Page 38 - Drumul_socialismului_1988_08

DRUMUL SOCIALISMULUI NR
p aq 2

Consfătuirea judeţeană de lucru
MAJORAREA RETRIBUŢIILOR Şl A PENSIILOR
cu activul de bază din agricultură,

■ cu '
pe probleme de zootehnie Vie satisfacţie, angajare fermă în muncă pararea pi
(V-'Aţun
clor, pes.
au pârtie
(Urmare din pag. 1) special ia I S.C.I.P. Dras­ zootehnic să acţioneze cu (ie, cîtcvt
tic şi întreprinderea „A- fermitate pentru pregăti­ RĂSPUNDEM PRIN FAPTE GRIJII PĂRINTEŞTI ţcni care
de ore dc
programul de autocondu- vicola" Mintia. rea temeinică a iernării tlcă. S-au
cerc auloaprovizionare în cadrul consfătuirii animalelor, să generalize­ Alături de întregul po­ nizatc în cadrul „politeh­ rea mobilierului pentru hărnicie
constantă
loriiuriulâ. au fost criticaie conduce­ ze larg experienţa unităţi­ por, tinerii din cadrul I.M. nicii muncitoreşti", pregă­ căminul de nefamilişti, a- preşedinţi
S-a subliniat în acelaşi rile de unităţi" şi ferme lor fruntaşe şi noile teh­ Orăştie îşi exprimă cu tite şi susţinute de cadre ccst obiectiv fiind în exe­ de cctăţc
trui,
timp, cu in sectorul zoo­ care nu au asigurat livra­ nologii în acest sector, să entuziasm şi profund res­ tehnice şi alţi specialişti cuţie în regie proprie şi Harda, l Xoa
tehnic sc menţin o seamă rea produselor contracta­ întărească ordinea şi dis­ pect dragostea neţărmuri­ ai unităţii. Rezultat direct urmînd să fie realizat in­
do neajunsuri, ce determi­ te la fondul de stat, aşa ciplina în muncă la toate tă şi recunoştinţa profun­ al acestei activităţi este tegral pînă la 15 septem­
nă înregistrarea unor res­ cum este cazul C.A.P. nivelele, să militeze pen­ dă faţă de secretarul ge­ cî.ştigarea locului I ia c- brie a.c. S-a mai realizat
tanţe faţă de prevederile Zdrapţi, Tîmpa, Sîrbi, Ciula-, tru formarea unei noi ati­ neral al partidului, tova­ tapa judeţeană a Olim­ proiectul dc execuţie a ali­
de plan ţi ale programe­ 1A.S. Haţeg şi Mintia. tudini, înaintate faţă de răşul Nicolae Ceau.şcscu.. piadei strungarului şi fre­ mentării cu gaz metan a
lor. Datorită lipsurilor ma­ Totodată, s-a arătat că muncă a tuturor cadrelor pentru măsurile adoptate zorului, de către Nicolae căminului de nefamilişti.
nifestate în activitatea nici consiliile populare co­ .şi lucrătorilor din secto­
conducerilor Uitiur unităţi munale Crlşcioi:, Corloj, rul zootehnic. privind majorarea retribu­ Petra şi Vasile Sima, doi Acestea sînt doar cîte- • 20,0
agricole şi ferme, a spe­ Pui, Şoimuş şi Sintămăriu- în vederea îmbunătăţirii ţiei întregului personal tineri de la secţia sculărie va dintre faptele prin care 20,25 Pri
cialiştilor, medicilor ve­ Orlea nu s-au preocupat întregii activităţi din zootch. muncitor din patria noas­ ai întreprinderii noastre, tinerii din cadrul I.M. O- nomie •
terinari şi cadrelor din re­ eu întreaga răspundere ele nie, este necesar să fie acor­ tră. precum şi situarea lor în­ răştie doresc să răspundă nou - rt
ţeaua de reproducţie, ne- livrarea cantităţilor do dată atenţie deosebită per­ Ţin să subliniez că, în tre primii zece pe ţară, la grijii părinteşti ce le-o tor al n
rospectării tehnologiilor produse îndeosebi a lap­ fecţionării organizării sec­ acest an hotărîtor pentru faza naţională a concursu­ poartă mereu secretarul 21,05 C
de creştere şi furajare a telui, contractate de gos­ toarelor de creştere a ani­ îndeplinirea obiectivelor lui. generai al partidului nos­ • 21,20
animalelor, cit şi a pro­ podăriile populaţiei. malelor, în special a tine­ din actualul cincinal, a- Dintre rezultatele noas­ tru, tovarăşul Nicolae
