Page 3 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 3
• MARŢI, 2 AUGUST 1988 Pag. 3
Unităţile muzeale — prezenţe distincte în O activă conlucrare deputaţi-cetăţeni în
activitatea politico-educativă a judeţului folosul realizării prevederilor contractuale
RDN-
izarea- « — Bilanţul rodnic cu menilor muncii, biroului da analizată s-au înregis Din dalele pe care ni ii istraţiei locale de stat. datori.ri patriotice şi cetă
lui dii'f care vă prezentaţi la a- grupei sindicale, a tuturor trat’ şi nennpliniri, sub le-a puis la dispoziţie to Intre sarcinile obşteşti ale ţeneşti dc către mulţi din
juill- dunarea generală a oame oamenilor muncii, in pri liniate ca răspundere în varăşul Nîcolae Sălăşan,
lic lu- deputaţilor, precum şi ale tre locuitorii Orăştiei, eu
in fa- nilor muncii din unităţile mul semestru al acestui darea de seamă .şi de cei inspector principal la membrilor aparatului pro gospodării individuale.
iiodclo muzeale hunedorenc este an, Muzeul judeţean Hu caro au luat euvîntul sectorul administraţie lo După cum rezultă însă
ionari- cală de stat din cadrul priu al consiliului popu
sctlvul expresia unor • progrese nedoara—Deva .şi unităţile (Mari a Basaa-ab, Elena lar repartizaţi pe circum din evidenţa ţinută la
secţia serioase in activitatea muzeale din teritoriu au Buignarlu, Gheorghe Fi-r- Consiliului popular oră zi, preluările Ia majorita
ndusu dumneavoastră, dovada înregistrat realizări deo czalc, Rodica Trifa). Ne- şenesc Orăştie, reiese, că scripţii electorale, se nu tea indicatorilor nu ating
, din răspunderii şi maturităţii sebite în domeniul cerce realizarea planului de de la .începutul anului mără şi urmărirea mo
mcş- dulul în care se fac pre- cifrele de plan defalcate
i“ din politice a întregului per tării ştiinţifice, îmbogă autofinanţare la Muzeul pînă în prezent gospodă pe perioada care .i trecut
ludl- sonal muncitor — aprecia ţirii .şi conservării pa judeţean, slaba gospodă riile populaţiei, care în
liKirfâ trimoniului eultural-ştiin- trunesc condiţii de creşte din acest an. Dacă în
pres- tovarăşa Ra-fila laeob; pre rire a unor unităţi (Casa ceea ce priveşte porcinele
popu- şedinta Comitetului jude ţl’frc. Prin activitatea de memoriaiă Crişan), eviden re a animalelor, au în La fondul şi ovinele preluările s«
aji pe ţean de cultură şi edu cercetare ştiinţifică în do ţa stării de conservare a cheiat contracte în pro vor realiza la nivelul pre
■;dl/a- caţie socialistă. în con meniile arheologie, arheo- monumentelor istorice tre porţie de> sută la sută la de stat şi de
125 In vederilor contractuale ini
textul împlinirilor din pri Sipeologie, istorie, istoria buie să stea mai mult în bovine, porcine, ovine şi autoaprovizionare ţiale pînă Ia termenele
mul semestru al anului o culturii, etnografie şi atenţie, alături dc cele miei, la lină (unde pla — produse cît scadente, în schimb la
menţiune aparte merită, ştiinţele naturii, pe lingă lalte probleme pe care le nul a fost depăşit şi la laptele de vacă d ia cel.
