Page 37 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 37
în în t îm p in a r e a m ă r e ţ e i s ă r b ă t o r i n a ţ io n a le
Cu indicatorii Dintre succesele la 7 luni. '
consemnăm depăşirea \
de plan depăşiţi producţiei marfă cu pe- i
sie 3,8 milioane lei, eres- J
4>c la tehnicianul terea productivităţii mun- l
Ghcorghe Tripa, secreta cii cu 3,2 Ia sulă, micşo- ţ
Consfătuirea Judefeană de lucru rul organizaţiei dc partid la 1 000 lei producţie ’
rar ea cheltuielilor loiale .
de In coloana din Brad
a I.J.T.L., aflăm : „Pe marfă cu 144,5 lei, iar a ţ
cu activul de bază din agricultură, cele .şapte luni şi o de celor materiale cu 55,5 i
lei, realizarea peste pre-
cadă care »iu trecut din
acest an, colectivul nos
pe probleme de zootehnie tru sc prezintă cu toţi AUGUST vederi a numeroase pic- \
se dc schimb şi alte re. l
pere pentru utilaje mi- .
indicatorii do plan în
depliniţi şi depăşiţi. Ast nicre. \
Ieri, Ia Casa de cultură manenţa consiliilor unice al partidului, tovarăşul
a municipiului Deva, a agroindustriale dc stat şi Nicolae Ceauşescu, pri fel, la transport călători \
avut loc consfătuirea de cooperatiste, directorii, in vind realizarea obiectivelor am înregistrat 111 la Contribuţie sporită \
marfă
transport
sută,
lucru cu activul de bază ginerii şefi şi şefii dc fer noii revoluţii agrare, s-a 103,8 la sută, transport sistemul energetic naţio la programul de \
din agricultură pe pro me din I.A.S., directorii dezvoltat baza tehnico- tehnologic ■— 108,1 la nal . Dcsfăşurîndu-şi ac
bleme de zootehnie, în ca S.M.A., preşedinţii, ingi materială şi a fost pus mai sută, taximetre 143,3 la tivitatea în temeiul a- autoaprovizionare \
drul căreia a fost anali nerii şefi şi şefii ferme bine în valoare potenţia sută. In aceeaşi perioadă, ceslor principii, pe pri
zat stadiul înfăptuirii pro lor zootehnice din G.A.P., lul zootehnic al unităţilor mele 7 luni ale acestui Lucrătorii din reţeaua i
gramelor de creştere a a- medicii veterinari din con agricole, sporind efective planul de recondiţionarc an s-a obţinut o produc C.I’.A.D.M. Vaţa de Jos 1
a pieselor de schimb în
nimalclor, adoptate în siliile unice agroindustria le, producţia animalieră şi atelierele proprii s-a rea ţie marfă suplimentară depun eforturi stăruiloa ţ
cursul lunii martie a.c. le, aparatul U.J.C.A.P. livrările la fondul de stat. de peste 6,9 milioane lei re pentru realizarea sar- ţ
de Comitetul Politie Exe Lucrările consfătuirii au In acest context s-au e- lizat în procent de 132 (mai mult cu 13,3 la sută cinilor ce le revin in ,
cutiv al G.C. al P.G.R. şi fost deschise de tovarăşul videnţiat rezultatele şi ex la sută, iar la venituri decît în perioada cores înfăptuirea programului 1
s-au stabilit măsuri ferme Ion Popa, prian-secretar ai perienţa unor cooperative 110,1 la sută. întăresc punzătoare a anului tre de autoaprovizionare. Dc \
oare să asigure îmbunătă Comitetului judeţean Hu agricole cum sînt cele angajamentul pe care ni cut), productivitatea mun la începutul anului au ,
l-am luat ca în cinstea
ţirea activităţii. din acest nedoara al P.C.R., pre din Brad, Sîr.landrei, O- cii a crescut cu 14 la fost achiziţionate dc la '
sector. şedintele Comitetului exe răştio, Romos, Geoagiu, măreţei noastre sărbători sută, iar cheltuielile la populaţie şi predate la ţ
naţionale, să obţinem re
Ea lucrările consfătuirii cutiv al Consiliului popu Haţeg, Silvaş, A.E.I. Peş- 1000 Iei producţie mar fondul de stal 555 kg car- i
a participat tovarăşul lar judeţean. teanu, Bărăşti, Chimin- zultate şi mai bune în fă au fost reduse cu 85,7 »e de pasăre, 21 555 bu- (
GHEORGHE PANA, mem dia, ferm e i de stat munca noastră". lei. căţi ouă, 977 kg melci. '
bru al Comitetului Politie Consfătuirea s-a desfă din O r ă ş t i e şi altor 875 kg fasole, 270 kg să- \
Executiv al Comitetului şurat în plen şi pe grupe unităţi unde s-au rea Energie electrică Buchet de fapte mintă de dovleac, 711 i
unice
agroin
de
consilii
Central al Partidului Co dustriale de stat şi coope lizat de pe acum sarcinile tone de fin, însemnate .
