Page 22 - Drumul_socialismului_1988_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

A ANGAJARE IN MUNCA, IN ABATAJE Şl CARIERI

PENTRU CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE Şl MINERE

ADUNAREA FESTIVA DIN MUNICIPIUL In înl
(Urmare din pag. 1) Deplină recunoştinţă ex­
primă minerii faţă de noile
litiu cu care este cinstita de partidul şi statul nos­ PETROŞANI DEDICATA „ZILEI MINERULUI" n
măsuri umanitare luate
Valea Jiului cel mai înalt
munca în patria noastră. tru de majorare a retri­
Locuri de frunte în în­ buţiilor personalului mun­ (Urmare din pag. 1) tivitatea desfăşurată şi re-, adresa din inimă, mult iu­ dăruirea pentru realizarea sa
trecerea socialistă au do- citor şi pensiilor. Ca o re­ •/.uitatele obţinute în. pri­ bite şi stimate tovarăşe sarcinilor de plan pe u-
bîndit şi colectivele mi­ cunoaştere a destoiniciei peni, Vasilo Cojocarii, mi­ mele 7 luni ale anului, Nicolae Ceauşescu, neţăr­ cest an, pentru a asigura
nereşti de la Cariera lor în muncă, pentru dez­ ner şef de brigadă la I.M. urări de sănătate, fericire murit;» noastră recunoştin­ ţării tot mai mult cărbu­ nz
minieră Veţel—Mintia.. Mi­ voltarea bazei de materii Paroşeni .şi Petru Ma.ndrîş, şi tţoi succese în înfăp­ ţă şi întreaga gratitudine ne eocsificabil şi energe­
na Deva, I.M. Lonea. Toa­ prime a ţării, detaşamen­ maistru electromecanic la tuirea sarcinilor de plan pentru grija părintească tic. Acesta este răspunsul (Urmate
te aceste succese sînt do­ tul mineresc se numără I.M. Uricani, au subliniat .şi angajamentelor, în spi­ ce ne-o purtaţi şi vă ra­ nostru, al minerilor, şi Iu
vada grăitoare a dăruirii printre cele dintîi care se eforturile şi angajarea co­ ritul tezelor, ideilor şi o- portăm că, punînd in va­ recentele măsuri de înalt Uzărilor
şi devotamentului cu care bucură de aceste majo­ lectivelor minereşti pentru loare condiţiile tehnico- umanism luate de partid, tic 107 Ia
minerii hunedoreni, alături rări. îndeplinirea sarcinilor de rienţărilor formulate do niatcrialc şi gradul înalt la iniţiativa dumneavoas­
de toţi minerii ţării, în­ într-un glas unanim, an- plan pe acest an şi între­ ( o v a r ă ş u 1 Nicolae de mecanizare de care tră, de majorare a retri­
făptuiesc îndemnurile şi gajant, revoluţionar, mi­ gul. cincinal. Ceauşescu, secretarul ge­ dispunem în abataje, mi­ buţiilor personalului mun­ Zi
indicaţiile secretarului ge­ nerii hunedoreni, lucrătorii i A luat, de asemenea, cu- neral al partidului, la şe­ nele Văii Jiului realizează citor şi a pensiilor. în |
neral al partidului, tovară­ din preparaţii şi unităţile vîntul tovarăşul Marin Şte. dinţa Comitetului Politic azi o producte de căr­ Animaţi de calde senti­ In pre;
1
şul Nicolae Ceauşescu, constructoare de utilaje fanache, ministrul mine Executiv al. C.C. al P.C.R. bune mai marc de două mente de dragoste, stimă lor, sîml:
formulate în Tezele din miniere, din institutele do lor, care a transmis mine­ din 29 aprilie a.c. ori şi jumătate decît cea şi devotament faţă de a.c., deci
