Page 25 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 25
TOATE TÂRlt-E, UNIŢI-VĂ 1
PROLETAR! DIN
măreţei sărbători naţionale
Sporirea bazei prevederilor iniţiale. In ţ
acelaşi timp, s-au obţi- r
liUOiŢUl KUKtOO»»# materiale nut plusuri la producţia i
marfă şi netă, s-au re- \
l’rintr-o mobilizare e- dus cheltuielile la o mie t
xemplară a tuturor for lei producţie marfă, iar ’
ţelor de care dispun, har la productivitatea mun
nicii mineri de la I. M. cii s-a înregistrat în plus
Barza au reuşit ca în 12 965 lei pe fiecare om
ORGAN .AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL perioada care a trecut al muncii.
din acest an, pe lîngă
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ îndeplinirea şi depăşirea Creşte producţia
sarcinilor de plan, să AUGUST de cărbune
recupereze şi să refolo-
sească importante canti In cinstea „Zilei mine
MARŢI, 9 AUGUST 1988 4 pagini — 50 bani tăţi de materiale. Au rului", colectivul dc mun
fost cuprinse în bilanţul treprinderii — obiectiv că al minei Ţebeo se
celor trei „R" : 126 mc esenţial pentru întregul Prezintă cu un bilanţ
de lemn de mină, 15 to colectiv mineresc dc aici. rodnic: mai bine de
ne de şină, 60 bucăţi de 580 tone cărbune extras
macaze, 7,5 km de con Cu toţi indicatorii suplimentar sarcinilor la
ducte diferite, 612 stîlpi zi, sectorul II avînd cele
metalici de abataj, 1300 de plan realizaţi mai mari realizări. Cu
bucăţi de traverse, 275 însemnate sporuri de
bucăţi de tuburi de ae- Minerii şi preparatorii Producţie se prezintă for
raj ş.a. Eforturile îndrep dc la Coranda-Certej se maţiile de mineri con
tate în această direcţie prezintă cu toţi indicato duse de Venicu Cean,
rii planului de producţie
au drept scop completa Nicolae Lazăr, Virgil
rea aprovizionării, for îndepliniţi şi depăşiţi. Chiş, Petru Luca, Teodor
marea unei puternice La minereu complex, Faur, Sandu Mariş, Va-
baze materiale atît de plumb, zinc, cupru, sulf sile Moşneag, Ştefan
Eforturi stăruitoare pentru continua necesare dezvoltării ra au fost obţinute însem- lusco, Vasile Patricihi,
nate cantităţi în plus
Remus Manga.
pide şi dinamice a în-
creştere a producţiei de cărbune
In.g. Viorel Sirca, direc
Adunarea generală a oamenilor muncii de Ia torul minei: „Slnilem che
Mina Ţebea a consemnat un bilanţ rodnic : • Peste maţi să analizam cu toată
580 tone de cărbune obţi mite în plus planului Ia zi răspunderea rezultatele
• O producţie marfă indu strială suplimentară în va- muncii noastre din acest
loarc de peşte 486 000 lei • Reducerea cheltuielilor an hotărâtor pentru înde
materiale la o mie lei pro ducţie marfă cu 88,6 lei plinirea exemplară a sar
• Reducerea consumului s pccific de cherestea cu 1.1 cinilor întregului cincinal.
metri cubi la o mie tone cărbune extras • Econo- Cunoaştem cu toţii că se
misirca a 4 kVVh energie electrică pe tona de căr- cretarul general al parti
bune' extras şi livrat. dului, tovarăşul Nicolae
Cteauşescu, ne cere să dez
voltăm baza de materii
Doşi s-a pornii do la a- prime a ţării, în primul
ces't bilanţ lăudabil pen- AUTOCONDUCEREA rînd cea de cărbune, mi
tru colectivul mineresc de nereuri, ţiţei. Sânt priori
la Ţebea, Ionul adunării MUNCITOREASCA tăţi pentru dezvoltarea
generale oamenilor mun prezentă şi în perspectivă
cii a fost exigent, critic şi i N A C T I U N E a economiei noastre na
autocritic, ahgajănt şi res ţionale'.' Dacă ne' 'raportăm Aspect din .subteranul minei Ve)cl. unde zi de oamenii muncii dc la flxploa-
ponsabil. Am reţinut din la aceste cerinţe majore larCii minieră Mintia- Veţt-I continuă locurile fruntaşe de i>îaă acum.