munist Român, preşedin ratiste. In cadrul lucrări anuale la efective şi se suplimentară şi realizări cantităţi de carne de t
tele Comitetului pentru obţin producţii sporite de iepure, alte produse. Fa- l
'Problemele Consiliilor lor în plen au luat cuvîn- lapte. Aceasta demonstrea Harnicul colectiv de Colectivul tinerei uni ralel, în secţiile presta- ,
tul tovarăşii Io an Dără-
Populare. ză posibilităţile existente muncă al I.E. Haţeg este tăţi devene I.P.S.K.U.M.. toare de servicii se ar- '
Au fosl prezenţi, de ase banţ, Emil Jeldujer, Florin pentru a ridica la un ni conştient de faptul că întreprindere care a ţionează pentru a asi- \
menea, membrii biroului Aohim, Mihai Rut ard a şi vel. calitativ superior în trebuie să acţioneze per completat în mod fericit gura populaţiei o servire i
şi aparatul Comitetului Florina Sicoe. treaga activitate din zoo manent în aşa fel îneît profilul industrial minier promptă, de calitate. Se >
judeţean de partid, primii Consfătuirea a reliefat tehnia huncsdoreană, do a toate centralele hidro al municipiului capitală pune accent pe dczvol- ţ
secretari şi secretari ai faptul că prin acţiunile spori contribuţia sectorului electrice de pe Rîu Marc, dc judeţ, alcătuieşte în tarea industriei mici prin l
comitetelor municipale, o- iniţiate de Biroul Comite de creştere a animalelor, finalizate de constructori cinstea marii sărbători mai buna punere în va- ,
răşenoşti şi comunale de tului judeţean de partid, la îmbunătăţirea situaţiei şi preluate spre exploa naţionale a poporului loarc a resurselor ma. '
partid, conducători ai or de organele şi organiza eeonomico-financiare a u- tare, să pulseze cit mai nostru un frumos buchet ferialc locale. (Ion ('.oloi. ţ
ganizaţiilor de masă şi ţiile de partid, în scopul n Mâţilor agricole, la înde multă electricitate în de fapte şi realizări. corespondent). i
obşteşti, directori de în transpunerii în viaţă a plinirea obiectivelor din
treprinderi şi instituţii ju sarcinilor şi orientărilor l
deţene, cadrele din per date de secretarul general (Continuare în pag. a 2-a)
Autodepăşirea — deviza colectivului
mineresc Erou al Muncii Socialiste
Este de acum cunoscut tone cărbune. Aşadar, o muncit în prima jumătate
faptul că, pentru rezulta dovadă grăitoare a faptu a lui 1988 pentru îndepli
tele înregistrate în ultimii lui că, departe de a ge nirea sarcinii de onoare
patru ani la activitatea de nera sentimentul automul- încredinţate minerilor de
extracţie a cărbunelui, în ţumirii, succesul de care către partid şi secretarul
treprinderii miniere Paro- aminteam a stimulat şi său general, aceea dc a da
şeni i-a fost conferit înal mai mult ambiţia mineri patriei mereu mai mult
tul titlu de Erou al Mun lor de aici, confirmînd că cărbune, dc bună calitate.