aprilie, şi cu alte prilejuri, cercetare şi proiectare ex­ rilor Văii Jiului, din. par­ într-o atmosferă entu­ din anul 1965, anul Con­ dumneavoastră, mult iubite cord în p
în acelaşi timp, Ionele de primă deplina lor mobi­ ziastă. d puternică anga­ gresului al IX-lca al tovarăşe secretar general, tivul înti
e
cărbune şi minereuri ex­ lizare în muncă pentru tea conducerii ministeru­ jare patriotică şi revolu­ partidului. faţă de mult stimata tova­ nicrc iii
trase suplimentar se con­ înfăptuirea exemplară a lui, felicitări pentru, acti­ ţionară. participanţii la Vă asigurăm, mult sti­ răşă Elena Ceauşescu, vă portal r
stituie într-o vibrantă şi hotărîrilor istorice stabi­ vitatea rodnică desfăşura­ adunarea festivă au a- mate tovarăşe secretar ge­ adresăm la sărbătoarea Plan a n
fierbinte recunoştinţă faţă lite de Congresul al XIII- tă, împreună cu urarea de d rasat o telegramă neral, că minerii, inginerii „Zilei minerului" urarea tone dc
de Realizările fără seamăn lea ..şi , Conferinţa. Naţio­ noi suecesc. I o v a i ă ş u 1 u i NICOLAE şi tehnicienii Văii Jiului, noastră fierbinte de ani brut exti
dobîndite pe harta ţării nală ale Partidului Co­ ' în cadrul adunării a luat CEAUŞESCU, secretar ge­ mobilizaţi de ideile, o- mulţi cu sănătate pentru fier în
în anii caro au trecut de munist Român. , cuvîntul tovarăşul Ion neral al Partidului Comu­ ricntările şi indicaţiile cu­ a ne conduce pe mai de­ 400 tone i
la Congresul al IX-lea al Oamenii muncii , hune­ Popa, prim-secrctar al Co­ nist Român, preşedintele prinse în Tezele din apri­ parte spre binele naţiunii parată, 1
partidului, ani înmănun­ doreni- urează, do -ziua lor. mitetului judeţean Hune­ lie, care vor face obiectul şi măreţia României so­ măcinat,
cheaţi epocii de glorii ce minerilor, noi şi tot mai doara al P.C.R., preşedin­ Republicii Socialiste Româ­ viitoarei plenare a Comi­ cialiste. cestor re
poartă numele ctitorului mari izbînzi în muncă, tele Comitetului' Executiv: nia, în care, printre altele, tetului Central al parti­ Vă rugăm să primiţi . caro tr
ei, t o v a r ă ş u l Nicolae sănătate, si alese bucurii a! Consiliului popular ju- se spline: • dului, ne vom face pe căldurosul uostru salut deos. JS
Ceauşescu. în viaţă., NOROC BUN h • dc'ţeau, care a adresat mi­ „Folosim şi acest prilej deplin datoria şi ne anga­ mineresc din prim
nerilor felicitări pentru ac­ sărbătoresc pentru a vă jăm să muncim cu toată NOROC HUN !" ale anult
adus con
Şi "Cp:
T4
MINA EROU Din rine
xemple c
Ziua de 7 octombrie tinuu de omogenizare, oferă frt
1966 este. întipărită cu liantul sufletesc şi de cerca si
litere .de aur în conştiin­ faptă al oamenilor con- clic Mait
ţa tuturor celor ce mun­ stitu'indu-1 dorinţa lor IV d'u Ni
cesc la întreprinderea nestăvilită de a contribui minier T
minieră Paroşeni. Atunci în iot mai mare măsură T’ccar, V
.şi. aici, secretarul gene­ la dezvoltarea impetuoa­ rasim 1
rat al partidului, tovară­ să a bazei de materii Gliclari),
şul Nicolae Ceauşescu. a prime şi energetice a ţă­ culcscu.
