Page 19 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 19
I SÎMBĂTĂ, 6 AUGUST 1988 Pag. 3
6 August 1929 — moment memorabil în
MAJORAREA RETRIBUŢIILOR Şl A PENSIILOR
lupta clasei muncitoare din tara noastră
Vie satisfacţie, angajare fermă in muncă
O pagină glorioasă din Un roi important în grupe de muncitori care
i. aos-
i satele trecutul de luptă al clasei pregătirea marii greve a patrulau prin oraş, adu
sa s-au muncitoare din Româhia. minerilor i-a avut consfă când greviştilor ştiri des
riie sa condusă dc partidul comu tuirea ilegală a delega pre pregătirile autorităţilor
do 2 şi, RĂSPUNS FAPTIC LA NOILE MĂSURI
In pa nist,. o reprezintă eroica ţiilor celulelor comuniste de a înăbuşi greva. în
lo din grevă a minerilor din Lu- şi a sindicatelor unitare noaptea de 5. spre C au DE CREŞTERE A VENITURILOR OAMENILOR MUNCII
agrieo- peni, din august 1929, unu în Valea Jiului ţinută la gust s-au. format pichete
nsportat 2 august 1929, pe dealul
prii ba- din cele mai însemnate de cîte 60 de oameni pen Potrivit prevederilor De noficia în prima etapă, de na nr. 4, e compusă din
uliţelor bătălii de clasă ale pro Dîlja, nude; s-a discutat tru paza celor 2 porţi ale cretului Consiliului de
t ţi ni- letariatului român de la modul dc desfăşurare a uzinei. la 1 august, îmi oferă soţ, soţie şi un copil.
cetnţr-ni. luptei. Stat pentru aplicarea ma mie şi familiei mele pri — Sini încadrată în ca
ca i-'ur- începutul crizei economice în dimineaţa zilei dc jorării retribuţiilor, per lejul de a aduce cele mai tegoria 1 bază eu o re
a. Sera din perioada 1929—1933. în dimineaţa zilei de 5 G august, armata şi jan sonalul muncitor din Com calde mulţumiri partidu tribuţie .tarifară de 1799
li Tala- „Prima mare bătălie de august 1929 cea mai mare darmii au înconjurat uzi
ofectuat clasă din şirul luptelor parte.a minerilor din Lu na electrică, în curtea că binatul siderurgic „Victo lui,’ tovarăşului Nicolae lei, deci voi beneficia de
1 muică ria" Călan, cu retribuţie Ceauşescu, care veghează majorarea retribuţiei încă
sociale din această pe pcni au refuzat să intre reia se aflau minerii gre tarifară sub 2 000 Iei lu necontenit, cu marea dra de la 1 august. Tot io a-
rioadă — sublinia tovară în mină. Comuniştii au vişti. La ora 6, prefectul nar, va beneficia de ma goste do oameni ce-i ani cest. an, în etapa a Il-a
şul Nicolae Ceauşescu — organizat numeroase în a somat muncitorii să pă jorarea acesteia în prima mă cugetul şi fapta, că' se va majora şi retribuţia
o constituie luptele mi truniri în care explicau răsească uzina. Aceştia etapă, încă dc la 1 au toţi cetăţenii ţării să se soţului meu, lăcătuş ' de
nerilor dc la Lupcni din minerilor necesitatea de a au refuzat. în raportul
IUWE 1929". ■ fi solidari în lupta pen postului de jandarmi Lu gust. bucure din plin do bine întreţinere in combinat,
aşa că anul acesta şi de
încă din 1928, Direcţiu tru cîştigarea revendicări peni so arată : „în urma — Vor cunoaşte sub facerile socialismului. aici înainte în familia
Sânii: şi eu una dintre
nea societăţii „Lupeiii" a lor lor. In mai puţin de somaţiilor făcute de că stanţiale îmbunătăţiri ale
• 13,05 ref.uzat să mai recunoască 3 ore s-aii strîns laolaltă, tre domnii prefecţi şi veniturilor din retribuţie miile de . femei, căreia i noastră va intra Un venit
săptămî- contractul colectiv înche umăr, La'.umăr, muncitorii prim-procuror, ca munci peste 800 de oameni ai s-a asigurat un loc de 'suplimentar de cîteva. sute
crearea
în
prin
muncă
de lei. ceea ce ne va per
cîntului, iat cu muncitorimea mi df> la minele „Ileana", torii să părăsească uzina muncii — ne spune tova oraşul nostru a Combina mite o viaţa mai bună.