în cadrul activităţii cuî- realizarea temelor de cer presupune complexa acti preluări cu 7,35 la sută), mai multe de oaie nu s-a a lins nici
tural-educativo, .simpozioa cetare pe acest an, s-a vitate muzeală. iar la achiziţii prin unită cifra de plan stabilită prin
nele „Judeţul Hunedoara îmbogăţit patrimoniul mu Propunerile • valoroase ţile G.P.A.D.M. planul va contract, iar preluările
— permanenţă şi conti zeal cu noi dovezi arheo făcute (Angela Petrese, loric anual a fost depăşit luările la fondul de stat, sin-t sub nivelul cantită
Idl ® nuitate în istoria Româ logice ale continuităţii Ioan Ghira, Nicelae A- cu -243 165 lei. a efectivelor de animale. ţii caro s-a contractat,
eco- niei", „Al V-lea simpozion noastre pe aceste melea vram), exigenţa şi res Intre contractanţii ac Tn perioada încheierii de Fără a trece nes o ceea
1
featru naţional de numismatică", guri, eu numeroase exem ponsabilitatea cu care şi-au tivi, buni crescători de contracte şi, apoi, pe ce s-a făcut bun, consi
i" de expoziţia de artă populară plare de specii de plante analizat propria activi animale, care an de an parcursul anului .şi mai derăm că se poale, totuşi,
emie- organizată în holul Casei şi animale. Grija pentru tate, problemele cu care predau produse animalie cu seamă Ia apropierea întreprinde mai mult in
dejur- de cultură Deva cu prile protejarea patrimoniului s-a confruntat colectivul re la fondul centralizat termenelor scadente, for direcţia impulsionării pre
derea jul recentei treceri în re cultural naţional s-a ma în această perioadă (dr. ai statului notăm pe Emi- măm colective din care luărilor ia laptele de
vistă a celor mai valo terializat în verificarea Ioan Andriţoiu, Miliai Da- lian Nedelcu, Petru Li> fac parte lucrători ai vacă şi de oaie. Conlu
roase formaţii folclorice stării de conservare a vid, Dumitru Peligrad) ean, Achim Pie.nar, Iosif crarea mai activă cu de
din judeţ, participările la monumentelor istorice şi constituie o garanţie pen Trif, Pavel Blaga. sectorului administraţiei putaţii mai mul! interes
festivalurile culturale lo alo naturii, prin efectua tru îmbunătăţirea activi şi din cadrul I.R.I.G. şi clin partea fiecărui ales
cale şi ta manifestările rea lucrărilor de consoli tăţii în viitor, o dovadă — întreţinem, prin co 1.1.1,., colective care se al obştii, întreţinerea u-
din staţiunile balneocli dare la Grădiştea Munce- a resurselor de care dis mitetele de cetăţeni, o deplasează pe teren pen
materice. 1 ului, la Ulpi-a Traiana pune activul muzeal hu- permanentă legătură ou tru impulsionarea preluări nui dialog permanent do
la om la om ci crescă
Considcrind munca mu Sarmizegctusa. nndorcan, . a dorinţei sale cel care au condiţii de lor. Fiecare din aceste
iiriai; Deşi ponderea în acti permanente de uutode.pă- creştere a animalelor — colective este repartizat torii de animale ar avea
irt.i) ; zeografilor huuodorcni cu ne spune Viorica Po-pescu, efecte pozitive in direcţia
buna- o componentă a vastei şi vitatea colectivului o de sire. pe cîto un sector. îndeplinirii >u rezultate
•o ticni complexei activităţi de ţin realizările, în perioa- VIORICA ROMAN sef al sectorului admi- Desigur, rezultatele bune t
bastrc formare a omului nou, to obţinute în această im bune a sarcinilor -le con
rn — tractări şi achiziţii de .la
fildeş varăşul Constantin Purci- portantă activitate sînt gosp o d 5 r i M o p o p ui a ţi ei,
;ani : Icanu, directorul Cabine consecinţa unor strădanii
îng) ; tului judeţean pentru acti meritorii, ale celor care inclusiv în creşterea me
niâ diei zilnice de predare A
bric): vitatea ideologică şi poli au responsabilităţi în a- laptelui.
0 (U- tico-educativă, sublinia cosl domeniu, dar şi a
Colegl participarea activului mu
ural): înţelegerii importantei în- ESTERA SiNA
odată zei] — prinfr-o largă ga
(Lu- mă de manifestări : co
Pri locvii d<. istorie, brigăzi
orul) ; ştiinţifice, simpozioane etc.. :i 10-a stea, drapa Alexan
din
rest*); ) — la actul cultural liune- dra Mariana Hanpanu, pă
rinţii . îţi urea/a ,.l.a mulţi
1 din dorean. Prin implicare ani multă sănătate şi fe
iiiAD: responsabilă în activita ricire ! (4039)
a so-
o.şie) ; tea politico—ideologică a
ci oble judeţului, in spiritul Te
itria); zelor din aprilie, unităţile V i N Z Ă R I
‘ aur muzeale şi-au câştigat un ANIVERSĂRi
V.GIU-
i n via loc distinct in munca de o ANI mulţi, aureolaţi de e VÎNI> VVariburp 312, stare
ţii ră) ; educare a oamenilor, de bucurii, sănătate şi împliniri toarte bună. Deva, telefon
lţ.ist ui formare a conştiinţei pa urez scumpului meu soţ 10379. (318(1)
După triotice • Magda Radu, din Nojag, la a
CA- 25-a aniversare. (4632) 0 VIM) urpeni videorecor-
Aşa cum se arăta în da U.U.M.K. Crişcior. Laura Nicoară şi Mariana Banciu în cadrul atelierului electric al der NUC şi casete video.
rea de seamă privind ac uzinei rebobinea/ă statorul u nui motor electric. o ACUM, citul pe seninul Deva. teleion 129(18.