gramului de lucru la une­ O analiză aprofundată a retului femei de prăsită, vînd drept călăuză îndem­ tre s mai poate consem­ Ceauşescu. Desigur, sîn- ţific. „Ui
e
le unităţi =e înregistrează fost făcută asupra modu­ realizării programului de nurile şi orientările secre­ na că ne-arn realizat pla­ tem conştienţi că avem viaţă"
însemnate ncrealizări la lui cum organele şi orga­ trecere a viţelelor la efec­ tarului general al parti­ nul de muncă patriotică mult mai multe resursa rea ţi ai
efectivele totale şi matcă, nizaţiile d partid, orga­ tivul matcă. încadrării în dului, tovarăşul Nicolae la acţiuni finanţate în şi ne angajăm să le valo­ ţional „C
0
de bovine şi ovine, indi­ nele agricole judeţene, prevederile legale privind Ceauşcscu, reieşite din proporţie de 100 la sută, rificăm mai deplin pe vii­
cii scăzuţi de natalitate şi consiliile populare şi con­ greutatea de sacrificare şi documentele Congresului cinstind în acest fel, aşa tor, să punem umărul aşa niei" •
pierderile prin sacrificări ducerile colective alo uni­ dinvnuării pierderilor prin al XIII-lea şi Conferinţa cum se cuvine, apropiata cum se cuvine, aşa cum nai • 2:
deosebite şi mortalităţi au tăţilor agricole se preocu­ sacrificări şi mortalităţi Naţională ale partidului, sărbătoare a poporului programe
constituit principalele cau­ pă do asigurarea cantita­ De asemenea, se cere o precum şi din Tezele ex­ nostru de la 23 August. De partidul şi ţara ne-o cere,
de
alături
oameni
ze ale restanţelor la efec­ tivă şi calitativă. în sorti­ preocupare mai susţinută puse la şedinţa Comitetu­ asemenea, este lăudabilă ai muncii, ceilalţi realizarea
la
tive ce există la C.A.P. mentele planificate, a ba­ ponlru creşterea produc­ lui Politic Executiv al participarea tinerilor spe­
econo­
sarcinilor
Brănişca, Pui, Toteşti, zei furajere. S-a insistat ţiei de lapte marfă prin C.C. al P.C.R. din 29 a- cialişti la soluţionarea tuturor alo întreprinderii,
mice
Batiz, Rîu Aib, Şoimuş, în special pe măsurile ce furajarea diferenţiată a a- prilie 1900, cei peste 1500 măsurilor cuprinse în pro­
A.E.I. Birtin. Pui şi în trebuie luate — nontinali- nimalelor, respectarea pro­ de tineri ai întreprinderii gramul de organizare şi noastre, să contribuim la
afirmarea acesteia ca o u-
alte unităţi. zîndu-se cu rezultate ne­ gramului de lucru în fer­ noastre şi-au pus ampren­ modernizare a întreprin­ 1.
Ca urmare a neasigu- satisfăcătoare C. A. P. me, încadrarea în consu­ ta pe toate realizările în­ derii, unde, din cele 6 nitale de prestigiu a in­ Amsterdn
rării condiţiilor do furaja­ Z.dra-pţi, Vîlcele, Săia.şu de mul norniat de lapte la scrise în bilanţ, contri­ teme de cercetare prelua­ dustriei româneşti. Flăcări r-
ta); HUN
re diferenţiată, neurmări- Jos, Ocoliş, Rădulcşti. Bu­ viţei, organizarea mai bu­ buind cu abnegaţie şl de­ te spre rezolvare, la a- (Modern
rii programului de montă nda şi altoie — în scopul nă a pă.şunalului, inclu­ votament la progresul ei ceastă oră sînt deja solu- Sing. OVIDiU MARIAN, . fericită (
şi neîngrijiţii corespunză­ strîngerii şi depozitării tu­ siv pe timp de noapte. continuu. Amintesc că ţionate 4 teme. Tot în bi­ secretarul Urmărire
(Flacăra);
toare a femelelor geslan- turor resurselor de nutre­ Trebuie să sc exercite am reuşit cuprinderea ti­ lanţul tinerilor noştri se comitetului U.T.C. Egreta de
tc, la C.A.P. Deva, Cris- ţuri, completării neîntîr- un control mai riguros a- nerilor la cursurile orga- poate înscrie şi asigura- al I.M. Oraştie Extempor.