* Din nieră. Acest fapt a pro „Victoria", „Carolina", electrică, ce o ocupaseră, răşul loan Cimporcscu, tului siderurgic „Victo Aducem cele mai calde
inului Cl dus vii nemulţumiri . în „Ştefan" — o puternică muncitorii nu au voit, şeful serviciului personal- ria". Sinlem una din şi vii mulţumiri partidu
icii viaţa rîndurile minerilor, care masă de oameni de apro vociferând cu . nu o pără învăţămint-retribuire din miile dc familii de sid-> lui. tovarăşului Nicolae
1 în se- au înaintat revendicările ximativ 4 00Q de grevişti — sesc". Văzînd că munci cadrul combinatului. Este rurgişti ai Călanului care
I cuvin- lor comisiei de arbitraj. cerînd patronilor aplicarea torii refuză să so supună, vorba de personal nceali- trăiesc în casc noi, mo Ceauşescu. pentru această
icul mu- Comisia de arbitraj a dat contractului colectiv. prefectul Rozvauy a scos . ficat, ea .şi do cei înca derne şi confortabile, bu- majorare a veniturilor
registrări cîştig d cauză direcţiunii Sub îndrumarea comu pistolul şi a ucis un gre draţi în categoriile de re curînd-u-se în oraşul si- noastre. Lucrez intr-o u-
e
minelor. Văzînd aceasta niştilor, muncitorii mi vist, apoi a dat ordin sol tribuire T bază, treapta I defurgişIilor de pe Strei zină care poate fi socotită
nedreptate, muncitorii au neri s-au îndreptat spre daţilor să deschidă focul. şi treapta a ii-a, în cate de viaţă în civilizaţie şi pe drept cuvînt inima
făcut recurs la Curtea de centrală electrică dc care Turmentaţi dc băutură, goria a Il-a, bază, iar în bunăstare, pe care le combinatului,, dc bunul ei
casaţie, care, la rîndul ci, depindea întreaga activi soldaţii, ncînţelegînd crima cazul anumitor .meserii oferă socialismul oameni mers. depinzîrid alimenta
a dat cîştig de cauză tot tate clin mine ca şi ilumi pe care o săvârşesc, s-an şi cei cu categoria a Il-a. lor României de astăzi şi rea cu energie electrică şi
o- direcţiunii minelor. Fap narea localităţii Lupeni. supus ordinelor şi au treapta I. din viitor. Prin muncă termică a tuturor sectoa
e- tul acesta a determinat Cu toată împotrivirea deschis focul asupra fra Nivelul mediii de retri atentă şi disciplinată, prin relor productive. Răspun
0 -le- muncitorii să treacă la jandarmilor, minerii - au ţilor de suferinţă. Con buire al acestor oameni se preocupare permanentă sul nostru faptic la aceste
19,55 In acţiuni hotărîte- prin care reuşit să pătrundă în form raportului aceluiaşi ridică în combinatul n.os- pentru bunul mers al a- dovezi ale grijii pentru
• 21,05 să silească patronii să. ac camera cazanclor uzinei post de jandarmi, la pri (ru la circa 1 750 Ici lu g-regatelor pe care le ex bunăstarea noastră în
;
peranţa" cepte pe mai departe con electrice, au oprit maşi ma salvă au căzut 17 m - nar, aşa că majorarea ploatez doresc să contribui seamnă strădanii susţi
•mal • tractul colectiv, să le ne nile şi au luat măsuri neri şi au fost grav ră retribuţiilor lâ minimum şi eu din ce în ce mai nute pentru ca această
ea pro- sigure condiţii de viaţă pentru prevenirea even niţi 25, dintre care, ia 2 000 Iei şi peste 2 000 Ici bine la sporirea producţiei „inimă" să „bată" tot
omeneşti. tualelor incendii. Ocupa cî-leva zile mulţi şi-a-u lunar înseamnă un venit, de fontă cenuşie, d cocs Umpul uniform şi viguros,
0
Aflaţi în primele rîn rea centralei electrice a aflat moartea. Diii-tr-un ta suplimentar substanţial. şi piese turnate. Acesta pentru ca în aGest fel
duri, comuniştii - arătau constituit momentul cel bel întocmit de către pri De consemnat că cei mai este răspunsul meu la noi combinatul nostru să poa
muncitorilor că numai mai important din lupta măria din Lupeni re mulţi dintre aceştia sînt le dovezi de grijă a parti tă da economiei produ
prin luptă pot smulge pa minerilor grevişti. zultă că pînă la urmă au tineri absolvenţi de şcoli dului pentru bunăstarea sele do care .aceasta are
tronilor contractul colec Alarmate do amploarea fost 22 dc morţi şi a- profesionale sau licee de noastră. atîta trebuinţă.
tiv. Intr-un raport din grevei, autorităţile au ce proape' 100'de răniţi. specialitate, oameni cali Familia Rodicăi Rus, şi
acea vreme al organelor rut forurilor superioare din Greva de la Lupeni a ficaţi prin formele de ea operator-eazane la uzi ION CIOCLEI
î băieţi de represiune se arată s Deva ajutor militar. în călit şi 'mai "mult . clasa calificare organizate de
(Patria ); aceeaşi noapte au fost a- muncitoare. .. Acţiunile re combinat.