luările de cuvânt : stabilite de Congresul al Foto NICOLAE GHEORGHIU
Ghcorghe Budugan, mai MINA ŢEBEA XIH-lca şi Conferinţa Na
stru, secretarul comitetu ţională ale partidului, ca
lui do partid al minei : şi in Tezele din aprilie
„Este adevărat, darea de mai dezbătut, am stabilit a.c., elaborate de tovară IN ZIARUL DE AZI :
seamă a consiliului oame şi măsuri do rezolvare, li şul Nicolae Ceauşescu, Sărbătorirea „Zilei minerului"
nilor muncii arată rezul nele însă au rămas pe hâr vom constata că nu nc-am 1 Majorarea retribuţii
tatele bune dobândite în tie. în nuinele .comunişti făcut întru.toiul datoria. La lor şi a pensiilor.
munca noastră. Dar ele lor de la mină întăresc sectorul I se înregistrează Vie satisfacţie, anga Duminică, 7'august 1988, din adîncurile
nu reflectă posibilităţile angajamentul luat la în o restanţă de aproape 5000 jare fermă in mun i ara şi-a sărbătorit fiii de cărbune.
de care dispunem. Cu ex ceputul anului de a spori tone cărbune. Nici la sec că arc scot din adâncuri co Hunedoara. Cunoscuta
Cunos
cepţia sectorului- II şi a necontenit producţia de torul Tt. deşi fruntaş, nu ■ Este încă vară, dar morile necesare pentru zonă do agrement L clin
__
carierei, celelalte colecti cărbune de la Ţebea, pen trebuie să ne gîn- dezvoltarea economiei jurui • lacului de acum
a-cumula-
ve nu şi-au realizat sar tru a trimite beneficiari GH. I. NEGREA dim de pe acum la naţionale. în judeţul nos re Cinciş, precum şi şi pâ-
' ">
cinile de producţie. Cau lor numai cărbune de că stabulaţia anima tim, ofere are o adevă durea Chlzid din ir muni-
zele sini .ştiute, noi le-am lite te. (Continuare în pag. a 2-oJ lelor i rată tradiţie în minerit c'ipiui Himedoara, •'
şi deţine numeroase prio au
rităţi în această ramură, îmbrăcat duminică. >, de
minerului",
cele
iNTRECEREA SOCIALISTĂ INTRE CONSILIILE POPULARE HUNEDORENE „Ziua minerului" a fost „Ziua frumoase i haine de
mai
haine
marcată do organizarea sărbătoare. Au Au con-tri-
coi
unor ample serbări cîm- buit la aceasta ta factorii
fac
Pentru cei harnici — cinstire, cei rămaşi pcneşli, manifestări eui- responsabili de la îi în-tre-
ta
tu ra-l-artistice şi sporti prinderile comerciale Io
ve. cale, îndeosebi de te
în urmă să se străduiască mai mult Valea Jiului. Bravii mi ---,
I-Iunedo
I.CjS.A.P.,
neri, care zi şi. noapte care au făcut o bun
bună a-
Se cunosc rezultatele pe în întrecerea dintre con tate mai sus se adaugă gospodărirea şi înfrumuse scot din adîncuri cărbu .j cu produse
primele şase luni ale a - siliile populare comunale, Şoimuş, Bretea Română, ţarea localităţii, multe ne cocsificabil şi energe specifice şi au amenajat
nului acesta obţinute în pe primele 10 locuri se a- Pui, Turdaş, Ilărău, Ani- consilii populare şi-a u cre tic pentru ţa-ră, au parti luimeroa: puncte de
întrecerea socialistă între flă, în ordine, comunele t noasa şi Cerbăl. at premise temeinice de cipat împreună cu fa desfacere conform fru
consiliile populare muni Bo-şorod, Baia de Criş. Do- Celor buni, celor din realizare a unor indicatori, miliile lor la minunate moaselor tradiţii ale ser
cipale, orăşeneşti şi comu hra, Bal.şa, Itepolt, Brăniş- frunte — toată cinstirea. care le-au adus puncte ceasuri de destindere şi bărilor „la iarbă verde".
nale din judeţul Hunedoa ca, Unirea, Bulzeşti, Zam Ei au ştiut să caute şi să substanţiale în întrecere voie bună. Cunoscutele
ra. şi Uia. Numărul comune aplice cele mai bune me au contribuit 1a crearea locuri dc agrement „Ster- Sărbătoriţii. — mineri
Nu esle lipsi-l de interes, lor care au realizat planul tode de a mobiliza oame aspectului de frumos, cu minos" şi „Brăiţa" — şi preparatori din Poia
Lupcni şi Uricani. „Iîrâ- na Poiscăi, din abatajele
credem, ca, încă de la în la cel puţin 7 indicatori nii muncii şi cetăţenii din rat şi bine gospodărit al minelor Teliue şi Ghe
det"—Petroşani.
