Page 30 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 30
-tcţ 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Marca fabricii se impune prin efort şi dăruire! MAJORAREA RETRIBUŢIILOR
I .iiljoraton.il întreprinde mele patru unităţi pe cen mers, s-au depăşit greu este necesar să subliniem ŞI A PENSIILOR
rii de bere Haţeg nu se trală, dintre care multe tăţi şi s-au format oameni o seamă de particularităţi.
deosebeşte aproape deloo cu tradiţie, este argumen specialişti competenţi şi Organizaţia de partid de
-7 ni!>
• le alte laboratoare. Oa tul prim in acest sens. destoinici, s-a acumulat şi aici a avut în primul rînd Vie satisfacţie, angajare fermă în muncă ty. -TIME
meni în halate albe fae Pentru că nu-î uşor şi nu-i s-a cîştigat prin muncă o în vedere , creşterea com centrul t
1
permanent analize, urmă- la în domina oricui ca, din bună experienţă. Toate a- petenţei acestui colecţiy, a DESPRE CREŞTEREA RETRIBUŢIILOR ÎN ueriej s-
osc indicatorii, stabilesc 10 ani do existenţă, în rostea printr-o intensă ac răspunderii şi exigenţei folosinţu
locuinţe
■eţete... în majoritate sîni cinci să tc afli între pri tivitate politico-organiza- faţă d lot ce se face. A- INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI (ninente.
e
tinori veniţi direct din am mele patru. torică a color patru orga ces-t lucru, întrucît, lucră SI ÎN INDUSTRIA ELECTROTEHNICĂ cil de
minieră
fiteatrele facultăţilor sau Am căutat să aflăm ca nizaţii de bază, prin per torii G.T.G. controlează şi I.F.E.G.,
le pe băncile şcolilor. Ti- re este secretul acestei manente şi asidue căutări. se implică permanent în începînd cu 1 august-, cadrarc) de la 1 759—1 847 lortabllel
lără este însăşi unitatea deveniri, care sînt resor A sporit continuu rolul a- soluţionarea problemelor retribuţiile tarifare mai lei la 2 209—2 278 Ici, iar contribui
•arc a adunat doar 10 ani turile intime ale acestor dunărilor generale în sta din toată întreprinderea. mici de 2 000 lei lunar ale muncitorii caro execută lu crurile d
terioareU
in scurta-i biografie. Au rezultate. Răspunsul l-am bilirea priorităţilor de ac- Despre importanţa muncii muncitorilor calificaţi şi crări foarte grele, catego
'ost însă suficienţi pentru lor şeful acestui compar neealificaţi din industria ria bază — treapta I, de b nu
■a astăzi colectivul să se timent spune că „nu pu construcţiilor de maşini şi la 1 887—1 945 la 2 317— Mereu bi
nîndroaseă, po bună drop- Organizaţia de partid — promotor tem greşi nici intr-un industria electrotehnică 2 366 lei. Muncitorilor re practieîm
I>erat i vă,
tle, cu o marcă în do punct, pentru că dăm în s-au majorat după cum ur tribuiţi pe reţeaua tarifa 1 oarele I
lină afirmare. al spiritului revoluţionar în muncă treaga producţie peste mează : IN INDUSTRIA ră „Construcţii de maşini, şiler, d
,,I’unînd in practica idei - cap". Relevant este şi fap CONSTRUCŢIILOR DE nivel 13, pentru munca în metalo —
c.P.A.D.i'
*. orientările .şi sarcinile tul că din partea comite MAŞINI. Muncitorii califi acord" (toate categoriile) au depî
labilite de secretarul gc- desluşit din cuvintele Au ţiune şi creşterii răspun tului de partid, de acest caţi, încadraţi la categoria li se majorează retribuţiile 200 000 le
ieral al partidului, tovn- reliei Istrălcscu, inginerul derii pentru materializarea sector răspunde inginerul 1 bază, retribuiţi pe re de la 1 574—1 994 lei’ la tăcere p.