-II (Arta); „Comuniştii reprezintă un
Răzbuna- pericol în această regiu duse la Lupeni două com voluţionare cârc au urmat Faptul că, de această
(Modern ne, prin numărul de sa panii d grăniceri şi de au dovedit cu proletaria dată, cei cu venituri mici
0
? albastre taşamente de jandarmi. tul era ferm hotărât să au fost cuprinşi primii în
iodern — lariaţi şi propaganda ‘ la acţiunea de majorare a
e fildeş caro se dedau". Pentru a La faţa locului au sosit, lupte pentru obţinerea re
’ROŞANI : stăvili avînlul revoluţio de asemenea, prefectul vendicărilor safe Biroul retribuţiei exprimă grija
(Parîng) judeţului, prim-procurorul Internaţionalei Comuniste deosebită a partidului, - a
sr> mă nar al maselor, autorităţile parchetului şi numeroşi şi Biroul Internaţionalei secretarului său general,
): au intensificat teroarea tn
T- toată Valea Jiului. In ciu funcţionari. Roşii consemnau imediat t o v a r ă ş u l Nicolae
’i- Muncitorii nu s-au lăsat după greva de la Lupeni Ceauşescu, pentru bună
(u- da terorii dezlănţuite, intimidaţi. în dimineaţa că „masele muncitoare din starea tuturor categoriilor
<n- muncitorii, în frunte cu
e
ile zilei de 6 august continuau România - se pregătesc d oameni ai muncii şi,
i. 0: comuniştii, nu organizat să fie stăpîni pe uzina pentru-, mari lupte econo în primul rînd, faţă de
•a a col o demonstraţii prin care electrică. In faţa neclin mice si politice". Nenumă cei cu venituri mai mici.
e (Mine- cereau redeschiderea se Din această categorie a
ÎA : rm- ţiţei lor hotărîri, autori ratele documente ale vre
— I-1I diilor sindicalelor unitare tăţile s-au văzut silite să mii caracterizează anii oamenilor muncii cu re
URICANI: şi eliberarea celor arestaţi. înceapă -tratativele cu cei care nu urmat ca o pe tribuţii sub 2 000 lei lunar
(Rete- Puternicele demonstraţi; 60 de delegaţi aleşi de rioadă de intensă activita — limită stabilită de partid
Mireasma au dezorientat autorităţile
(Steaua mineri să le .reprezinte in te desfăşurată de P.C.R la indicaţia tovarăşului
•IIC : Pis- care au raportat- forurilor teresele. Dar direcţia mi ■pi'n-tru realizarea unităţii Nicolae Ceauşescu ca ni
..livada- superioare : „Deşi sediile nelor a răspuns printr-un de acţiune a clasei mun vel minim de retribuire
OMatoa
na); GK- sindicalelor unite au fost refuz categoric, ceea ce a citoare şi conducerii cu în România — se numără
Pri mă vara sigilate şi capii mişcării făcui să crească şi mai succes a luptei împotriva şi opera.torul-cazame Opri-
i de cul- arestaţi, propaganda co mult dîrzenia minerilor exploatării capitaliste şi a ca Negrilă din cadrul uzi
I ’i jjfuran-
(Dacia) : munistă continuă prin cei şi hotărîrea ele a nu relua pericolului fascist nei nr. 4.
)«■ i • Orecul rămaşi şi chiar prin so lucrul. Di-n iniţiativa co- — Majorarea de retri
Corsaml liile lor". inunisliloi s-au format Prof. ION FRĂTILĂ buţie, de care eu voi be-
ură) : SI-
>b (Mure-
Pisi ruiatul Cornel Gramn, Lldln Dcm ian, l'elicia Aron, Marian Ni
cţln" (r.u- colae slnt cîţiva dintre turnă toril-formator! din ecliipa
Finalifatea tuturor acţiunilor - creşterea producţiei de cărbune la cea mai recentă dotare a turnătoriei de la întreprin
maistrului Adalbert Vereş ca re se mîndresc că muncesc
derea mecanică Orăştic — Ii nia de turnare mecanizată.