tăia 1 panglica - i naugurală, rii. Minerii Paroşeriiului Socfcl, 1
semnifici pe prima filă a sirii; şl vor rămîne cei (Cariera
.cărţii de onoare a noii care, prin hărnicie şi dă­ Iîăiuţ B;
unităţi carbonifere care, ruire, angajare şi spirit zăroni (L
ia numai 22 de ani eh' revoluţionar hotărăsc rare Teii
î \
funcţionare, a *1 ajuns să soarta producţie'. Iată că
. fie recunoscută'ca'* între­ şi acum, de ziua lor,, coi Brigc
prinderea port-d rapel- a ce muncesc in cea mai
mineritului în cărbune •mecanizată mină din Va­ ir»’
din Valea ' Jiului. Ctito­ lea Jiului aduc drept
rie a celei mai fertile buchet al recunoştinţei d, ,
i I perioade din istoria mul­ pentru minunatele condi­ muncă, i
a
patriei,
timilenară
pe ţii dc muncă şi viaţă ce
minerulu
care cu neasemuită dra­ lo-au fost croate rezulta­ minier IV
goste şi -mîndric ■ patrio­ te deosebite obţinute’ sta’ 'OG '
tică o numim. „Epoca în producţie: 21300 că j o
Nicolae Ccau.şoscii", mi­ tone de cărbune livrat tea înti
na Paroşeni a devenit de economiei naţionale pes­ se află 1
Ua sfârşitul şutului. Pavel, Kugen, Miliaela şl Marcel Ni jhilciuc sînt mulţumiţi. Au muncit ftiue... curînd — graţie dotării te plan de la începutul nori cont
tehnice moderne de care anulu', însemnate depă­ X M glie Chir
dispune şi, mai cu sca­ şiri la lucrările dc inves­ Smadici,
Du la părinţi am învăţat să fim oameni mă, hărniciei ..şi dăruirii tiţii, de pregătiri şi des­ Ghcorghc
99 în muncă ale minerilor chideri dc noi fronturi cătuşi cel
de aici — prima unitate de lucru, din care rîul , ) Uzări le-t
(Urmate din pag. 1) respectuoşi. Muncesc cu plinit sarcinile şi in acest — Pavel — 25 de an', carboniferă Erou al Alun- de cărbune pentru ţară pole lui
dăruire, cu deplină anga­ şut. membru de partid, căsăto­ ciî Socialiste din Valea va curge lot mai vigu­ rti, Laure
douăzeci de ani. A venit jare. Calcă pe urmele — Ce fac Marcel, Petre, rit, azi-miine tată ; Marcel Jiului. ros, întru continua creş­ Ier Do ne.
in 1968. Parcă-/ văd. Aprig părintelui lor, ani in şir Eugen, Mihaela ? - 24 de ani, utecist, căsăto­ Firesc, în decursul a- tere şi dezvoltare mul­ tricicni d
om. A ajuns în scurtă vre­ miner şi om de mare va­ — Muncim cu toţii. Tata rit, il are pe Adrian de nilor, colectivul- minei a tilaterală a României condusă
me miner de frunte, şef loare la mina noastră. şi mama ne-au învăţat să 10 luni, nepotul meu, pri­ cunoscut un proces con­ noastre drag’. delcanu.
de brigadă. I se spunea Ajunşi la mină căutăm muncim cinstit, ■ să fim mul ; Mihaela — 22 de
,,fruntaşul''... Vă spun eu, feciorii. Pavel iese din oameni. Lui Petre ii scriem ani, muncitor topograf,
maistrul miner Vasile lo- schimbul ds noapte. II in armată. • Mai are puţin membru de partid, necă­ — De-nicl, din Ţara Zaran- face datoria din conştiinţă. şi Ghcorghc
ncscu, care am muncit aşteptăm să vină de la şi vine înapoi la' mină, de sătorită, adică eu (rîde); dului. Pavel Jicărean ? Cu Iubire de ţară. nea mineri <
Are şl secrete profesia
—
ne depăşim
—
Nu,- din Vlnţu de Jos.