zece zile
ăşul Nicolae Ceauşescu şef al întreprinderii, mem lor. învăţământul politico- şef al unităţii. „Nu sca.pă ţeaua tarifară „Construc 2 053—2 414 lei, iar celor
n cuprinsul Tezelor din bru al comitetului de ideologic, munca de la om nici un prilej de a spri ţii de maşini, nivel AO, retribuiţi pe reţeaua tari
iprilie, acordăm cea mai partid, omul care, încă de la om reprezintă un spri jini colectivul acestui pentru munca în acord", fară „Construcţii de ma
nare atenţie calităţii pro- In primele şarje de bere jin efectiv în realizarea compartiment, dar este şi beneficiază de creşterea şini nivel A şi A, pentru ELI
0
I uselor. m ărcii fa b riei: eu marca Haţeg este per sarcinilor. De fapt, întrea foarte exigentă cu el — retribuţiei de in 1984 la munca în regie, precum şi
lonslre. S-ar putea crede maneni prezent in puncte ga muncă a oamenilor se ne spunea Dorina Dura, 2 385 lei. Muncitorii retri pentru unităţile unde re
u la noi munca ar fi mai le fierbinţi ale producţiei. află pe agenda de lucru secretarul comitetului de buiţi pe reţeaua tarifară tribuţia tarifară nu este • 20, C
:
işoară. mai lipsită de con- Ne-a spus in eiteva vorbe a organelor şi organizaţii partid al întreprinderii. „Construcţii de maşini, n - diferenţiată pe acord .şi re 20,25 Pri
.isteaţă. Nu este deloc a un adevăr pe care îl sim lor de partid. De la re Am reuşit să facem ca fie vel A, pentru munca în a- gie" de la 1 574—1 887 le; noime o
•a. Dimpotrivă, eu aş spu ţeam încă de la intrarea cepţia materiei prime, res care membru al comitetu i cord şi nivel A , pentru la 2 053—2 307 lei. Munci- tiza rea I
0
rc că este cel puţin la n- în unitate : „Oricît de bi pectarea procesului tehno lui de partid să fie exi munca în regie, precum lorii retribuiţi pe reţeaua strategia
■elaşi volum de activila- ne ar merge instalaţiile şi logic, a procesului de fer gent cu sine şi cu cei de şi pentru unităţile unde conomicc
„Construcţii
tarifară
de
e, cu aceleaşi cerinţe şi utilajele, fără aceşti oa mentaţie, executarea unor care răspunde în activita retribuţia nu est diferen maşini nivel B, pentru triei noa
e
exigenţe ca în oricare alt meni care pun suflet şi se reparaţii de calitate la li tea politică şi profesiona ţiată pe acord şi regie", mu-nm în regie, precum şi- Partid,
lomeniu al economici. Lar dăruiesc zi de zi muncii, nii de îmbutcliere şi ajun- lă". încadraţi la categoria 1 ba
Iacă astăzi berea de Ha n-am face mare lucru". gînd pînă la continua mo Marca fabricii se impu ză — 1, treapta I, vor be pentru unităţile unde re nostru cr
ţeg .şi-a creat un renume. De bună seamă, rolul dernizare (evident prin for ne deci prin efort şi dă neficia de o majorare a tribuţia tarifară nu este triotice
icosL lucru numai datori-' determinant în această di ţe proprii) a procesului de ruire, răspundere şi exi retribuţiilor tarifare de la diferenţiată pe acord şi şi -ănâtt
T
’ă unor serioase eforturi recţie îl au membrii de producţie —, o mare di genţă. Prin munca Iul 1926—1965 lei la 2 326— regie” (toate categoriile)
i strădanii". partid, mai vârstnici sau versitate de probleme sînt Xoa-n Ionan, Marcela Oan- 2 366 lei, iar coi retribuiţi beneficiază de o creştere a cbi
Nn putem să nu-i dării mai tineri. S-a format atei analizate şi dezbătute de cea, Simion Derecichei, pe reţeaua tarifară „Con retribuţiei dc la 1554—1857
Ireptalo inginerului Dumi- la întreprinderea de bere comunişti. Adrian Roşculeţ, Panteli- strucţii de ma.şin-i, nivel A, tei la 2043—2287 lei.
.ru Cucoş, secretar adjunct Haţeg un nucleu de co Insistînd asupra calităţii mon Sas, de fapt a între pentru munca în regie, ni De retribuţii majorate
d organizaţiei do bază de munişti care azi constituie muncii lucrătorilor de la gului colectiv, nu este de vel B, pentru munca în a- beneficiază de la 1 august
la malţ-berc şi şeful corn- sufletul şi dinamizatorul compartimentul C.T.C., ca loc străină de toate aces cord" — încadraţi la 1 ba şi ceilalţi muncitori califi
'arlimentului C.T.C. din întregului colectiv. Nu a factor determinant în creş tea. ză — 1, treapta II, de la caţi şi necalificaţi cu -re DEVA :
; i i tale. Situa rob între pri fost uşor. S-a învăţat din terea calităţii producţiei VALENTIN NEAGU 1 887—1984 la 2 287—2 385 tribuţii tarifare de pînă (Hu); Di;
(Arta) ;
lei. Celor retribuiţi pe re la 2 000 lei lunar din uni iacob (Mi
tăţile
Ministe
subordonate
Obiectivele ţeaua tarifară „Construe - rului Industriei Construc fata feric
maşini,
de
ţii
nivel
B.