(Urmare din pag. 1) rului il, care spunea, Su creşterii producţiei de rea necontenită a bună
ire altele: „Cea mai cărbune". stării materiale a între
pe şase luni înseamnă mare parte a restanţei Demne de reţinut au gului popor". O permanenţă
foarte puţin faţă- de con acumulate pe întreprinde fost şi cele spuse de Angajan-te s-au dovedit
ing. Nicolae Martin, şeful
v re mea va diţiile create şi posibili re la nivelul brigăzilor şi intervenţiile celorlalţi
istabilă cu tăţile umane şi tehnice rezultă din sectorul pe sectorului III producţie: participanţi la dezbateri, a muncii sindicatelor
fioros. Vor de care dispunem. Deşi caro-1 coordonez. Personal „Recentul Decret al Con dinitre care îi amintim
ale cu ca mă fac vinovat de minu siliului de Stat pentru pe Constantin Bejenaru,
să însoţite în sectorul în care lucrez aplicarea majorării retri (Urmare din pag. 1) consiliului municipal al
i electrice, se înregistrează un mi sul înregistrat prin aceea loan Doană, Ionel Pop.
a moderat nus relativ mic la pro că nu am fost suficient buţiilor personalului mun Propunerile formulate au sindicatelor a stabilit măr
silicări lo- de exigent cu cei care au citor îi situează pe mi completat programul uni Ele nu sînt însă la ni suri şi responsabilităţi
b din nord ducţia fizică pe brigăzi, neri în fruntea listei ce velul cerinţelor şi exigen concrete de eliminare a
?emperatu- aceasta dovedeşte că, to săvârşit abateri de la dis tar de măsuri tehnico-
•or li cu- ciplina tehnologică. îmi lor ce vor beneficia de economice şi politico-orga- ţelor actuale. în unele acestor neajunsuri. în prin
- şi 17 gra- tuşi, există încă lacune voi corecta această lipsă, sporuri ale veniturilor ■unităţi economice se ma cipal este vorba de per
taxime în- în munca organizaţiei de cerând acelaşi lucru şi obţinute prin muncă. Dar nizatorice, prevăzîndu-se nifestă încă multe nea fecţionarea metodelor de
grade. partid al cărei secretar asigurarea, în semestrul muncă ale organismelor
vremii va sînt. Mă angajez, în' nu celor nouă şefi., de brigăzi trebuie . să înţelegem că II a.c.,. a 9 capacităţi noi junsuri, cu influenţe ne
nştab. 5 cu din subordine". „Brigada nouă ne revine sarcina de de producţie, finalizarea gative asupra calităţii pro sindicale, întărirea cola
Vor cădea mele comuniştilor, al tu pe care o conduc — a răsplăti această nouă duselor. Acest lucru rele borării cu ceilalţi factori «u
ai ales a- turor ortacilor, că vom montării fluxului de benzi atribuţii în această direc
dedescâr- redresa soarta producţiei preciza Lazăr Roman — dovadă a grijii partidului, în blocul IV, orizontul vă faptul că organele şi
. Vîntul va miner şef de brigadă în personal a secretarului organizaţiile sindicale, con ţie, implicarea cu mai
cu inten- începînd chiar din acest sectorul V investiţii '— său general, Minerul de 350, deschiderea orizon siliile oamenilor muncii, mare eficienţă a comisiilor
• de 60—80 trimestru, o dată cu pu tului 250 din puţul orb comisiile pentru calitatea inginerilor şi tehnicienilor,
:orul nord- execută acum o lucrare Onoare al- ţării, tovarăşul nr. 4 ş.a. Toate acestea au
Drolog de nerea în funcţiune a două deosebit de importantă! Nicolae Ceauşescu, prin producţiei şi eficienţa e- sporirea eficienţei iniţia
^roncenco). abataje noi în stratul 3, casa maşinii de la puţul creşterea continuă a pro drept scop să valorifice conomică, personalul din tivelor muncitoreşti. Se
blocul II, de unde esti orb nr. 6. Sîntem hotă- ducţiei de cărbune. Nu mai bine posibilităţile de serviciile de control teh cere, de fapt, o nouă ca
măm extragerea a 130 rîţi să raportăm la apro mai ostfel ne vom arăta creştere a producţiei de nic n-u acţionează în litate în însăşi munca şi
WA tone de cărbune pe zi. piata sărbătoare a în Zilei hotărîrea efort material pe cărbune încheierea anului suficientă măsură integrală activitatea sindicatelor, . ca
Dîlja,
pentru
I.M.
la
sprijini
a
de
o condiţie esenţială a rea
pentru
materializarea
Autocritic şi angajant a
uriaşul
a-
predarea
minerului
fost cuvin tul inginerului vans a acestui obiectiv, care statul nostru socia 1988 cu rezultate cit mai a cerinţelor stabilim. . lizării unei înalte calităţi
loan Ciobanu, şeful secto deschizînd noi perspective list îl face pentru spori bune. O recentă plenară a . a producţiei.