Page 26 - Drumul_socialismului_1988_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. <?

Este încă vară, dar trebuie sa ne Ediţia a KV-a a săptă­ şi-a dezminţit faima, evo­
mânii poliitico-oducative UF ZARAND 88“ luând neîntrerupt peste
două ore şi jumătate, a
de pe acum la stabulaţia animalelor! şi cultural artistice „Za­ susţinut şi ritmul ţarini­
rand" s-a încheiat dumi­
nică, la Brad, printr-o Gurabarza s-au întîkdt lor şi învîrtitelor ale for­
manifestare care a dat în imensa paradă a fru­ maţiei de dansuri (core­ ■ MEDAI
formele zootehnice ale brigadiera Emilia Bembea, marc cantitate în brazde mosului cu artişti ama­ graf Marin Voieu Ma­ MAi'f, VRAM
cooperativelor agricole de cooperatorii Manasie Urs, deoarece presele de balo­ măsura aspiraţiilor de tori din. unităţile econo­ rin), şi cântecul aureolat Ccauşescu —
azi şi a aptitudinilor pen­
producţie din Simeria şi Elisabeta Gridan, Marla tat au stat multă vreme tru frumos a oamenilor mice şi social-cultuirale de valorile calităţii ale rultă partidi
poporului"
Kapoltu Mare — unităţi Inodor. Ana Medrea, Sil­ din lipsă de sfoară. acestei străvechi vetre ale oraşului i fabrica de invitaţilor de onoare ai nericul unei
vecine, dispun de o puter­ via Iordachc, Maria Cosma minereşti. „Nicicînd „Za- producţie' industrială şi „Zarandului" — deţină­ manifestări
desfăş
catlve
nică şi modernă bază tch- şi alţii. S-a folosit şi o e- CU GÎNDUL LA randul" n-a adunat atî- prestări servicii, E.G.G.L., torii trofeului „Floarea nematograful
nico-materia.lă şi aproxi­ chipă de cosaşi, astfel că IARNA VIITOARE Mina Ţcbea, U.U.M.R., tlln Huuedoai
mativ acelaşi număr de prima recoltare a durat ta lume la manifestările cooperativa „Moţul", sec­ din grădină" : Mariana nizarea Intre
animale, iar mulţi dintre puţin. Transportul finului, Animalele se află în ta­ sale !". Aprecierea apar­ ţia tlm.plărie, P.T.T.R., Angliei, Cornelia Căpra- nematografic-i
lnstitu
a
şl
îngrijitorii ce lucrează aic făcut cu mijloace meca­ berele de vară şi în aceas­ ţine spectatorilor. Intr-a­ spital — căminele cul­ riu (din Şicula Aradu­ Momente emi
1
■tu experienţă în această nice în special, căruţele tă perioadă se cer luate devăr, de dimineaţă, dc turale lluda, Tomeşti, lui), Lenuţa Evsei şi Dra­ ereat în ca
sec
•activitate şi se străduiesc nefiind mobilizate, deşi în măsuri pentru punerea la cînd a .pornit parada por­ Blăjeni, Buce.ş, Bălţa, gau Muntcanu. Au fost Honului „Al
momente dc adîncă emo­
filmul
să obţină producţii tot mai Simeria există multe ate­ punct a incintelor zooteh­ tului .şi jocului românesc Vaţa de Jos, Luncoiu de ţie în preajma cîntocului între croi"
bune. Cum se preocupă laje particulare, a mers nice în vederea bunei des­ pe arterele principale a- Jos, Bucure.şci, Baia de dăruit cu impresionant elocventă a
conducerile celor două u- făşurări a stabulaţiei 1988/ le oraşului, şi pînă spre Criş, Vălişoara, casele acţiunii revo
talent,
toată
autenti­
conducătorul!