tur, Căstău, Ruşi, Aurel ziate a deficitului din ba­ su.pra activităţii specialiş­ (7 Noieni)
dul — 1-1
Viaicu nu s-a obţinut nu­ lanţe. tilor clin unităţile agricole PENI: E
mărul de produşi stabilit Referitor la înfăptuirea de stat şi cooperatiste, ca­ IMBOLD LA MUNCĂ MAI SPORNICĂ (Cultural)
De asemenea, la gospodă­ programelor speciale pri­ drelor de specialitate ale dc eşti, i
crefărul);
riile populaţiei clin comu­ vind sericicultura, apicul­ Direcţiei agricole jude­ Vţ.ÎJul iu
nele Băiţa, Bucureşci. Bu- tura, piscicultura şi creş­ ţene, medicilor veterinari, încadrîndu-se intr-o ra­ această prestigioasă în­ că cu 40i lei, incluzând în ANINOAS
ceş, Pui, Răchitova, Bu.r- terea iepurilor s-a insistat t eh n icienilor, operatorilor mură economică în care, treprindere si meri ană, ale aceasta şi compensaţiile de drago
juc şi altele, sînt rămî- pe necesitatea creşterii însămînţători în vederea potrivit vechii legi a re­ cărei produse au străbătut acordate pentru alimente, resc); ut
va, acolo
neri în urmă la efectivele răspunderii conducerilor respectării disciplinei teh­ tribuirii muncii, retribuţia în timp multe meridiane energie şi combustibil. în te (llct<
totale şi matcă, ceea ee de­ de unităţi faţă de realiza­ nologice şi de muncă, ac­ tarifară pînă la categoria şi paralele ale globului condiţiile lucrului în a- Corsarul
notă că factorii răspunză­ rea integrală a sarcinilor telor normative şi pre­ a IV-a, treapta 1 nu de­ terestru. cord am, desigur, posibili­ ORAŞTIE
At
tr'a);
tori de activitatea din zoo­ stabilite. vederilor legale, înlătură­ păşea 2 250 lei, oamenii Glodurile noastre s-au tatea ca acest spor efectiv (Flacăra)
tehnie nu s-au implicat cu Subliniind faptul că e- rii unor abateri, întăriri muncii de la întreprinde­ îndreptat şi se îndreaptă de retribuţie să crească BAI : .Iar
exigenţa cuvenită în înde­ xistă condiţii şi posibil'- climatului de ordine şi rea „Marmura" din Sone­ cu recunoştinţă către ini­ proporţional cu depăşirea darmcriţel
plinirea atribuţiilor încre­ lăţi să fie sporite substan­ disciplină. ria vor beneficia in nu­ ţiatorul acestor măsuri planului, eu realizarea ex­ tură); 1
păcate (E
dinţate. ţial efectivele, producţiile Consfătuirea a adoptat măr mare de majorarea prin care ni Se creează portului sau reducerea Sper să
Cu toate că la speciile animaliere şi livrările la măsuri menite să ducă la retribuţiei încă din acest consumurilor. CAI./' «
porcine şi păsări progra­ fondul de stat, consfătui­ îndeplinirea sarcinilor de an. Este vorba de peste noi posibilităţi de creşte­ Noile măsuri de majorare teşto
mul pe 7,lun.i este depă­ rea a cerut organelor si pian şi a programelor de 70 la sută din personalul re a nivelului de viaţă, a retribuţiei sînt deci Un SIMBi
şit, persişir unele neajun­ organizaţiilor de partid, dezvoltare a zootehniei în muncitor al întreprinderii. către secretarul generai suport temeinic pentru a şui)
suri ca ieşirile clin efec­ organelor agricole, consi­ anul 1900 şi în perspec­ Este deci firesc ca Legea al partidului, tovarăşul munci mai cu spor, mai — st,,de
tive prin mortalităţi, sa­ liilor unice -agroindustria­ tivă. privind majorarea retri­ Nicolae Ccauşescu. bine, mai eficient..
crificările sub greutatea le, consiliilor populare, In încheierea lucrărilor buţiei ca şi Decretul de Potrivii prevederilor De­
planificată şi nerealizarea conducerilor de unităţi, consfătuirii a luat cuvân­ aplicare a ei să fi stîrnlt cretului de aplicare a ma­ VIOREL POPA,
sporurilor medii stabilite, specialiştilor şi tuturor tul tovarăşul Gheorghe un viu interes în rîndu- jorării, .retribuţia mea ta­ cioplitor la întreprinderea
icesloa localizîndu-se în lucrătorilor din sectorul Pană. rile oamenilor muncii din rifară urmează să sporeas- „Marmura" Simeria
Pentru
fl frumon
Rădăcini adinei intr-un sol fertil să, iar c
\ mult sen
în
sufla
\ (Urmare din pag. 1) na", „Aurora". Sint denu­ sortiment cu... dubii asu­ care lucrez şi nu ne este Temperat'
\ mirile unor sortimente de pra calităţii. „Dar, in pri­ indiferent ce calitate con­ vor fi eu
articolelor
care
pe
\ crători, dar mai ales lu­ ţesături din mătase reali­ mul rind, asemenea arti­ ferim realizăm, menţionează şi 19 grad
zate la Deva, intr-o gamă
le
ximo în li
cole nu au voie să iasă
\ crătoare, cu care colecti­ variată de culori şi nuan­ din miinile noastre, releva o altă muncitoare destoi­ grade.
se
poate
mindri. Pe
vul
\ clteva le-am nominalizat ţe, despre care beneficia­ tinăra ţesătoare Mario nică - firăreasa Mariana I.a muri
\ la începutul reportajului. rii au numai cuvinte de Olar - locul I in între­ Gergely. Vrem ca sorti-' moaşă, c
cerea socialistă pe între­
mentele ce ies din mti-
despre
şi
apreciere.
