Page 34 - Drumul_socialismului_1988_08

DRUMUL SOCIALISMULUI f
2

Ritm şi calitate ?n realizarea
iîiri mtreagaactivitateeconomico-socială
INVESTIŢIILOR
■ LX IM
lejul des
TEZELE Oi APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL NIGOLAE CEAUŞESCO- cărţii so-
sala de l
IZVOR AL ACTIURII Şl FAPTEI REVOLUTiOHARE Mobilizare si conlucrare t, "■! judi
zat
expo
7
purtîud
August -
pe şantierele de locuinţe din Lupeni gural al
în istorisi
Cariera minieră Veţel-Mintia a „Kor
(Urmare din pag. 1) pe acest an să fie .predate TOR IM
SCURTA]
la termenele planificate. LUI ANI gei
ARGUMENTELE FRUNTAŞILOR - FAPTELE Există pentru aceasta am­ şurat cirn
acest
Ui
şi a forţei de muncă din
documentaţii,
plasamente,
nea
construcţii Incit să se asi­ celelalte condiţii necesare, dicată si
gure îndeplinirea integra­ toate blocurile fiind deja piatei zii
lă, precum şi recuperarea atacate, afJîndu-se în di­ Lxpuneri
Voichiţa
restanţelor". 1 ferite stadii de execuţie". Vin j an
La blocul ,,E
COTIDIENE DE MUNCĂ, HĂRNICIA CONTINUĂ I" acţionea­ In Lupeni lucrează şi o ilustrate
ză cu hărnicie şi dăruire parte a Brigăzii nr. 5 O- filmului
dulgherii din echipa lui răştie. Are de predat în 0
Ion Eurdui, fierar-beto- acest an, aici, J06 aparta­
La Cariera minieră Ve- frumoase distincţii i-a tăţii muncii cu 4 144 Iei/ UN „IZVOR" DE nişj^i lui Vasile Răducu şi mente. „Am atacat deja IŢEI
ţel—Mintia ani consem­ mobilizat şi mai mult pe om al muncii etc. Sînt zidarii lui Costică Samoi- blocurile M 4,. cu 30 apar­
nat, clc curînd, frumoase toţi oamenii muncii din rezultate pe care dorim MATERII PRIME : lă, iar la „D 7" zoresc fi­ tamente, si nr, 56, cu 16 • 20,1
fapte de ‘muncă ale har- unitatea noastră, liotărîţi să Ie amplificăm în a RESURSELE nalizarea ultimelor 10 a- apartamente, menţiona ing. in întî
nicului colectiv. „Este, de să nu precupeţească nici doua jumătate a acestui partamenle echipele de Cristian Şcrbarr, adjunctul sărbător
fapt, o continuare fireas­ un efort pentru a ocu­ an, pentru a ne spori SECUNDARE mozaicari conduse de Iu- şefului de brigadă. în cu­ şi anotii
că a rezultatelor bune ob­ pa un loc pe podiumul contribuţia Ia creşterea i Cum se ştie, colectivul liu Gros şi Gheorghe Dia- rbul vom începe lucrările tură •
ţinute anul trecut — ne-a competiţiei şi în acest an bazei de materii prime a 1 Brigăzii de producţie conu, cele de zugravi con­ şi la blocurile Bl, cu 38 sacrificii
spus tovarăşul Eugen hotărîtor pentru îndepli­ ţării, aşa cum a cerut ^ Mintia clepun'e eforturi duse de Ion Raţ şi llie de apartamente, şi nr. 67, vara pat
Ţandrău, secretarul co­ nirea obiectivelor din ac­ secretarul general al I intense pentru prelucra- Orihan. „Ne dăm. tot inte­ cu 22 do apartamente. în man-foil
mitetului de partid al tualul cincinal. După pri­ partidului, tovarăşul / rea cantităţilor lot moi resul să terminăm lucră­ funcţie do necesităţi, de­ vieţii". F
unităţii. După cum se mele 0 luni, în bilanţul Nicolac Ceauşescu, tutu­ 1 mari de minereuri com- rile cît mai repede şi sa plasăm echipele de la fi­
ştie, pentru ocuparea lo­ activităţii minerilor şi ror minerilor şi prepa­ ţ plexe extrase de la Troi- le facem do cea mai bună neam la Lupeni şi invers, diourilor
pisodul
cului trei în întrecerea preparatorilor noştri au ratorilor ţării". i' ţa şi Vorfa, a minereului calitate, releva Iul iu Gros. astfel incit să acoperim jurnal *
socialistă pe ţară în 1987, fost înscrise însemnate La asemenea obiective 1 cuprifer provenit din zo- Pentru că ne aşteaptă în cît mai bine neceşarul de rea pro;
colectivului nostru i s-a plusuri la producţia fizi­ clare şi concrete nu mai ^ na Veţel. La acestea, de continuare alte sarcini aici forţă de muncă acolo un­
-
decernat „Ordinul Mun­ că, — 257 tone de plumb, putem adăuga decît fap­ ^ ci ţi va ani, se adaugă şi şi nu vrem să se spună că de timpul presează, deşi