în
ni-tăţi agricole, specialiştii, 1989. Şi din acest punct amurg, cînd în parcul do cultură din Brad, Că- citatea iui, aşa curii au şi ţării, tovar
in vederea asigurării ne­ Rezultate diferite de vedere există deosebiri „Filimon Sîrbu", forma­ lan, clubul Simeria. fost doinele „Astă noap­ Ceauşescu.
cesarului de furaje şi pre­ în două unităţi între cele două coopera­ ţiile artistice îşi susţineau In parcul „Filimon Sîr­ te n-a fost noapte", „Vi­ H DIAI.OI
gătirilor pentru buna des­ tive. La C.A.P. Rapoltu programul, mii şi mii de bu" — după cuvînlul TOGRAFIC.
no dragă primăvară", cu
făşurare a viitoarei stabu- vecine cu condiţii Mare -se transportă ulti­ spectatori urmăreau cu cald şi însufleţitor adre­ care Mariana şi Drăgan cultură din
laţii a animalelor? asemănătoare mele cantităţi de îngrăşă­ interes şi vădită satisfac­ sat minerilor dc Aurel au reţinut ’ „respiraţia" a avut loc
cinematografi
minte organice în cîrnp, ţie evoluţiile scenice. Benca, preşedintele Con­ nea filmului
SURSE DE NUTREŢURI incinta .şi grajdurile au Consiliul orăşenesc de e- siliului orăşenesc de edu­ imensei săli din aer li­ doi“. Reali z
ber, ori buchetul melodic
EXISTĂ. CUM SÎNT mai încet, astfel că la ora fost curăţate, instalaţiile ducaţie politică şi cultu­ caţie politică .şi cultură al tinerei şi apreciatei nil — prc
l.ivescu şi Vi
FOLOSITE ? actuală se mai află în de adăpat şi de evacuare ră socialistă şi-a onorat socialistă Brad, caro a re­ Cornelia Căprariu. au reuşit r
cîinp producţia de pe cir­ a dejecţiilor sîn.t în stare cu prisosinţă misiunea, levat şi rosturile educa­ „Cununa griului" de la tarii pcriinei
Ambele unităţi dispun ca 5 hectare. de funcţionare. Adăpostu­ făeînd din ultima zi a tive ale manifestărilor Hărţăgani, prezenţele mu­ io de imagini
releve
ncces
di: aproximativ aceleaşi rile au fost văruite imediat săptămînii „Zarand" o din actuala ediţie a săp­ zicale ale formaţiilor ar­ ponsabilităţil
suprafeţe cultivate cu nu­ CUM SE DEPOZITEAZĂ ce efectivele au ieşit la manifestare do adîrjcă tămânii „Zarand" — che­ tistice de la casele de morale a iar
treţuri. în ce priveşte uti­ FURAJELE? păşune şi se vor vămi simţire românească. marea tulnicăresclor din cultură din Brad, Călău,
lizarea acestora există în­ încă o dată. La G.A.P. în ritmurile însufleţi- Blăjeni a deschis emoţio­ clubul Simeria, întreprin­
să deosebiri. La C.A.P. Ra- La ora actuală, la C.A.P. Simeria se află încă mult toare ale fanfarei I.M. nant spectacolul folclo­ derea mecanică Oruştie,
poltu Mare cele 13 ha cul­ Ra.poltu Marc se află în gunoi în fermă, instalaţii­ Barza, sute şi sute de ar­ ric. Grapul vocal din Mi- căminele culturale Buceş, i^ELEV
tivate cu lucerna ampla­ furajorie 320 tone fîn. Tot le încă n-au fost revizuite. tişti amatori — de la co­ hăileni, remarcabilă pre­ Blăjeni au întregit un
sate în apropierea fermei ce intră aici este cîntărit In incintă nu este ordine. pii la oameni ajunşi la zenţă în actuala etapă spectacol amplu în care
au fost irigate aproape tot şi înregistrat. Pinul s-a de­ Sigur, nu este tîrziu să se vîrsta senectuţii — au de masă a Festivalului s-a simţit şuvoiul limpe­ • 20,00 T
timpul, atunci cînd a fost pozitat în fînare sau în şi­ facă reparaţiile cuvenite parcurs în eînt şi joc pa­ naţional „Cîntarca Ro­ de şi viguros al muncii 20,25 Priorit.
nevoie. Şi nevoie a fost. re. La C.A.P. Simeria s-au pentru viitoarea stabulaţie rada portului popular. mâniei", a făcut să vi­ creatoare a artiştilor a- nomie
Astfel, s-a obţinut o pro­ pus la păstrare, pînă a- a animalelor, dar, pentru Şoimii patriei din grădi­ breze în inimi dragostea ma.tori, înfrumuseţând Tv.
