Page 33 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 33
L
f E C T V
PROLETARI DIN TCV
Asigurarea bazei furajere — problemă
cheie pentru realizarea sarcinilor în
JUOllUl HUNI DOME
sectorul zootehnic
Zicala potrivit căreia monstrează cu prisosinţă învăţămintele cuvenite, la
chibzuite,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. „Ochiul şi-a stăpînului îngraşă că, prin măsuri judicioasă această doar cantităţi depo
dată
avînd
întot
dovedit
sim
zitate
de
gospodărire
vila"
Şl AL C O N S I L I U L U I P 0 P U L A R J U D E Ţ E A N deauna pe deplin valabili a suprafeţelor destinate bolice sau departe de ne
tatea. Iată de ce, ţinînd producerii furajelor, este cesarul stabilit la fînuri,
seama de rolul determi posibil ca potenţialul fer suculente şi grosiere. O
nant al asigurării furaje melor zootehnice să fie .situaţie îngrijorătoare se
Anul XL, nr. 9 559 JOI, 11 AUGUST 1988 4 pagini - 50 bani lor în realizarea sarcinilor pus mai bine în valoare, în.tîlneşte, spre exemplu,
de plan aferente sectoru asigurând creşterea efecti la C.A.P. Nucşoara, unda
lui zootehnic, conducerile velor, producţiei şi eficien s-au depozitat numai 200
a numeroase cooperative ţei economice a activităţii tone fin şi grosiere din
agricole şi asociaţii de din acest sector. necesarul de peste 2800 to
creştere a animalelor s-au în contrast, acolo unde ne furaje (!). Nici la C.A.P.
preocupat cu întreaga răs a lăsat de dorit, grija faţă Serei lucrurile nu stau
pundere de strângerea şi do sporirea producţiei de mai bine, aici aflîndu-se
depozitarea tuturor resur furaje, de strângerea şi de în stoc abia 95-tone fin şi
selor de nutreţuri. Ca ur pozitarea lor în cele mai 100 tone grosiere, canti
mare, l-a această dată în bune condiţii, de pe acum tăţile asigurate reprezen-
depozitele A.E.I. Chimin- se ridică semne de între tînd mai puţin de 10 ia
dia, Păştea,na. Grind şi bare privind modul de sută din prevederile ba
Vaidei, C.A.P. Buituri, Je-
hrănire a efectivelor de lanţei de nutreţuri. Cura
ledinţi, Mărline.şli, Peslişu animale şi realizarea sar altfel decît ca total nesa
Mare, Băcia şi ale altor u- cinilor din programele ju tisfăcătoare poate fi apre
nităţi, există cantităţi de deţene de dezvoltare a ciată „preocuparea" condu
fînuri, suculente sau. gro zootehniei, a celor din pro cerilor celor două unităţi
siere ce acoperă necesarul gramul de autoconducero amintite faţă de soarta
în întîmpinarea măreţei sărbători naţionale prevăzut pentru viitoarea şi autoaprovizionare teri producţiei de furaje şi a
perioadă de stabulaţie. E- torială. celei zootehnice ? Aceeaşi
videnl, cantităţile respec Deşi sinii bine cunoscute întrebare se ridică şi în
Prin creşterea perior o mare parte din tive vor fi sporite în con greutăţile in furajarea co
bogăţiile naturale ale cazul C.A.P. Densuş, uni-
productivităţii pădurilor — raportează tinuare prin strângerea re respunzătoare a animalelor
muncii depăşirea sarcinilor de surselor secundare şi a fu ce s-au întîmpinat in iar NICOLAE TiRCOB
cultivate.
rajelor
Experien-
condu-
trecută,,
unele
na
plan la export, aferente I ------------- ' ‘ au tras (Continuare în pag. o 2-a)
Cimenliştii deveni in- primului semestru, cu
tîmpină marea sărbătoa 7.7 la sută.
re de la 23 August cu
îndeplinirea şi depăşi Reducerea
rea principalilor indica
tori de plan, asigurarea cheltuielilor
unor-condiţii optime pen.
tru acţiunile muncitoreşti AUGUST de
ce vor fi materializate
în perioada următoare.
Astfel, producţia marfă a
fost depăşită cu circa 11 bători naţionale d că
e
milioane lei, ceea ce în tre harnicul colectiv cu
seamnă o creştere de 2,9 prinde : o producţie mar *11 IV 1?U *1 U |
la sută faţă de perioada fă suplimentară de a- melc de „Epoca Nicolae \
corespunzătoare a anu proape G milioane Ici (cu Ceauşescu" — se înscrie l
lui trecut. Aceste plu 1G,8 I;i sută mai marc între cele mai eficiente )
suri la producţia valori decît cea realizată în pe întreprinderi hunedorc- i
că şi la unele produse rioada corespunzătoare a ne. -Harnicul-- colectiv .al. (
fizice au fost posibile anului trecut), depăşirea acestei unităţi raportează, i
ca urinare a aplicării productivităţii muncii cu în cinstea zilei de 23 Au- >
măsurilor din programul 5,1 la sută (cu 8,7 la sută gust, reducerea cheltuieli- )
de creştere a productivi mai mult decît în 1987), lor totale la X 000 lei (
tăţii muncii — indicator realizarea a circa 10 000 producţie marfă cu 59,3 !
care a fost depăşit eu mp de plăci marmură pe lei, iar a celor materiale >
10 la sută. ste plan, depăşirea in cu 24,9 lei. Aceste rezul- \ Formarea omului nou —
vestiţiilor totale cu 29,8 taie au fost posibile ca .