cii Socialiste. Iată că şl autodepăşirea este deviza Deşi la nivelul întreprin
în acest al treilea an ai derii planul a fost realizat
cincinalului 1986—1990, co şi depăşit lună de lună —
lectivul minei Paroşeni AUTOCONDUCEREA se menţiona în materialul
înregistrează, după şase MUNCITOREASCĂ supus dezbaterii —, nu
luni, un plus la produc trebuie trecut cu vederea
ţia fizică dc peste 26 000
i N A C Ţ I U N E faptul că două dintre cele
patru sectoare de produc
ţie, respectiv II .şi IV, au
întregului colectiv. acumulat serioase restan
de
aceste
Pornind
Rădăcini adinei intr-un sol fertil j date, raportul la prezentat ţe, care •diminuează consi
în adunarea generală a re derabil depăşirile sectoa
I prezentanţilor oamenilor relor I (28 410 tone de
s Mar/'a Olar, Maria şi in profesie aici, calificin- La anul va împlini abia vine al doilea copil. Tot j muncii din întreprindere cărbune) şi III (9 693 to
Mariana Gergely, Leorttina a'u-se la locul de muncă, 15 ani de existenţă. Este doi copii are şl familia * a înfăţişat o bogăţie de ne), punînd în umbră alte
I Bont, Cotîrlici Florica, Da ori venind doar cu diplo firesc, deci, ca multe din Borrf, Leorrtina şi loan, in- t
N niela Neagu, Cornelia Pă- mă de absolvire a şcolii tre lucrătoarele sale, ve temeiată, de asemenea, in 1 aspecte referitoare la sti succese, cum ar fi recor
lul şi metodele de lucru
I răoan, Claudia Ghincea, profesionale. Toate însă nite direct de pe băncile marea noastră familie. So- J ale organului colectiv do dul absolut la avansări
S Steluţa Martin, Cioroian au acelaşi numitor comun: şcolilor, avînd deci primul fia este una dintre cele J conducere şi comitetului (272 ml într-o singură lu
nă) şi productivilăţilc înal
\ Rodica, Gabriela Mera, mai bune firărese, iar so- s sindicatului pentru mobi te realizate în decursul
N Ileana Cherecheş, Elena ţui este electrician. S-ar J lizarea tuturor forţelor la
Han, Victoria Tolan... sint putea da insă multe, ioar- J celor şase luni, adică pe
1 nume de temei, de mun te multe asemenea exem- j realizarea exemplară a ste 17 000 kg de cărbune
citoare pricepute şi des fapteb ds immsă, ia!mt fieri# ds tara p/e de tineri ale căror I sarcinilor de plan, pentru pe post în abataje şi a-
a
viaţă
1 toinice, care semnează de drumuri s-au intersectat, jj transpunerea şi în orientărilor proape 14 000 kg po post
indicaţiilor
în cărbune.
i ani şi ani, zi de zi, con au solul fertil al acestei loc de muncă aici, să-şi unindu-se mai departe in- 1 formulate de secretarul Participanţii la dezba
adinei
prins
rădăcini
dica de prezenţă, de an
ii aflat şi împlinirea so
tr-unul singur, aid, la Je- j
în
gajare revoluţionară, la întreprinderi, şi-au împli cială tot aici. Ştelania sătoria de mătase Deva. f general al partidului, to teri au dovedit, prin abor
Jesătoria de mătase Deva. nit destine, şi-au alcătuit Rain l-a cunoscut pe Terenul o Iost mănos. Oa- * varăşul Nicolae Ceauşescu, darea deschisă a tuturor
Unele au adus în aceas familii, au devenit persoa Leontin in ţesătorie. Azi menii au prins rădăcini în magistralele expuneri problemelor ce vizează
tă tînără unitate a indus ne respectate la locurile alcătuiesc o familie fru durabile. , şi cuvîntări la forumurile munca în subteran, carac
triei uşoare hunedorene lor de muncă, în societate. moasă, cu doi copii şi un Au rămas în această jj partidului şi democraţiei terul stimulativ al foru
munci toreşti revolu ţion a re
puţina lor experienţă de — Fabrica noastră este apartament modern in unitate modernă mulţi Iu- • din acest an. mului democraţiei munci
* i ia Cisnădie sau laşi, de tînără, spune tovarăşa Ma Deva. Silvia şi Silviu Ta toreşti, revoluţionare, în
la Timişoara sau Lugoj, no Stoica, secretarul co bac tot aici s-au căsăto DUMITRU GHEONEA Şi Ia fruntaşi este loc caro gîndiren şi acţiunea
ii unde lucraseră înainte. Al mitetului de partid al Ţe rit. In curînd şi casa lor _____ ______ pentru mai bine ! — iată
s tele au făcut primii paşi sători ei de mătase Deva. va avea pcrlru membri; (Continuare in pag. o 2-a) j punctul de plecare în ana MIRCEA DIACONU
u lizarea exigentă, responsa
w a9mt 0 «o»? v r ir >wnr a mm r «w t mm 1 mm * n&zs 1 mus t j&w * s.mm s «w s ems bilă a modului in care s-a (Continuare în pag a 3-a)