ducţie superioară de fîn cum, 225 tone fibroase, dar ca acestea să fie termina­ niţele brădene, pionieri de neam şi ţară, iar tot Ziua minerilor pe măsu­ gur" e li
la hectar. Recent a înce­ cifra nu este deloc sigu­ te la timp, trebuie începu­ şi elevi de la şcolile ge­ ce a urmat a fost suflet ra cerinţelor oamenilor Premieră p
put coasa a 11-a. Tot ce ră întrucît nu tot ce s-a te Ia timp, adică de pe a- nerale nr. 1 şi 2 Brad, şi simţire românească. acestui nou timp al ţării. 21,50 Telejur
s-a strlns, s-a transportai adus în furajerie s-a cân­ cum. 1 şi 2 Crişeior, liceele Ansamblul „Doina Cri- închiderea
cu operativitate în baza tărit. Baza furajeră de la „Avram Iancu" şi din şului" al cărui taraf nu LUCIA LICIU lui.
furajeră, în special cu că­ Căi'.piniş nu este îngrădită, TRAIAN BONDOR
ruţele. La recoltarea, trans­ în ea avînd acces oricine
portul şi depozitarea fi­ şi pe oriunde. In ce pri­
nului s-au evidenţiat coo­ veşte grosierele, la C.A.P. [ClNEM
peratorii Teodor Magda Ra.poltu Mare au fost de- Pentru cei harnici — cinstire, cei rămaşi
losif David, Iosif Jurj, Io pozitale circa 410 tone pa 3}KVA : Ci
sif Magda, Cornel June. ie, la C.A.P. Simeria doar Irla); Bistmi
(Ari;!
nu
Iosif Costa şi mulţi alţii 270 tone.- In prima unita­ în urmă să se străduiască mai mult la'cob' .Moilcr
C.A.P. Simeria are 35 te, strângerea paielor — . fată fericită
de ha cultivate cu lucer­ activitate la care o contri­ (Urmare din pag. t) a fost satisfăcută pînă la videnţă concretă a celor mobilizeze pentru a-şi în­ 1!); Urmărire
na. Cultura este situată în buţie importantă o au me­ data mai sus menţionată, ce au efectuat, contribuţia deplini angajamentele, dam (Flăcări
ş>ANI : Egrct
locuri unde nu se ' poate canizatorii loan Bălosu şi contrastele. în timp ce la de 72,2 la sută din numă­ în muncă.. pentru â-şi realiza sarci­ (l’arîng); Ex
irigat Coasa T s-a luat h) Iosif Acs ce lucrează cu Vulcan şi-au '.achitat aceas­ rul cetăţenilor obligaţi la Am păşit în cca dc a nile ce lo revin în toate dlrigenţie (7 !
timp, la sirîngei'ea şi trans­ presele — se apropie de tă obligaţie 81,6 la sută aceasta în baza legii, mul­ doua jumătate a anului. domeniile de activitate. în Caută vînt.ul
I.UPENI: Te
portul nutreţurilor remar- sfirşit, în vreme ce la cea din cetăţeni, în oraşul Că- te localităţi — după mo­ Nu avem nici o îndoială acest scop ele trebuie să gă (Cultural);
cîndu-se, cum ne spunea de a TJ-a se află încă o lan doar 20,4 la sută, la dul cum sînt gospodărite că acele consilii populare, desfăşoare o muncă bine Locotenent Cc
ccafărul); T.O
Pe tril a — 30,3 la sută, ian — nu Iasă să so întreva­ care în primul semestru organizată, antrcnînd cu boane sărate
la Brad — 36,3 la sută.
Eforturi stăruitoare pentru Necorcşpunzător. stau lu­ dă că această obligaţie a au obţinut rezultate bune răspunderi personale pe ANINOASA:
fiecare deputat, pe fieca­
şi foarte bune în întrece­
ptauze (Muiic
fost îndeplinită de majo­
crurile din acest punct de re, vor continua acest re membra al comitetului RTCANI: Băii
(Retezat
ritatea
ucle
lo­
continua creştere a producţiei vedere şi la comunele To^ calităţi cetăţenilor. în Uri- drum ascendent, creîndu-şi sau biroului executiv, ast­ I’aso
Petrila,
ca
fel, ca, împreună cu cele­
pliţn, Buceş,' Certej, Zam.
pînă la sfirşitul anului ca­
(Steni-’
Bălţa şi Crişeior în care. cani, Lăpugiu, Tomeşti, le de acces către unul din lalte organisme democrati­ TIE : /iss
Sălaşu do Sus, Smtămăria -
(Patria..