:ki,. . tivitatea consiliului oa cer al vieţii tale va străluci (1032)
do
IU A :
nina).
llll
IIII
ca va F.C. Corvinul PE SCURT
l* mai
:a su- a ratat calificarea Retezatul Haţeg - echipa pentru care bate inima unui oraş. 0 Turneul internaţional de
node- fotbal de la Solia a fost câş
sudic:. în finala lui o mare bucurie, iar bal, Viorel Grozoni, vice tigat de echipa bulgară Vito-
lini ine Fsto greu de măsurat să pornească pe un drum şa, care a întrecut tn finală
tre 12 „Cupei Balcanice" (in.că nu .s-n inventat in nou şi să încerce o afir sportului hunedorean, fot preşedinte, Ioan Gopo- eu scorul de 3-1 (2—0) for
o ma- şi rumen tul) pasiunea unei mare la un nivel calita balului. o nouă divizio sescu, contabil. maţia D.ynamo Berlin. Au
> gra- marcat Mitarshi tj). Tsl<rcnov>
aşezări pentru fotbal, tiv superior. Şi- efortul nară — singura realizare Pentru debutul în „G", respetitiv. Scliuit/.
.lucind sun bată la Odor- dar este sigur că, de la lor, al zecilor de supor de luat în seamă a ac Retezatul Haţeg-se pre In meciul pentru locul 3
ea \ a hcj manşa a doua a semi tivităţii fotbalistice din zintă cu următorul lot echipa spaniola K«*al Sara-
umou- finalei „Cupei Balcanice", începutul acestui an şi teri, cu contribuţii di campionatul trecut. Nu gossa a întrecui cu scorul de
ariabil mai cu seamă în vara recte la susţinerea echi dp jucători : portari — 5—3 (după executarea lovitu
st mai echipa F.C. Corvinul a curentă, inima oraşului pei — cadre clin unită se poate anticipa care ton Grigore (Jiul Petro rilor de Ia ii in) pe Dinamo
lat in pledul meciul eu F.C. va fi viaţa Retezatului şani), Florin Mihailov Bucureşti. La sl’irşitul timpu
ij sinr Argeş cu 1—0, golul pi Haţeg a bătut cu pulsul ţile şi instituţiile ora în „C", dar, sigur, se lui regulamentar dc joc sco
ploaie cel mai înalt pentru şului —, pasiunea şi par (Corvinul), Silviu Bl.agu rul a fost 1 — 1 (poluri înscri
ctrice. teşte u Mor fiind marcat de fotbal. Oraşe lumedore- ticiparea numeroasă a poate spune că a.tîta vre (din „pepiniera" proprio); se de Hădueioiu min. 22 şi
> pînă Eduard. A fost: din nou me cit pasiunea haţega- fundaşi — Petrişor Ccu- Juanito min. 02)
■clorul ne — şi chiar comune spectatorilor aiu reuşit HI Desfăşurat la lîormio (Ita
un joc presărat cu durităţi, (Gheţari, Teliuc, Certej, să clădească echipa aptă nilor va arde ia fel de ţâ, Gabriel Huţuţuc, Cor lia). campionatul european
cu trei eliminări (Suciu, Ariinoasa) —, cu mai să-şi asume responsabili încins, sînt toate şansele nel Dîlja (A.S. Paroşcni), de volei pentru, juniori a fost
le trei de la Corvinul), dar am ca actuala situaţie să se c » ş ti g a t de selecţionată
schlm- vechi tradiţii divizionare tatea cîştigării campio Ion Voiconi, Viorel Mi- U.R.S.S., care a întrecut în
ariabil bele partide au evidenţiat, C au trăit emoţiile şi natului judeţean de fot consolideze, să prindă oloşoni, Petre Klein (Cor finală cu scorul de î—2 (15—10,
va î ri încă unele îngrijorătoare tradiţie. Pînă vom vedea vinul. vărul lui Mişa 12—15. 1—15, 15—IM, 15—9) C-
al vor satisfacţiile unor pro bal, dar, mai cu seamă, oe ne oferă viitorul să Klein), Dumitru Vizitiu; chipa. Italiei.
