              pe   şase   luni   înseamnă   mare   parte   a   restanţei   Demne   de   reţinut   au   gului popor".                  O permanenţă
              foarte  puţin  faţă-  de  con­  acumulate   pe   întreprinde­  fost   şi   cele   spuse   de   Angajan-te   s-au   dovedit
                                                                   ing.  Nicolae  Martin,  şeful
  v re mea va   diţiile   create   şi   posibili­  re   la   nivelul   brigăzilor             şi   intervenţiile   celorlalţi
  istabilă  cu   tăţile   umane   şi   tehnice   rezultă   din   sectorul   pe   sectorului   III   producţie:   participanţi   la   dezbateri,   a muncii sindicatelor
  fioros.  Vor   de   care   dispunem.   Deşi   caro-1   coordonez.   Personal   „Recentul  Decret  al  Con­  dinitre   care   îi   amintim
  ale  cu  ca­                          mă  fac  vinovat  de  minu­  siliului   de   Stat   pentru   pe   Constantin   Bejenaru,
  să   însoţite   în  sectorul  în  care  lucrez                   aplicarea   majorării   retri­                          (Urmare din pag. 1)      consiliului   municipal   al
  i   electrice,   se   înregistrează   un   mi­  sul   înregistrat   prin   aceea            loan   Doană,   Ionel   Pop.
  a  moderat   nus  relativ  mic  la  pro­  că   nu   am   fost   suficient   buţiilor   personalului   mun­  Propunerile   formulate   au          sindicatelor  a  stabilit  măr
  silicări   lo-                        de  exigent  cu  cei  care  au   citor   îi   situează   pe  mi­  completat   programul   uni­  Ele  nu  sînt  însă  la  ni­  suri   şi   responsabilităţi
  b  din  nord   ducţia   fizică   pe   brigăzi,                   neri  în  fruntea  listei  ce­                        velul  cerinţelor  şi  exigen­  concrete   de   eliminare   a
  ?emperatu-   aceasta  dovedeşte  că,  to­  săvârşit  abateri  de  la  dis­                  tar   de   măsuri   tehnico-
  •or  li  cu-                           ciplina   tehnologică.   îmi   lor   ce   vor   beneficia   de   economice   şi   politico-orga-   ţelor   actuale.   în   unele   acestor  neajunsuri.  în  prin­
  -  şi  17  gra-   tuşi,   există   încă   lacune   voi   corecta   această   lipsă,   sporuri   ale   veniturilor     ■unităţi  economice  se  ma­  cipal  este  vorba  de  per­
  taxime   în-   în   munca   organizaţiei   de   cerând   acelaşi   lucru   şi   obţinute   prin   muncă.   Dar   nizatorice,   prevăzîndu-se   nifestă   încă   multe   nea­  fecţionarea   metodelor   de
  grade.      partid   al   cărei   secretar                                                  asigurarea,   în   semestrul                          muncă   ale   organismelor
  vremii   va   sînt.  Mă  angajez,  în'  nu­  celor  nouă  şefi.,  de  brigăzi   trebuie  .  să  înţelegem  că   II  a.c.,.  a  9  capacităţi  noi   junsuri,   cu   influenţe   ne­
  nştab.  5  cu                         din   subordine".   „Brigada   nouă  ne  revine  sarcina  de   de   producţie,   finalizarea   gative  asupra  calităţii  pro­  sindicale,   întărirea   cola­
  Vor   cădea   mele   comuniştilor,   al   tu­  pe   care   o   conduc   —   a   răsplăti   această   nouă              duselor.  Acest  lucru  rele­  borării  cu  ceilalţi  factori  «u
  ai  ales  a-   turor   ortacilor,   că   vom                                                montării  fluxului  de  benzi                         atribuţii  în  această  direc­
  dedescâr-   redresa   soarta   producţiei   preciza   Lazăr   Roman   —   dovadă  a  grijii  partidului,   în   blocul   IV,   orizontul   vă  faptul  că  organele  şi
  .  Vîntul  va                          miner  şef  de  brigadă  în   personal   a   secretarului                       organizaţiile  sindicale,  con­  ţie,   implicarea   cu   mai
   cu   inten-   începînd   chiar   din   acest   sectorul   V   investiţii   '—   său   general,   Minerul   de   350,   deschiderea   orizon­  siliile   oamenilor   muncii,   mare  eficienţă  a  comisiilor
  •  de  60—80   trimestru,  o  dată  cu  pu­                                                 tului   250   din   puţul   orb   comisiile   pentru   calitatea   inginerilor   şi   tehnicienilor,
  :orul  nord-                           execută   acum   o   lucrare   Onoare  al-  ţării,  tovarăşul   nr.  4  ş.a.  Toate  acestea  au
  Drolog  de   nerea  în  funcţiune  a  două   deosebit   de   importantă!   Nicolae   Ceauşescu,   prin                 producţiei   şi   eficienţa   e-   sporirea   eficienţei   iniţia­
  ^roncenco).  abataje   noi  în  stratul  3,   casa  maşinii  de  la  puţul   creşterea   continuă   a   pro­  drept   scop   să   valorifice   conomică,   personalul   din   tivelor   muncitoreşti.   Se
              blocul  II,  de  unde  esti­  orb   nr.   6.   Sîntem   hotă-   ducţiei   de   cărbune.   Nu­  mai   bine   posibilităţile   de   serviciile   de   control   teh­  cere,  de  fapt,  o  nouă  ca­
              măm   extragerea   a   130   rîţi  să  raportăm  la  apro­  mai  ostfel  ne  vom  arăta   creştere   a   producţiei   de   nic   n-u   acţionează   în   litate  în  însăşi  munca  şi
   WA         tone de cărbune pe zi.     piata   sărbătoare   a   în  Zilei   hotărîrea   efort   material   pe   cărbune   încheierea   anului   suficientă   măsură   integrală   activitatea  sindicatelor,  .  ca
                                                                                                                  Dîlja,
                                                                                                                                            pentru
                                                                                                            I.M.
                                                                                                       la
                                                                                      sprijini
                                                                                  a
                                                                             de
                                                                                                                                                    o  condiţie  esenţială  a  rea­
                                                                                              pentru
                                                                                                                         materializarea
                Autocritic  şi  angajant  a
                                                                   uriaşul
                                                               a-
                                                  predarea
                                         minerului
              fost   cuvin   tul   inginerului   vans   a   acestui   obiectiv,   care   statul   nostru   socia­  1988  cu  rezultate  cit  mai   a cerinţelor stabilim. .  lizării   unei   înalte   calităţi
              loan Ciobanu, şeful secto­  deschizînd noi perspective  list îl face pentru spori­  bune.                    O recentă plenară a     . a producţiei.
   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24