peste două decenii in sub­ baie, de la duş. Vine şi unde a plecat. Pleacă Petre - 20 c/e* ani, ute­ Dar de vreo 32 de ani sînt de miner ? părţim bueu
teran cu Octavian Ni- Maree!, apoi Eugen. Petre apoi Eugen... cist, militar in termen ; şi eu moţ. — Dar care nu are ? Prin­ — Care ar
— Mineritul a fost prima
cbilciuc... lipseşte. A plecat să-şi — Noi toţi cinci avem Eugen - 18 ani, utecist. dragoste ? • cipal este să le însuşeşti cu mai recente •
să
răbdare
le
încredere,
sl
— Spuneţi că este om de satisfacă stagiul militar, datoria să apărăm şi să Toţi absolvenţi de licee şi — A doua. Şi ultima. Prima aplici cu curaj, să te organi­ — Locul I
treabă, miner de nădejde... intirzis Mihaela. intărim prestigiul detrjun- şcoli profesionale de spe­ a fost zidăria. Vreo i ani, la zezi temeinic, să te ajuţi cu clalistă pc s
Tff-lea pe îi
— Mai rar aşa om ! Por­ că, de oameni ai familiei T.A.G.C.M. Deva. Apoi, zidar 1937 şi de li
— Aţi venit un pic cam cialitate. Mai aveţi între­ în subteran, şi fiindcă eram
r
nit po lucru. Cu brigada Nichilciuc - intervine Ma - bări despre familia mea ? acolo, am învăţat mineritul. lui, depăşii
lui era mereu fruntaş pe tirziu - ni se explică. Fata cel. Tata şi mama trebuie Dacă doriţi să ne cunoaş­ — A fost greu ? . * Filoanele Plan la mln<
iar pe alt pi
mină. Cei mai mulţi dintre a plecat in mină. Are pro­ să aibă număr bucurii — Ba chiar a fost uşor. meu şi baca!
Ml-a plăcut. O fac şl azi cu
oamenii pe care i-a cres­ bleme de topografie. Este după noi... teţi mai bine veniţi să ne aceeaşi' plăcere. hărniciei a doua fiice
cut el în brigadă sînt as­ de o conştiinciozitate ce — Ba trebuie să facem ; vedeţi cum muncim... — De etnii ? Şl griji...
tăzi mineri de frunte, şef' n-am văzut. Mai ales că mai mult şi mai bine decU ...Am mai discutat în­ — Din 1960. — AdJcâ...
—
c; secr
—
de schimb, de formaţii de nu demult a fost primită a putut face tata - zice delung cu toţi cei patru an ? şi şef -de echipă din ce minereşti organizaţiei
lucru, brigadieri. în rindurile comuniştilor — Eugen. Şi o să facem, Nichilciuc. A fost repetat — Din 1903. Sînt cîţiva ani, orizontul 290
— Şi a plecat nenea ne spune inginerul Gheor- fraţilor... mereu numele tatei Octa­ nu? 1 ortacii. Sigur, îţi trebuie timp zolv multe p
Octavian... ghe Pleşa-Mastici, şeful A venit Mihaela din mi­ vian, al mamei Felicia. Fru­ — Tot la Musariu II ? să poţi desluşi glasul şl cu­ plinesc şart
economice
îi
— Numai Ia Musariu. De ce
din
adevărat
metalului
loarea
— A plecat, dar au ră­ sectorului electromecanic. nă. Numai zîmbet. moşi copii şi de mare nă­ să tot schimb locurile? Aici priviri şl lovituri uşoare ale Sînt şi difu:
mas feciorii lui. Şi fata. Vorbim cu feciorii. — Cîteva întrebări de dejde au crescut şi au ne înţelegem bine, ne facem filonului dc minereu. presă de 25
pe care o f.
însuşesc
planul,
în
cîştigăm
—
Şi
îşi
Patru şi Miliaela, care este — Obosit, Pavele ? E baraj. Primeşti ? lăsat la mina Muncelu ritmic corespunzător, sîntem mineri aceste atribute ? tinerii cere.
mod
cit doi — continuă ideea greu in mină. Şi în schim­ — Abia le aştept. Mic. Copii crescuţi la mulţumiţi. — Majoritatea, da. De e- — Noroc I
maistrul Mitică Pană, pre­ bul de noapte... — Virsta celor cinci Ni­ şcoala grea, dar dreaptă, — Ce-i învaţă minerul spe- xemplu, Radu Meşter a ajuns ceso în mu
ti­
cialist
Jicârcan
Pavel
pe
şedintele comitetului sin­ — Obosit o leacă. Dar chilciuc de la mina Mun- acTevărată şi cinstită a i nerii care vin în echipa sa? miner şl şef de echipă, fiind rean, în de
meşter
un
colectiv
pri­
intr-adevăr
dicatului. Copii harnici, bucuros că ne-am înde­ cel ? muncii. s — în acelaşi timp meseria, ceput în meserie. Sau corne) Barza, un<
* cu toate secretele ei, cinstea Guran, un tînăr harnic, de atîtea s; Hisfî
■ şi omenia, necesitatea de a-şi perspectivă, ori Nicolae Novai — Mulţuni