•or a- lacune in jocul hunedore,- movări sau repromovări, a barajului de promo consemnăm că în 'prezent B In continuarea turneului
avorso nilor .şi, mai. grav, fap dar şi tristeţea unor re vare în „C". Aşa că se mijlocaşi — Doru Pă- pe care îl întreprinde în Bel
:ări c- tul că in absenţa a doi, gruparea fotbalistică ha- ran, Gabriel Iliescu, Do gia, selecţionata de fotbal a
a mij- trogradări, însă bucuriei verului antrenor-jucătoi ţegană reuneşte un co rin Stăncic. Lucian Po- României a jucat cu forma
Vîn- trei titulari (Klein, Gabor, şi marii izbînzi trăite de Dumitru Vizitiu, fostul lectiv do conducere nu ţia VVaregem. fotbaliştii ro
pînă Burlan), ceilalţi nu pot să haţegani greu li se poate fundaş al Jiului, i-a ră pescu (C.F.R. Simeria),
'Clorul meros — tot o dovadă a Damian Militarii, Ion mâni au cîştigat cu scorul
lai* a- compenseze, să ţină rit găsi un echivalent. Rar mas să pregătească şi sâ dorinţei de a fi cît mai Lucaci; înaintaşi — Ion <le 2—n (i—O), prin golurile
i ord ic. mul. Pină la startul cam ne-a fost dat să auzim aşeze echipa la joc cu Gavrrluţ, Iulică Hoban, înscrise de.. Rotariu si Lăcă
arca o pionatului trebuie să se şi să vedem cum per un obiectiv de perfor aproape de echipă —-, cu tuş.
c sfîr- un comitet executiv al Eugen MutilcanU. Lucian q Prima etapa i inlpiona
Tl'lll- asigure fortificarea actua soane ce nu trădau de manţă. El însuşi energic asociaţiei format din 13 Buştiuc (Corvinul), Flo tul ui diviziei A la lotbâî edi
lului iot, astfel ca echipa loc molipsirea cu „mi şi dîrz, pretinde jucăto membri, cu un consiliu rin Poştei nicu (Minerul ţia 198a—1989 se va desfăşura
pri nu- crobul" fotbalului sînt rilor dăruire totailă, o la 20 august» după următorul
r> gra să atingă un nivel compe de conducere din 7 mem Lupeni), Radu Bogdan, program : F.C. Inter Sibiu —
te. iar titiv corespunzător unei acum... „bolnave" de fot angajare fără menaja bri — in,g. Ioan Birău, Ioan Pri.gore (Corvinul). Universitatea < luj-Mapoca :
25 Şi bal. mente, aşa cum s-a vă preşedinte dc onoare, (Cei fără menţiuni î.n F.C. Argeş Piteşti - Sportul
idloate întreceri ce se anunţă Un oraş întreg, ba zut — şi s-a auzit — şi paranteze sini localnici, Studenţesc; Rapid Flacăra
n pri- deosebit de grea. ing. Cornel I.şfan, pre
chiar toată Ţara Haţegu duminică, la meciul a- şedintele asociaţiei, ing. bineînţeles). Moroni ; Steaua - F.C.M.
Miercuri, Corvinul va lui, s-a cuplat cu întrea rnical susţinut la Deva. Gheorghe Vînju, vice Un gînd bun tuturor Braşov ; OTKI.UI. GALAŢI —
CORVINUL IM ’NFDOARA .5.
juca, de Ia ora 17, cu ga energie şi disponibi Gu asemenea atuiuri şi preşedinte, Mircea Pe- celor ce au adus pe Re- F.C. Constanţa - A.S. A, Tg.
Gloria Reşiţa, iar sîtnbă- litate pasională la spor- argumente, Retezatul penaru, vicepreşedinte, tezatul Haţeg în „C" ! Mureş; s.( . Bacau Dinamo;
tă. va susţine un meci tul-rege, ajutîndu-1 efec Haţeg a promovat în di ing. Aron Petric, pre Victoria Bucureşti l'.C. OU;
amical la Ruse, în Bul tiv să iasă din anonimat, vizia C, aducînd oraşu şedintele secţiei de foţ NICOLAE STANCIU F.c. Bihor Oradea — Univer
sitatea Craiova.
garia.