„Brazi”
ceputul acestor rânduri ci din primii 8 ai întrece localităţile în care au localităţilor respective. şi „Căprişoara" — Vulcan ţari, din carierele de
titorul să poată aprecia şi rii se ridică la 40. mandatul să conducă tre Pînă la data de 20 iulie talc şi doiomită de la
compa-ra, pe baza rezulta Dacă âm socotit că este burile obştii, la muncă pe întregul judeţ, contri şi Paroşeni, „Valea Chi CrăciUneasa. Teliue 1H .şi
telor- obţi-nu-le, atît pe cei bine ca cititorii să-i cu susţinută, a cărei rodnicie buţia în bani fusese achi chirii" — Aninoasn. „A- Zla.şti — au putut sa
buni cit şi pe cei rămaşi noască pe cei harnici, este nu a îmtîrziat să se arate. . tată în proporţie de 66.5 groment" Petrila. petreacă, astfel minunate
în urmă. drept să-i cunoască şi pe Principiile auloconducerii, la sută, ceea ce reprezin multe altele, acolo unde
cei rămaşi în urină. Ast ale autogospodăririi şi au tă U-n procent corespunză le place minerilor să clipe de odihnă şi des
Aşadar, pe primele şase iasă în zilele de sărbă tindere, împreună cu fa
luni ale anului, munici fel, consiliul popular al tofinanţării teritoriale s-au tor raportat la perioada toare. au fost gazde ospi-. miliile lor ..Precizez —
piul Hunedoara a obţinui comunei Băcia a realizat materializat în cazul ce expirată. Nu toate consi • 1 aliere, .primitoare. ne spunea tovarăşul 11 ie
cele mai multe puncte — doar 8 din 13 Indicatori. lor buni în producţie in liile populare şi-au adus I Peste tot . de la Gira pe Costina. preşedintele co
2 984, municipiul Deva — De asemenea, consiliile dustrială şi agricolă peste însă contribuţia pe măsu şi Cîmpu lui Neag. mi mitetului sindicatului al
populare
plan,
Vor-
Mărtine.şti,
în
sporirea
partici
1 359 de puncte în timp ţa şi Lelese au realizat ra cerinţelor la desfăşu norii au ieşit la iarbă 1. M. Hunedoara — că
ce municipiul Petroşani a pării localităţilor la fon rarea acestei acţiuni. în
cile 9 indicatori din 12 sau dul la stat, în creşterea timp ce in municipiul Ha verde, comerţul a fost pentru minerii noştri au
obţinut 1274 de puncte. 13, Bătrâna, Sînlămăria- veniturilor proprii la bu nedoara contribuţia a fos'. prezent cu o bună a- fost amenajate locuri de
La oraşe, pe locul I s-a Orlea, Orăştioara de Sus, get sau în continua înfru încasată în proporţie de provizionarc. iar formaţii agrement şi în comune
situat Simcria, cu 5 838,3 Vaţa d Jos, Lunca Cernii museţare şi buna gospo 99 la- sută, iar în munici Şi ansambluri folclorice le Lelese. Teliue, Ghe-
e
puncte, pe locul al II-lea şi Ribiţa — cu eî-te 10 in dărire a localităţilor. piul Deva — 79.3 la sută. au prezentat de dfini lari pentru a oferi oo-
— Brad cu 3 538,3 puncte, dicatori din 12, 13 sau 14 Prinlr-o urmărire siste în municipiul Petroşani rţeaţa pînă seara bogate sibiliialea, la cit mai
iar pe locul al I II-lea — cuprinşi în întrecere. Nu matică a îndeplinirii pre ea s-a achitat doar în pro şi atractive programe cui- mulţi oameni, de a pe
Haţeg, cu 1 700,2 puncte. mărul comunelor care n-au vederilor Legii n.r. 1/1985, porţie de 45 la sută. Nici tural-arlistice, ceea ce a trece şi a se simţi bine.
Ultimele trei locuri sî-nl realizat cel tpuţin şapte in privind contribuţia în bani în cazul oraşelor nu lipsesc- dat un plus dc frumuse
ocupate dc oraşele Călan dicatori din primii opt şi muncă a cetăţenilor şi ţe si atracţie sărbătorii (Continuare in pag o 3-o) j
(7), Lupe ni (8) şi Petrila (9), este mai marc. La cele ci unităţilor socialiste la (Continuate in pag. a 2-a)