U); Urmă
ţiilor de Maşini şi 'Minis
munca
(Ela
dam
în
pentru
regie,
•SINI : K
energetice - precum .şi pentru unităţile terului Industriei Electro dirigenţie
(-:> zîiib) ;
tehnice, care sînt încadraţi
undo retribuţia tarifară nu
este diferenţiată pe acord pe alte reţele tarifare de Caută vii
predate şi regie", încadraţi la ca ci t cele de mai sus, reţele gă (Cultu
L.UPENI:
tarifare care nu sînt spe
tegoria 1 bază — 2 bază.
ti se majorează retribuţii cifice celor două sectoare Locotencn
ceafărul);
ia termen le de la 1 828—1 965 lei de activitate. Alături de TUIEA :
va iubirii
muncitori, beneficiază de
la 2 248—2 3G6 lei.
(Muncilor
Muncitorii necalificaţi, majorarea retribuţiilor şi SA ; Ap
(Urmare din pag. 1) retribuiţi pe reţeaua tari personalul tehnic, econo (Muncitori
fară „Construcţii de ma mic, de specialitate şi ad Deducţiile
rin (llciez
şini", nivel A şi A, pentru ministrativ (TESA) din U~
niporlanie condiţionează 0 crederea
subordonate
celor
nităţile
«mierea în funcţiune a munca în acord", benefi două ministere, cu retri GUllAH Al
ba, «••na !
ent i-alei Ilaţeg ? ciază de majorarea retri buţiile tarifare mai mici OU
— E.D. : Predarea Iu buţiilor tarifare astfel : cei (Fi,
nonlor a centralei acope care execută lucrări obiş de 2000 lei lunar. Aceste trai
GIl. u :
rite (atingerea cotei 19,70) nuite. încadraţi la bază — retribuţii cresc do la nive Neinesis (
O lucrare la care participă treapta II, do ia 1613—1720 lul actual de 1 500—1 920 ră); 1IAŢ
A.E.S.C.n. ueva, ferma nr. ■}. conopida este plantată operativ pe ultimele supra
uni bele brigăzi este devie feţe de teren. Imediat ee răsadurile sînt aşezate in pa mint se face Irigarea culturii. lei la 2082—2160 lei, cei tei lunar la 2 000—2 365 meci (!>a
Mesagerul
rea apei itiu)ui Mare în care execută lucrări grele lei lunar, diferenţiate pe LAN; Un
faza a doua, prin barajul (aceeaşi categorie de în ■ clase de retribuire. (Casa de
.lovcrsor, lucrare după ca MEHJA: I-
>ul); JJ.l/'
ic se intră în „linie Creşterea calităţii vremii di
dreaptă" pentru punerea Atitudine ferma împotriva na).
in funcţiune. (Urmare din pag. 1) Oraş tic) • Preîntîmpinaxea
— I.Iî.: T.a diguri, prima oricărei forme de risipă, sustragerilor din r e c o l t â l
fază o reprezintă finaliza meni lor muncii — în în a pierderilor naturale prin
rea lucrărilor de etanşam deplinirea sarcinilor eco aplicarea măsurilor de bu In vreme ce marea ma sub nici o formă dijmui- ducţiei agricole pentru a Vrei
şi betonare a pereclor pe nomice ce revin unităţii nă gospodărire, a celor cu joritate a lucrătorilor o- rea avuţiei obşteşti. In a- fi depistate şi sancţionate
digul de pe malul drept. — şi au formulat idri, prinse în programele de goarelor înţeleg să-şi rea celaşi timp, se cere asigu prompt orice acte de na
Sînt condiţii de încheiere propuneri, căi do acţiune organizare .şi modernizare lizeze veniturile prin mun rată o bună pază a pro tura celor amintite. Pentru
în prima parte a tund pentru activitatea viitoa (Zono Va-siu, gestionar co cii cinstită, mai există si fi calda
septembrie. re. Reproducem, pe scurt, ordonator „PECO" Haţeg) tuaţii cînd unii oameni îşi frutnoas
variabii.