Pro
de cărbune contribuţia în bani s-a a- Orlea, T’urdaş, Oruştioara întrecerea- socialistă pe ţa­ ce, sub conducerea orga­ trat (Flacăra)
locurile do pe podium în
ehitait doar. în proporţie de
nizaţii! oi- do partid, consi­
GIU-BAT: Nu
32,6—44,5 la sută. de Sus, Vaţa de Jos, Băi- ră. Est însă necesar ca liile populare să asigure bărbaţii (Casi
c
(Urmare din pag. 1) * oi plan. în brigada noastră Deşi contribuţia în mun­ la, Bunila, Luncoiu de Jos toate consiliile populare mobil 'zarea la acţiune a ră); HAŢEG:
nu există mineri cu absen­ că, pe baza raportărilor. şi altele, nu s-a linul o e- din judeţul nostru să se tuturor cetăţenilor. cla); BRAZI :
CALAN: Un
s-au obţinut randamentele ţe nemotivate. Disciplina sea (Casa di
planificate. Trebuie să este literă de lege. Pe SIMBRIA : Ci
(Mureşul); R
spunem că producţia de măsură ce înaintăm recu­ Iniile vremii
cărbune din subteran s-a perăm toate armăturile Am cunoscut, Io C.S.V. — Pol li date ca exem­ categorii superioare, intre grupei sindicale - 14 ani 1 (Lumina).
realizat doar în procem metalice, iar ia su.praînăl- Colan, o lormaţie de lucru plu toate lucrările efectua­ categoriile 4 şi 7). ş.a.) ; există şi oameni cu
de 73,76 la sută, restul ţăi'ile din abataje folosim mai aparte. Este , vorba te.: De la executarea şa­ Despre ceea ce numim vechime mai mică, dai 1
fiind din cariere, deşi ce­ lemn de sale-îm. Angaja­ despre o echipă alcătuită bloanelor simple de con­ conştiinţa colectivă a echi­ buni meseriaşi, pentru că ■Itlllţ |h Jo
rinţa era, aşa cum ne-am mentul pe care îi reafirm din 25 de oameni. Mun­ trol pînă la realizarea u pei ne-a vorbit tovarăşul echipa trebuie întinerită
angajat, ca producţia din în adunarea noastră gene cesc în sectorul sculărie. nor dispozitive complexe, : loan Bufi, lăcătuş, secreta­ (de exemplu, lăcătuşul loan i Ke/.ultatiîltî t
cariere să fie depăşire de raia este că ne vom reali De fapt, este singura e- pentru întregul combinat rul organizaţiei de partid Voieu are numai 3 ani * 7 august 1088
plan. In primul semestru za şi depăşi în continuare chipă din combinat care siderurgic. Aşo sint, de sculărie. ,,Este suficient - vechime, insă... vine puter­ Kxtr. T : 31.
mina noastră s-a situat pe sarcinile la producţia le execută S.DV-uii şi poate pildă, robineţii pentru ba­ i Extr. a IT-;
*»
un loc fruntaş în întrece­ cărbune". 9 acoperi, prin forţe proprii, teriile de cocsificare, di- preciza interlocutorul - să nic din urmă) raită probă ii, 53 ;
Extr. a UT-
rea socialistă minerească Vasile Patriciii, minei, 'întreaga sferă de cerinţe amintesc că din cei 25 a tinereţii : 70 la sută din \ 26, 7.
ipo judeţ. Acest loc nu nu­ şef de brigadă : „Lucrări­ din acest domeniu. Unici­ oameni au virsta sub 30 Fond toial <1
a i
mai că trebuie menţinut, le la puţul nr. 1 de extrac­ tatea este, prin urmare, de a n i ; echipa asaltează 421 570 lei, dir
oi ridicat mereu mai sus. ţie, care deschide calea una din trăsăturile speci­ cu îndrăzneală noul : lei, report
rin l.