cii" clasa a IlI-a şi i-au 12-1 tone de zinc, 55 tone tul că — după cum se ) un alt ,,izvor" bogat de locuinţele din Lupeni, lu­ toate lucrările sînt impor­ fîrTB
fost înmuiate „Diploma de cupru ş.a. —, o pro­ va vedea în continuare 1 materii prime. Este vor- \ crate de brigada nr. 2 De­ tante, toate locuinţele din
de onoare" şi „Steagul ducţie marfă suplimenta­ — ele sînt şi susţinute i ba de resursele secunda- \ va, nu sînt elegante, con­ planul, po acest an trebuie
roşu" de unitate frunta­ ră de peste 12 milioane cu puternicele argumen­ i re ce constau în zguri fortabile". predate la termen. în a- r
şă pe ramură. Aceste lei, creşterea productivi­ te ale muncii si hărniciei. ) de plumb şi diverse ste- \ De curînd, Brigada nr. 2 cest scop ne străduim cu An. tu
Flăcări
j rile rezultate din activi- \ Deva .a atacat un nou an­ toţii, colaborăm bute în­ ta); HUî 1
l fetea de prelucrare a mi- samblu în Lupeni, „Brăiţa”, tre noi, cu proiectantul şi (Modern
fericita
’ nereuriior. „Prin aceasta unde primul bloc, B 2, eu beneficiarul, cu unităţile Urmărire
(Flacăra)
Modernizarea... „vioara întîi‘! \ - ne spunea tovarăşul 28 de apartamente, va tre­ economice din oraş". Kjjreta d<
bui
predat
Şi pe .şantierele de locu­
l
beneficiarilor.
loan
secretarul
Codrea,
Fxtempo:
V
„Ritmurile
de
considera
1 preparare — dorim să ne
torii din cadrul T.A.G.C.M.
dui — r-
Interlocutor, tovarăşul So­ au fost electele acestora înlocuieşte metoda de ex­ i organizaţiei de partid corespunzătoare, lucru sînt inţe din Lupeni construc­ (7 Noloni
l’ENI : .
rin Copoescu, inginerul şei asupra proceselor produc­ ploatare cu felii orizonta­ ^ sporim contribuţia fa Miron Cocotă, dirigintele Deva acţionează cu dărui­ (Cultural
cu producţia al Carierei tive ? le prin rambleere. La Po- ţ creşterea bazei de mate- de şantier din partea re şi responsabilitate mun­ do eşti,
miniere Veţel-Mintia. A- - Voi menţiona, de pil­ joga a fost extinsă meto­ ) rii. prime a ţării, să des- I.G.C.L. Petroşani, ne în­ citorească, liotărîţi să-şi ceafărui)
va iubiri
dresârn o primă Întrebare : dă, în domeniul, preparării da exploatării prin găuri \ iăşurăm permanent o ţelegem cu constructorii, îndeplinească integral sar­ M '.'LA:
Cum se înfăptuieşte pro­ minereurilor, îmbunătăţi­ loreză cu cuptor la vatră. ] muncă de calitate. Deci, căutăm sâ-i ajutăm, în cît cinile din acest al treilea (Muncite
gramul de modernizare ? rea calităţii concentratelor I eforturile noastre se în- toate locuinţele din planul an a! cincinalului. Deducţii!
rin (Bett
— In primul rînd, ţin să cuprifere printr-o dozare Acest fapt a condus la ! dreaptă nu doar spre crederea
arăt că programul de or­ corespunzătoare a substan­ creşterea masivă a canti­ ) prepararea unor volume OURAUA
ganizare şi modernizare a ţelor reactiva folosite. Au tăţilor de calcar derocate sporite de reziduuri, ci zîrui bur
producţiei cuprinde, struc­ fost create şi finalizate din carieră. . La Brigada -de şi spre îmbunătăţirea 07- RAŞTtli: A
triaj;
tural, înnoiri pentru toate instalaţiile necesare in a- producţie Gurasada, ve­ dicelui de extracţie, ob-- CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA (Flacăra)
subunităţile carierei noas­ ceasta direcţie, cum este chea uzină de- -preparare 1 ţinerea unor cantităţi cit BAI: Sa
tre şi vizează o gamă lar­ cea de dozare a varului a fost înlocuită' cu o nouă l mai mari de metale. sis (Ca
HAŢEG ;
gă de probleme tehnice sub formă de lapte de vei-. uzină prin care se'-teuşcŞ- ! De la începutul a- (Dacia);
do pe Întregul flux pro­ De asemenea, prin efortul le micronizarea benlonitei, 1 nului s-au prelucrat cir- iui invit
ductiv - de la extracţie, specialiştilor unităţii, la adică sporuri considerabile \ ca 40 000 tone do resur- Asigurarea bazei furajere - Focurile ţ|
MV
la prepararea minereurilor preparaţia Mintia s-a reu­ pe linia calităţii. După cum I se secundare, a crescut na.