— Ce realizări putem câteva dintre acestea. • A- • Creşterea eficienţei eco „rotunjesc" câştigurile prin şi dimin
consemna in cinstea mă prov'zionarea centralizată nomice prin introducerea sustrageri din recoltă. rări tre
reţei sărbători naţionale cu materialo complemen calculatorului, a informa Două cazuri d acest fel miaza şi
<le la 23 August ? tare pentru desfacerea prin ticii în activitatea cotidia e lat vor
ploaie, i
— î.'.D.: Producţia fizi staţii şi menţinerea legă nă (ec. loan Conica, con au fost depistate de orga cărcări
că a fost realizată în'pro turilor cu furnizorii ee res tabilul şef al întreprinde nele de miliţie la C.A.P. ales în
cent di- JOG la sută, la ac- pectă disciplina contractua rii) e Realizarea în totali Batiz. Este vorba despre Vîntul v
livitatea de conslrucţii- lă (ec. Florian Şerban, şe tate a programelor de in mecanizatorul Costică Mâ ral slab,
sificări i
montaj, şi 125 la su-tă, la ful biroului desfacere) » vestiţii şi de reparaţii ca nu de la S.M.A. Călan, ca în timpi
•ea de producţie indus- Sporirea răspunderii, prin pitale, sporirea răspunderii re a sustras 35 kg de or la 00 ki
rială autocontrol, în cazul con comuniste, muncitoreşti a zoaica, şi de Niculai Pleş- turile m
— I.Iî. : Permanent in sumurilor de materiale şi întregului colectiv (Toan ca, îngrijitor de animale prinse intri
itenlia celor două brigăzi combustibil (sing. Viorol Neamţi, secretarul organi la C.A.P. Batiz. om „strîri- de, iar cel
tre
27
şi
<tă creşterea productivită Ardelean. şef comparti zaţiei de partid a unităţii) găto-r", ce a deturnat în izolaţ mai
ţii muncii, a eficienţei în ment M.E.A.) ® Creşterea ® Sporirea calităţii produ mod necuvenit, prin furt. zona de cil
regii activităţi. gradului d recuperare şi selor, a tuturor serviciilor pentru cămara proprie, 103 f.n niuutf
0
— M.O. : Există toate recircuilare a materiale prestate pentru populaţie şi kg cartofi de pe o, tarla fi în genei
•ondiţiile do punere în lor (loan Huh, secreta ceilalţi beneficiari, aplicarea rul variabil
uncţiune, In' termen. a rul comitetului organizaţiei în tocmai a principiilor me a brigăzii din Sîntămăria trecătoare
cînd, ■ -.olat
întregului obiectiv. Este U.T.C.) ® Stabilirea de că canismului economico-fi- de Piatră. verse de . p
necesar să fie mărite efec tre centrala de profil a u- nanciar (loan Marinescu, Evident, asemenea fapte de descărc;
tivele de izolatori La ba- nor criterii ferme do cab contabil şef al C.D.P.P. nu au putut fi trecute cu Vînt slab i
ajul Haţeg mai sînt une late pentru ambalajele ex „PECO" Bucureşti). vederea, cei în cauză fiind rat din sec
intensificări
le lucrări in urma grafi pediate la diverse unităţi în întregul- său, forumul puşi în discuţia colective timpul ave
celor. Pentru aceasta se din ţară (Ana Bucur, con democratic a reconfirmat lor de muncă din care fac ncaţa. izol
impune şi aici o mărire a tabil la depozitul Deva) ® liotărîrea tuturor oameni parte. De asemenea, li s-au văi. (Meteo
viciu luliu
ritmurilor do betonare. Ia Creşterea rentabilităţii lor muncii din I.L.P.P. întocmit dosare penale
pile şi culce Referitor la printr-o bună aproviziona „Peco" Deva de a se mo în conformitate cu preve
calitate. sînt respectate re eu materiale şi urmă biliza şi mai puternic în derile lega-le. Faţă de ast-,
condiţiile stabilite prin rirea exigentă a consumu viilor pentru a se menţine fel de aspecte este nece
proiecti' şi tehnologia de rilor (Doina Mole. gestio între cele mai bune uni sar să se ia atitudine fer Costică Manii şi „agoni Neculai Floşc.i şi-a dat
cinstea pi»... un sac cu car
execuţie. na coordonatei la „PECO” tăţi de profil ale ţării. mă, să nu fie îngăduită seala" ee a făcut-o prin tofi.
furt.