Ca
Mult
\ Dar spaţiul ar putea cu­ „Lotus", care a făcui im­ prindere in 1987. Chiar nile noastre să ne repre­ cursul seni
încă
multe
prinde
alte
dui
nume. „Ar trebui amintiţi, presie loarte bună în Ca­ dacă lucrăm simultan Io zinte cu succes peste ho­ tul va su
consideră maistrul ţesător nada. „Este liresc să lu­ două, patru sau şase ma­ tare, să vorbească frumos . la tnoder;
Alexandru Ursachi, şi aju­ crăm bine, spune reglorul şini, trebuie să manifestăm despre România şi despre vest.
torii de maiştri han Cio­ Steluţa Martin. Cum ne-am maximă răspundere pentru oraşul Deva..,".
can, Leontin Rain şi A- simţi să auzim că ţesătu­ lucrul realizat bine şi la Şi dacă in mai puţin ţ Pentru i
drian Olar, maistrul elec­ rile de mătase de la De­ timp. Aşa înţelegem noi de 15 ani colectivul feso- zile : Vit
\ trician Viorel Lucaci, elec­ va nu-s de calitate sau să ne facem datoria, să loriel de mătase Deva s-o î dominant
\ tricianul han Bonţ - me­ nu-s frumoase, contrastea­ slujim cu inalt devota­ consolidat - prin rădăci­ t eâlduroasf
\ seriaşi de nădejde, care ză cu moda ? !... Este vor­ ment patria în care ne-am nile implantate în acest fl variabil
lucrează împreună cu so­ ba de prestigiul nostru, ai născut, trăim şi muncim". sol fertil de sutele de nin. Izola
compun,
\ ţiile in iabrică, pun im- ţării". „Este normal, completează muncitoare care-l articolelor dupâ-amlf c
dacă
numărul
semnala
Bonţ.
Leontina
firăreasa
\ preună umărul la dezvol­ la Hărnicia ţesătoarelor de Intr-o zonă sînt între 30 realizate a crescut de Io ie şl dos
Deva,
aprecia
cineva,
tarea unităţii, la creşterea
\ prestigiului ei in ţară şi s-ar putea măsura in ze­ şi 38 de războaie, lucrăm două la 35, dintre care ce In zor
v
\ peste hotare. Eu însumi cile de mii de bătăi ale pe schimburi, aşa că fie­ unele trec cu succes ocea­ munte, aînera
tn
am venit aici, in 1976, de
războaielor
de
sau
ţesut,
care, la locul său, trebuie
a
apreciate
li
nul
spre
\ la laşi, să dau o mină de in miile de kilometri de să-şi Iacă propriul control in Canada, dacă rezulta­ peratui ile
\ ajutor. Şi dacă am rămas, ţesături care ar putea în­ privind ‘îndeplinirea sarci­ tele, in ansamblu, sînt cuprinse
probabil am avut... mină cinge pâmintul în mîndre nilor şi calitatea produse­ mai bune de la o ii la grade, ie
\ bună" culori de curcubeu, în in­ lor. Nu-i nevoie să stea alta - înseamnă că in între 29 ,ş
\ De numele tuturor ceh- geniozitatea celor 19 lu­ cineva in urma noastră, cununa de frumuseţi a (MeteoroU
\ care alcătuiesc azi colec crătoare din colectivul teh­ să ne spună ce să facem României, croită în ultimii TcsStorta de mătase Deva. I.ucrînd la o grupă de P. Bănuţ)
nic de creaţie ori in ve­
tivul Ţasătoriei de mătase
şi cum să facem...". „A-
\ Deva sint legate şi alte ghea permanentă a „ce- vem zone specializate pe 23 de ani, unitatea despre >«se maşini, într-o zonă frun faşă, (esătoaren Ilodica Cio-
rocan este ea însuşi fruntaşă în întrecerea socialistă, neu­
care am scris aceste rtn-
tru anul trecut ea s-a situat pe locul IX la nivelul între­
\ frumoase nume: .Marfa" teciştilor", pentru ca d'm oroducţia de export, cum duri este incă uno demnă prinderii. W B L
„Silvia" „Delir'" .t.o o
r
\ ■rthrîcă -ă nu iasă nici un '-te si zona a XV-a in de interes şi respect... Foto NICOLAE GHEORGHIU BgggSSaB
I