şi a altor substanţe utile. şit depresarea minereului se observă, modernizarea ) cu un procent indicele
Acum, în a! treilea an de de zinc de minereul cupri­ se află Intr-o strînsă inter­ \ de extracţie la metalele problemă cheie pentru realizarea
la aprobarea şi aplicarea fer extras de la Veţel. E- dependenţă cu volumul l de bază (plunib şi zinc)
acestor programe, putem lectele. sînt deosebit de în­ producţiei, calitatea aces­ ■ din minereurile complexe,
arăta că a fost înfăptuită curajatoare in ce priveşte teia, eficienţa şi alte fe­ prin reducerea costurilor sarcinilor în sectorul zootehnic
Kezii
cea mai mare parte a creşterea calităţii metale­ nomene dintr-o unitate e- de producţie s-a obţinut 10 au
măsurilor prevăzute. lor in concentrate. A fost conomică. Dar, în acest t o economie de peste 2 K.vtr
— Vă rugăm să prezen­ experimentată cu succes, ,, concert", modernizarea ' milioane lei, iar hsneli- (Urmare din pag. 1} Zdrăpţi, Săliştc şi în alte II, H
Fxtr
taţi cileva dintre măsurile la Vorfa, o metodă de este întotdeauna... ,,vioara \ ciul planificat a fost de- unităţi. Orice „scuze"' ar D, 5,
aplicate şi, pe scurt, care exploatare cu surpare, ce întii" ! ^ păşit cu 3 355 000 lei". invoca conducerile unită­ Foni
tafe unde din 582 tone fîn ţilor şi fermelor zootehnice 510 «5
s*au depozitat abia 230 to­ respective, acestea nu pot
Minereuri cît mai multe şi de calitate ne, iar din 3350 tone sucu­ eu nimic înlocui cantită­ m
ţile de furaje care trebuia
lente prevăzute nu se află
S CÎŢIVA DINTRE în stoc nici un kilogram (!). să fie depozitate pînă a-
De.asemenea, din cele pe­
din
ieşirea
cum.
Pentru
După lunile care au tre­ nutul planificat cu 0,1 la „ţină pasul" cu volumul ste 7000 loneîînuri, sucu­ Pentru
CEI MAI BUNI cut; din acest an, colecti­ sulă, iar ia sulf cu 0,61 extracţiei, avem rezultate impas, se impune o ana­ fi predau
vul Sectorului minier Boi- la sută. Prin organizarea îmbucurătoare în ceea ce lente. şi grosiere necesare liză temeinică a situaţiei cu cerul
zootehnic
al
fiecare
unitate,
din
care
Cariera minieră Ve­ ţa—Haţeg se prezintă cu mai bună a extracţiei, me­ priveşte punerea la punct sectorului Sarmizegetusa nu să fie însoţită de măsuri tul izola
averse d
G.A.P.
ţel—Mintia dispune de un bilanţ - bogat în reali­ canizarea transportului ia a unor agregate şi utilaje, s-au depozitat, până acum, operative şi concrete pri­ cărcări
un colectiv puternic, zări. „Am obţinut o pro­ . orizonturile —120 şi —160, a instalaţiei de preparare nici 1000 tone, iar la G.A.P. vind organizarea temeini­ va sufla
şi sud-es
format din . mulţi oa­ ducţie marfă suplimentară cît şi datorită evacuării in general. RuduUeşti sînt în stoc nu­ că a muncii şi mobiliza­ rile mini
-
meni buni, harnici, a- de peste un milion lei — mecanizate a materialului — Ce elemente conside­ mai 250 toue furaje din rea tuturor forţelor şi mij­ prinse în
flaţi permanent în frun­ ne spunea tovarăşul ingi­ excavat din galerii .şi puţ, raţi că stau la baza rezul­ peste 3300 tone cîte repre­ loacelor la transportul şi de, iar <
tre 28
tea bătăliei pentru a da ner Iacob Jitea, şeful sec­ productivitatea muncii a tatelor pozitive ? zintă necesarul. depozitarea neîntîrziată a Izolat ce.