Pentru aceasta va trebui spre noi câmpuri do căr­ fice ale acestui mic colec­ realizat cupe originale i
să organizăm mai bine bune. sini în avans. Deşi tiv. „Singularitatea - ne-a Experienţa unei echipe pentru MTFB (un prim mo­ K
munca în abataje şi ca­ mai înlîmpinăm unele declarat maistrul Gheorghe del din aluminiu, cu 4 al­ fVBEMt
riere, la toate punctele ţie greutăţi oamenii se mobi­ Sileam, şeful formaţiei res­ veole), pompe de ungere 1
lucru, să muncim iu ordi­ lizează, îşi unesc eforturi­ pective - nu a determi­ pentru angrenajele de la
ne şi disciplină". le pentru ca aşa cum ne-am furnale, benzi şi alte in­ | Pentru azi ;
Teodor Faur, maistru angajat, puţul. nr. .1 să fie nat, cum s-ar părea, o ferite matriţe pentru con- de oameni qi echipei, cu stalaţii, dispozitiv pentru % va fi frumoar
miner : „Noi, cei de ia sec- dat în funcţiune anul a- izolare a colectivului nos­ lecţionarea buloanelor fo­ şef cu tot, 22 sirii membri finisarea cilindrilor de la-' { coroasă noapt
neaţa, cu cer
torul. II nc-ain îndeplinit ce.şfa".. tru sau o reducere a gri­ losite la utilajele de tur­ de partid". minor (aliat, în prezent, mal mult ser
sarcinile de plan. Zăcă- Tonul angajaui a conti­ jii, faţă de calitatea şi nare, matriţe pentru gău­ ' Intr-adevăr, ce să spu­ in experimentare) şi multe ya sufla slab
m intui do cărbune he per­ nuat şi în .luările de...cu- cantitatea .muncii. Din rit eclise aglomerator, con­ nem mai mult ? Poate, altele. S [ rat din secto
şi nord-estic.
mitea însă să extragem vînţ alo lui Ştefan Tuseo contră - deşi nu avem in fecţionarea" reductoarelbi doar încă vreo cîteva" date Despre echipa de la turlle minime
mai mult. •Afli'‘îritînypiiiăL — ‘-mineri, Virgil-. Niţă.cLLi . perimetrul cojpphratiujui un. pentru maţiria- ‘des d-s’tuplat" ■despre oamenii înşişi:'au sculărie se mai spune : \ prinse între 12
de, iar cele r
greutăţi îrf aprovizionarea vâu ’Groza, Gheorghe Moţ, • termen de comparaţie pen­ şticul furnalelor, l( realiza­ profesii diverse — lăcătuşi, aste' o' formaţie de -elită, cu % tre 28 •*[ 32
1
cu materiale a’ locurilor Avram Manaţe, Nicolae tru lucrul făcut - putem rea ecliselor pentru îmbi­ sudori, matriţeri etc.; se oameni" de... v mîna, iotîi I \ Izolat' '-eaţă ■■
de muncă, au mai fost şi Dine.ş, şefi do formaţii de vorbi, totuşi, despre o spo­ narea benzilor, a prizelor pot lăuda cu o vechime lată cîfiva din .aceşti mun­ % . şl în depresii
acte de indisciplină. Ne lucru. In spirit revoluţio­ rire a responsabilităţii oa­ pentru basculat oalele de citori de elită : . Dumitru 1 La munte :
cunoaştem bine sarcinile nar, comunist, cu toţii au menilor. Atit în ce priveş­ zgură şi multe altele. Un apreciabilă in meserie (de Vesa, Liviu Visarinescu, * fi predominai
şi no angajăm să le înde­ stăruit asupra necesităţii-, te pregătirea, profesională, nou argument concret ar pilda, secretarul organiza­ Dumitru Plămadă,. Mircea sfi, cu ceru] v
plinim". de a munci mai bine, în cit şi pe linie politică". ţiei de partid are o expe­ Ştefani şi aifii. Toate cele 1 mult senin. '
Viorel Brădean, miner, ordine şi disciplină, . în . - Ce fapte concreţe pot fi modul de compunere a rienţă de peste 32 de ani arătate mai sus reprezintă, ' * ! sufla slab 1 ceaţă
Izolat
şef de schimb j „în abata­ bună organizare, pentru eo li aduse lingă... hotărîrea echipei noastre: din, mun­ în combinatul „Victoria'', la urma urmei, experienţa \ (Meteorolog c
jul cameră 1314, în care de la Ţcbea patria să pri­ oamenilor de la sculărie citori cu multă experien­ magazinera Elvira Megyesi înaintată o unei echipe. s A. Teodorescu
muncesc, ne-am îndeplinit mească lot mai,.mult. căr­ de a munci mai mult şi ţă in activitate şi cu înal­ - 33 de ani, lăcătuşul loan 1
!
cu regularitate sarcinile la bune. Lăudabil acest an­ mai bine ? tă calilicare (încadraţi in Moldovan, organizator al MARIN NEGOITÂ
extracţia cărbunelui. Am gajament mineresc, pa­ 1 B
dai cantităţi mari şi peste triotic !
f