Bilanţ bogat la sută, din care la con- urmare a reducerii con- ţ Se rccoltenzâ furaje a muncii cu filmul
sfrucţii-montaj cu 1,7; la sumurilor specifice de ^
în realizări sută ş.a. materii prime şi mate- 1 pentru hrana animalelor
întreprinderea simeria- riale, prin adoptarea şi de la Complexul cu vaci indicatorilor sintetici (nu
pentru lupte de In C’hi-
nă „Marmura" se află Depăşiri la export respectarea unui strict \ mliulin. AUTOCONDUCEREA măr dc spectatori şi înca
mereu între unităţile regim de economii la l sări) şi mai ales în foarte
fruntaşe ale judeţului Silvicultorii liunedoreni toate valorile vehiculate 1 MUNCITOREASCA numeroasele şi variatele
nostru. 15 i lanţul întoc — oameni harnici care Pe fluxurile de producţie 1 Foto N. GHEORGHIU acţiuni cu filmul sînt o
mit în cinstea marii săr- adună şi valorifică su- ale întreprinderii. \ ÎN A C Ţ I U N E dovadă a seriozităţii cu
care s-a muncit, dar şi o
garanţie a realizării sar
Spiritul revoluţionar, cinilor de plan şi mai mo
sentimentele patriotice, a-
bilizatoare din a doua par
Ritm şi calitate în realizarea Cariera minieră Veţel—Mintia vînd ca nucleu dragostea te a anului.
şi ataşamentul, faţă de
INVESTIŢIILOR ARGUMENTELE FRUNTAŞILOR - FAPTELE partid, patrie şi popor, Din paleta manifestărilor
COTIDIENE DE MUNCĂ, constituie dominantele con. organizate în această pe
ştiinţei omului nou. Şi rioadă o pondere deosebi
Mobilizare şi conlucrare pe HĂRNICIA CONTINUĂ numai în măsura în care ta au avut-o cele consa
crate
principa
sărbătoririi
(Pagina a 2-a) ele se regăsesc în conştiin lelor evenimente politice
reţelei
ţa
lucrătorilor
ci
şantierele de iocuinţe din Lupeni nematografice.. activitatea şi istorice — aniversarea
ed nea ţională desfăşu rată zilei dc. naştere şi a înde
de aceştia este eficientă lungatei activităţi revolu
Brigada nr. 2 din cadrul apartamente şi sîntem ho- De aceea cultura cinema ţionare a tovarăşului
T.A.G.C.M. Deva şi-a de tă-rîţi să accelerăm în con tografică trebuie făcută. în Nicolae Ccauşescu, secretar
plasat aproape în totali tinuare ritmurile de exe cepând cu personalul pro general al Partidului Co
tate efectivele în Valea cuţie pentru a ne îndepli priu. Este o necesitate în munist Român, preşedinte
Jiului, unde are de con ni planul anual, ne spunea ţeleasă de lucrătorii Intre le Republicii Socialiste
struit, în acest an, 340 de mg. Ioa-n Galici, adjunctul România, unirea principa
apartamente — în oraşul şefului d brigadă şi co prinderii cinematografice lelor, 140 de ani de la re
e
Lupeni, fermele de păsări ordonator permanent al judeţene, care s-a desprins voluţia din .1848, G7 de ani
de la Iscroni şi alimenta lucrărilor la Lupeni. Ac ca -o concluzie din dezba de la înfiinţarea P.C.R,
rea cu apă de la Jieţ, A- tivitatea noastră a primit terilc adunării generale a 40 de ani de la naţiona
coste sarcini importante un impuls deosebit prin reprezentanţilor oamenilor lizarea principalelor mij
şi mobilizatoare au deter sarcinile şi îndemnurile muncii. Este în acelaşi loace de producţie ş.a.
minat noi forme şi meto formulate de secretarul ge timp un imperativ sub’ Numeroase au fost şi ac
de de organizare .şi condu neral al partidului, tova 'semnul căruia - trebuie să ţiunile dedicate populari
cere a activităţii în atî- răşul Nicolae Ccauşescu, se desfăşoare activitatea zării măreţelor ctitorii ale
tea puncte de lucru, dis la şedinţa Comitetului Po vii toarc cui 1 ural-educa ti- „Epocii Nicolae Ceauşescu".
persate la mari distanţe litic Executiv al C.C. al vă, a,şa cum se sublinia educaţiei malerialist-ştiin-
unul de altul. P.G.R. din 3 august a.c., şi în darea de seamă, pre ţifice, etice, desfăşu râie
Privind construcţia de privind îmbunătăţirea -ra zentată de Viorel Jianu. sub genericele : „Sectele
locuinţe, forţele sînt- ma dicalii a organizării lucră directorul întreprinderii. religioase, un, pericol pen
sate în ansamblul „Tudor rilor pe toate şantierele şi Realizarea acestui obiec tru sănătatea morală a
Vladimirescu", unde se mobilizarea largă a tutu tiv — educarea multilate societăţii", „Comunistul,
conturează unul dintre cele ror mijloacelor materiale rală a oamenilor — stă în model al noii personalităţi
mai moderne şi mai fru puterea personalului între
moase cartiere ale Lupe- DUMITRU GHEONEA Cariera minieră Min tia—Vcţel. în abatajul prinderii. Rezultatele ob VIORICA ROMAN
niului. „De la începutul panoul I al minei Vc|el, mi norul Iv Ga vrii Uohnn ţinute în primul semestru,
anului am predat 134 de (Continuare in pag. a 2 o) torul Gheorghe Lup încep o nouă perforare. concretizate în depăşirea (Continuore in pag a 3-a)