patriei cît mai multe tarului. Aşa cum a cerut crescut cu 26,24 la sută. — Cel mai important Acţiunile de steîngere şi întregii cantităţi de fura­
minereuri. Dintre cei secretarul general al parti­ — Ştim că în toaite zo­ este faptul că oamenii noş­ depozitare a nutreţurilor je. In acest sens organi­ Pentru
mai buni am notat nu­ dului, tovarăşul Nicolae nele judeţului nostru şe tri au înţeles si înţeleg le­ nu se bucură de atenţia zaţiile de partid, consilii­ va fi pi
moaşă, c
mele unor mineri şi Ceauşescu, tuturor mineri­ fac ofoTturi pentru desco­ gătura indisolubilă existen­ cuvenită nici la C.A.P. O- le unie agroindustriale şi Izolat v
e
preparatori, maiştri, in­ lor şi preparatorilor din perirea şi punerea în va­ tă îfiitre munca lor şi bu­ coliş, unde din 670 tone consiliile populare au da­ de ploai
gineri, tehnicieni şi alţi ţara noastră, ne-am inten­ loare a noi cîmpuri de mi­ năstarea lor. Căteva do­ linuri s-au depozitat mai toria să determine pe toţi descărcăr
moderat.
specialişti caro sificat şi noi preocupările nereu şi alte substanţe mi­ vezi î, darea în , funcţie a puţin de 100 tone, nu s-a factorii răspunzători de
-şi-au pus „semnătura" pentru soluţionarea proble­ nerale utile. Gare'este si-’’ noului grup social dotat însilozat nici un kilogram realizarea sarcinilor în sec­ Pentru
sub succesele din 1987. melor complexe ee le im­ tuaţia, diiiî' 'acest punct de actualmente, cu maşină de de nutreţuri din 1800 tone torul de creştere a anima­ zile : vri
dominant
Adrian Radu,' Ileana plică procesul de exfcrac- vederii; la Boita—Haţeg ? spălat de capacitate mări- stabilite, iar la grosiere lelor să-şi îndeplinească cerul var
Gican, Vasile Oancea, ţie şi preparare, creşterea -4- Cît, ele curînd, secto-, ,,,lă peiţ^ju spălata „baiiţe-,, stocul este de numai 10 la ireproşabil atribuţiile ee averse lz
Iosi-f ■ Paşea, Gabrigl calitativă a producţiei de >':t*ul! nostru '-*îş{‘_’ya diifola' lor de,.. Rrotecţie, -.feaiinena- sută din . prevederi. Intr-o le sînt încredinţate, să fie însoţite
electrice,
Cazan, Aurel June, lin-, minereuri, reducerea' '"chel­ capacitatea d£'producţie. jarea şi igienizarea vechiu­ asemenea situaţie mai es­ întărit spiritul de ordine cursol di
ria‘‘ Gavrilă, Eugenia tuielilor materiale, ridica­ Din această cauză ne pre­ lui grup social pentru u- te oare de mirare că an şi disciplină, astfel îneît în' .'pecia
Alintul vs
Buşe, loan An.cău, rea productivităţii muncii, ocupă în cel mai înalt zina de preparare, termi­ de an unitatea respectivă în fiecare unitate şi fermă Temperat
Gheorghe Bălan, Giieor- sporirea eficienţei econo­ grad realizarea tuturor lu­ narea şi dotarea vestiaru­ nu-şi îndeplineşte sarcini- . să se asigure întreaga can­ vor fi ci
ghe Ma-tcş, Vasile Du- mico". crărilor de invest’ţii pre­ lui de la Ohaba, deschide­ le ce-i revin din programul titate de nutreţuri în sor­ şi 19 gra<
mi-trache, Petru Pascu, — Vă rugăm să exem­ văzute. Putem afirma eă rea chioşcului alimentar şi judeţean de dezvoltare a timentele planificate şi de xlme ini
Aurel Nan, Aurel Ca­ plificaţi prin cîţiva- , indi­ îrnccl mai scurt timp' pu­ altele. zootehniei ? Diferenţe in­ oea mai bună calitate, ca grade,
serviciu
zan, Gheorghe Jimon catori. ţul central va' fi amena­ admisibile între cantităţi­ o condiţie decisivă pentru cenco).
sînt numai cîţiva din­ '— Ne-am realizat şi de­ jat pîiiă la orizontul —240 le de nutreţuri stabilite înfăptuirea obiectivelor din
tre cei mai buni oa­ păşit sarcinile fizice la m, betonîndu-se şi rampa prin balanţe şi cele depo­ programul judeţean de
meni ai unităţii. toate metalele , şi substan­ existentă la acest nivel. Grupaj realizat de zitate există şi la C.A.P. dezvoltare a zootehniei şi m m
t ţele, din plan. De pildă, In legătură cu uzina de MARIN NEGOIŢA Pui. Romoşel, Popeşti, Nă- a cerinţelor noii revoluţii
la zinc, am depăşit conţi­ preparare, care trebuie să d.ă.ştie, Bunila, Lelese, agrare.